HCL 165/2025 Năvodari adoptată

JUDEŢUL CONSTANȚA CONSILIUL LOCAL NĂVODARI HOTĂRÂRE NR. 165/30.06.2025 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale a orașului Năvodari pentru perioada 2025-2030 Consiliul Local Năvodari, întrunit în şedinţa ordinară din data de 30.06.2025; Având în vedere: - Proiectul de hotărâre, Referatul de aprobare al Primarului Oraşului Năvodari în calitatea sa de inițiator, Raportul compartimentului de specialitate, avizele comisiilor de specialitate; - Prevederile art. 112 alin. (3) lit. a) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare; - Prevederile art. 2 lit. c), art. 3 alin. (2) lit. a) şi art. 4 din Anexa nr. 2 la H. G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială şi a structurii orientative de personal, cu modificările şi completările ulterioare; - Prevederile art. 5 lit. j), art. 84, art. 136, şi art. 197 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; - Prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul prevederilor art. 129 alin. (1), alin. (2) lit. d), alin. (7) lit. b), art. 139 alin. (1) și art. 196 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. HOTĂRĂȘTE: ARTICOLUL 1 - Se aprobă Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a orașului Năvodari pentru perioada 2025-2030, conform Anexei, care face parte integrantă a prezentei hotărâri. ARTICOLUL 2 - Hotărârea adoptată va fi dusă la îndeplinire de către Direcţia Asistenţă Socială. ARTICOLUL 3 - Compartimentul Relaţia cu Consiliul Local va comunica prezenta hotărâre: Instituţiei Prefectului-Judeţul Constanţa, Primarului Oraşului Năvodari, Viceprimarului Oraşului Năvodari, Compartimentul Juridic, Compartimentului Administraţie Publică, Monitorizare Proceduri Administrative şi Direcţiei Asistenţă Socială. Hotărârea a fost adoptată cu 18 voturi „PENTRU”, 0 voturi „ÎMPOTRIVĂ”, 1 „ABȚINERI”, la şedinţă fiind prezenţi 19 consilieri din 19 consilieri în funcţie. PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE, Secretar General Oraș, BARASGU MIHAELA AURELIA Anexă la HCL NR. (05 / 20.06 .202S- STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE A ORAȘULUI NĂVODARI PENTRU PERIOADA 2025-2030 CUPRINS CAPITOLUL IL. CONSIDERAȚII GENERALE PRVIND UAT ORAŞUL NĂVODARI -—---- 3 1.1. Caracteristicile teritoriale ale Oraşului Năvodari 3 1.2. Istoric - 3 1.3. Relief, Sol, Hidrologie, Climă, Vegetație 6 1.4. Profilul demografic ---- 7 1.5. Profilul socio-economic - --- 10 1.6. Educaţia 12 1.7. Sănătatea 15 1.8. Forţa de muncă 20 CAPITOLUL II. ASISTENȚA SOCIALĂ 23 2.1. Consideraţii generale 23 2.2. Furnizori de servicii sociale none 25 2.3 Direcţia Asistenţă Socială - 62 2.3.1. Consideraţii generale. Valori şi principii 62 2.3.2. Structura organizatorică 66 2.3.2.1. Serviciul Beneficii de asistenţă socială şi Protectia persoanelor cu handicap ---- 67 2.3.2.2. Serviciul Protecţia Copilului şi Autoritatea Tutelară --------oooononenneeeeeeeeeee 69 2.3.2.3. Centru Multifuncțional de Servicii Sociale 73 2.3.2.4. Serviciul Medico-Social - 103 2.3.2.5. Compartiment Strategii, Programe şi Statistici - 107 2.3.3. Analiza SWOT a serviciilor sociale ---------ooononooeo 109 CAPITOLUL III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ---------- 112 3. 1. Misiune. Scop 112 3.2. Legislaţie incidentă 113 3.3. Obiective 116 3.3.1. Obiectiv general --- --- 116 3.3.2. Obiective operaţionale -----------ooooooeoeoooe- 117 3.3.3. Obiective specifice 117 3.4. Tipuri de situaţii de dificultate, vulnerabilitate, dependență sau risc social identificate ---- 124 3.5. Surse de finanţare ai 127 CAPITOLUL IV. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE 132 BIBLIOGRAFIE 135 2 CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE PRVIND UAT ORAŞUL NĂVODARI 1.1. Caracteristicile teritoriale ale Oraşului Năvodari Orașul Năvodari. unitate administrativ teritorială din judeţul Constanţa, regiunea Dobrogea, este situat, la o altitudine de 6 - 8 m în zona centrală a județului, pe malul de sud al lacului Taşaul şi pe grindul dintre acesta și lacul Siutghiol. Acesta se află la o distanță de 15 km de municipiul Constanţa, având ca vecini la Nord — Lacul Taşaul şi satul Sibioara, la Sud — Lacul Siutghiol și stațiunea Mamaia, la Vest — comuna Lumina, iar la Est — Marea Neagră. * Ai Năvodari —— Lumruna I2A| ” ÎDN22 1.2. Istoric Situat în apropierea Mării Negre, a arterei navigabile Poarta Albă — Midia Năvodari şi între lacurile Taşaul şi Siutghiol, Năvodari-ul a fost şi este influenţat în mare parte de mediul acvatic. Nu întâmplător cele mai vechi urme de existență umană, până în prezent au fost descoperite la Mamaia Sat şi Peninsula. Ele dateaza de circa 120.000 ani, mai exact din paleoliticul mijlociu, fiind cele mai vechi din Dobrogea. Cercetarile sistematice din perioada 1999 — 2003 de pe insula „La Ostrov” din lacul Taşaul, au scos la iveala o asezare eneolitica, cea mai importantă de acest fel de pe litoralul nostru al Marii Negre. Pe raza oraşului Năvodari au mai fost semnalate, dar insuficient cercetate până în prezent urme de existență umană datând din perioadele: greaca, romană, romano-bizantină. Urmează o perioada când zona noastră a fost influenţată de cetatea sau portul Zanaoarda, un toponim mai puţin obişnuit, care apare în hărţile din evul mediu la nord de Constanţa, fiind localizată, după unii autori, la Capul Midia. Instaurarea stăpânirii otomane în Dobrogea s-a produs în timp şi pe etape, începând de prin 1419-1420 şi terminând în 1484 prin cucerirea cetăților Chilia şi Cetatea Albă. Aceasta a avut ca urmare luarea mai multor măsuri, printre care masive colonizări cu turci şi tătări, precum şi schimbarea denumirilor oraşelor şi satelor chiar şi în situaţii în care populaţia creștină era majoritară. Este perioada cand aşezarea noastră capată denumirea de Karacoyun (în limba turcă kara = negru, neagră în cazul nostru şi coyun = oaie). După unele surse denumirea îşi are originile în indeletnicirea locuitorilor de a creşte oi astrahan (care însă cu timpul şi-au degenerat rasa) pe pășunile şi în mediul care ofereau condiţii bune. Aceeaşi denumire avea şi balta care se găsea între mare şi sat acoperită acum de lucrările fostului şi actualului canal. Dupa revenirea Dobrogei la statul român, în 1878, aşezarea îşi păstrează denumirea, dar în grafie românească — Caracoium. Ea figureaza ca făcând parte din plasa Kustenge (Constanţa), fiind un cătun al comunei Cicracci (azi Sibioara). La 1882 (potrivit documentelor de arhivă) existau 46 locuitori aşezarea având 55 hectare ce alcătuiau vatra satului împreună cu islazul, 46 hectare pământ de plantație şi 10 hectare pământ de cultură. La 1890, suprafaţa sa era de 119 hectare, unde convieţuiau 114 familii cu 506 suflete, formate din români, bulgari, turci şi austrieci având ca ocupaţie de baza pescuitul. Din totalul suprafeţei 55 erau ocupate de grădini şi de vatra satului cu 65 case mici, neordonate şi „îngrămădite” în partea sudică. În august 1922, cunoscutul geograf Constantin Brătescu trece pe aici şi menţionează aşezarea ca fiind un sat curat lipovenesc pe care locuitorii îl numeau mai pe scurt Carachioi (Satul negru). El remarcă strada largă şi dreaptă cu case umbrite de salcâmi, băile care existau aproape de fiecare curte. Apa din fântâni era sălcie, singura cu apa dulce şi apreciată de localnici era pe perisipul ce despărțea lacul Taşaul de Marea Neagră. Fântâna fiind de mici dimensiuni era folosită pentru ceai (în sat fiind două ceainării), iar pentru consum locuitorii aduceau apa în butoaie de la Mamaia. În 1927, în urma schimbării denumirilor de sate din Dobrogea veche, aşezarea este denumită Năvodari, datorită specificului local. În 1930 îşi păstrează statutul administrativ de sat şi aparţinea de comuna Ferdinand 1 (azi Mihail Kogălniceanu) plasa Ovidiu, jud. Constanţa şi se întindea pe o suprafaţă de 2060 hectare din care 1300 hectare erau teren arabil. La recensământul din 1930 Năvodari-ul avea 1152 locuitori din care 150 români, 996 ruşi (lipoveni n.n.) şi 6 de alte naţionalităţi. Înainte de recensământul efectuat în decembrie, în septembrie se trece pentru prima dată la denumirile celor 6 străzi existente, denumiri ce vor fi folosite cel mult până în anii '40 şi anume: strada Carol II-lea, strada Dorobanţi, strada Oltului, strada Principesa Elena, strada Europei, strada Prinţul Mihai. Fiind recunoscută comună în 1932, localitatea cunoaşte o evoluţie rapidă mai ales începând cu anii '50 (după sistarea primelor încercări de realizare a „canalului” începute în 1949 şi oprite în 1953) când începe să se profileze tot mai mult perspectiva sa industrială. Astfel, în 1954 şi 1975 încep construcţiile la doua mari obiective industriale care vor influenţa evoluţia (sub toate aspectele) localităţii. Este vorba despre Combinatul de Îngrăşăminte Chimice (U.S.A.S. — Uzina de Superfosfaţi şi Acid Sulfuric, denumită apoi Fertilchim) şi respectiv Combinatul Petrochimic Midia. În 1957 se termină colectivizarea, în comună funcţionând G.A.C. (Gospodăria Agricolă Colectivă) „„Senca Reazen” cu 177 familii înregistrate în 1959. În iunie 1959, ca urmare a H.C.M. 713, este stabilită porţiunea ca plajă pentru comună, iar în octombrie acelaşi an figura ca instituţie „Tabăra de pionieri şi şcolari Năvodari”, denumită ulterior „Complexul de odihnă pentru copii”. Dacă în 1960 existau 3863 locuitori, în 1962 erau 4500, pentru ca în 1966 să ajungă la 6400, la care se adaugă flotanţii în număr de circa 1000, plus cei în jur de 500 pe timpul verii. Paralel cu aceasta, dintr-o situaţie documentară întocmită la 21 octombrie 1966, reiese că în tabăra de copii, în sezon de vară au venit peste 2000 de elevi. Dintr-o statistica din 1966 rezultă că datorită U.S.A.S. — ului şi Uzinei de Reparaţii a crescut numărul de salariaţi, astfel că în Năvodari ponderea muncitorilor în industrie era de peste 70%. De altfel, termeni ca „centru muncitoresc”, „colonie muncitorească”, „oraşul nou” au fost folositi (cel puţin pentru o parte a localităţii) din 1959, 1960 destul de des, atât de populaţia locală cât şi în adrese înregistrate la primăria de atunci. Începand cu 1 iunie 1968, comuna Năvodari dobândeşte statutul de oraş, ca urmare a H.C.M. nr. 1128 din 27 mai 1968. În perioada 1976 — 1990 se dezvoltă complexul industrial şi portul Midia, Baza de export animale vii, Şantierul Naval Marea Neagră, C.E.T. Midia, Terminalul Petrolier şi de Gaze, se realizează Canalul Poarta Albă — Midia Năvodari, Ecluza Năvodari, Fabrica de Zahăr şi în zona peninsulară, doua ferme avicole cu o capacitate de peste 100.000 capete şi incubatoare proprii. Pe EI raza oraşului funcţionează baze turistice, cele mai mari fiind Popasul Turistic 3, Mamaia cu 5000 de locuri, Complexul Hanul Piraților cu 2000 locuri, Complexul de Odihnă pentru Copii cu 6000 locuri, Tabăra Victoria cu 1000 locuri. Învăţământul era asigurat de trei şcoli cu clasele 1 — VIII, o şcoală cu clasele 1 — IV, patru grădiniţe, un liceu industrial de chimie. Pentru cultură existau: Casa de Cultura, Clubul Petromidia, Clubul Fertilchim. 1.3. Relief, Sol, Hidrologie, Climă, Vegetație Relieful oraşului Năvodari se încadrează în particularităţile podişului dobrogean din apropierea mării, respectiv altitudini mai mici şi o fragmentare mai redusă decât în restul judeţului Constanţa. Relieful zonei a suferit modificări importante în unele areale, în principal din cauza construcţiei Canalului Poarta Albă — Midia Năvodari. Întregul relief al oraşului se dezvoltă pe loess. Vatra oraşului Năvodari se dezvoltă, în prezent, pe un relief stabil care nu este afectat de riscuri geomorfologice. Predominante sunt solurile din clasa Cernisoluri (cernoziomuri castanii, cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri carbonatice şi cernoziomuri freatic-umede în apropierea Lacului Siutghiol). Oraşul Năvodari, din punct de vedere hidrologic, are ieşire la Marea Neagră, lacul Taşaul, lacul Siutghiol, Canalul Poarta Albă — Midia Năvodari. Temperatura medie anuală a apelor marine în zona litoralului românesc este de 12,7*C, depăşind temperatura medie a aerului numai cu 1*C. La Constanţa, vara se întâlnesc cele mai ridicate temperaturi ale apei, de 22,4*C iar cele mai reci sunt în februarie (2,9*C). Salinitatea oscilează între 17% pe litoralul românesc şi 18% în larg, iar în adâncimi atinge 22%. Astfel apele Mării Negre au salinitate mult mai redusă decât ale oceanului planetar precum şi o stratificare particulară a apelor sale în două paturi de apă suprapuse, cu salinitate şi densitate net diferite. Clima oraşului Năvodari evoluează pe fondul general al climatului temperat continental (specific judeţului Constanţa), prezentând anumite particularităţi legate de poziţia geografică şi de componentele fizicogeografice ale teritoriului. Spre litoral există un climat cu influenţe pontice, mai moderat termic, brize diurne şi insolaţie putemică. Amplitudinea termică anuală este destul de diferențiată: 23 - 24*C în jumătatea dunăreană” a Dobrogei şi 21 - 22 *C în jumătatea „maritimă” a climatului litoral. În mod similar se ajunge pe litoral la 10 - 20 zile tropicale, faţă de 30 - 40 zile spre Câmpia Română. Teritoriul oraşului este situat în zona de influenţă a climatului maritim. Influenţa mării se manifestă prin mediile termice lunare mai coborate în sezonul rece. Durata de strălucire a soarelui esţe de 10 - 12 ore pe zi, iar temperatura medie anuală este de | 1*C, cu oscilaţii între - 1*C în ianuarie şi 22*C în iulie datorită influnţei brizei marine şi a precipitațiilor cu valori reduse. Din punct de vedere fitogeografic, orasul se caracterizează prin prezenţa asociaţiilor vegetale aparţinând stepei. În decursul timpului vegetaţia ierboasă de stepă a fost supusă unor modificări substanţiale prin desţelenirea ei aproape în totalitate şi înlocuirea de culturi. Lacul Siutghiol a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică prin H.G. nr 1284/2007privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, datorită prezentei celor 28 de specii de păsări cuprinse în anexa | a Directivei CE 2009/147/CE. De asemenea Marea Neagra a fost declarată arie de protecţie avifaunistică datorita semnalării a 18 specii de păsări cuprinse în anexa | a Directivei Consiliului European 2009/147/EC — Directiva Păsări. 1.4. Profilul demografic Conform datelor recensământului populaţiei din anul 2021 Oraşul Năvodari avea o populaţie totală rezidentă de 34.398 locuitori dintre care 16.644 persoane de sex masculin şi 17.754 persoane de sex feminin. Diagrama populaţiei rezidente după sex. Diagrama pop. rezidente după domiciliu. Populatia rezidenta dupa sex Conform informaţiilor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa. după domiciliu, evoluţia populaţiei oraşului Năvodari este următoarea: EVOLUȚIE NR. DE PERSOANE CU DOMICILIUL PE RAZA ORAȘULUI LA i IANUARIE A FIECARUI AN ANUL 2021 ANUL 2022 Astfel, se remarcă o creştere constantă în timp a numărului persoanelor ce şi-au stabilit domiciliul pe raza orașului. Pe grupe de vârstă, evoluţia nr. de persoane cu domiciliul pe raza Orașului Năvodari se prezintă astfel. Perioade Vârste şi grupe | Anul 1992 Anul 2020 Anul 2022 Anul 2024 de vârstă Număr persoane | Număr persoane Număr persoane | Număr persoane 0- 4 ani 3503 2136 2060 1762 5- 9 ani 3701 2173 2155 2246 10-14 ani 3562 2285 2311 2228 15-19 ani 2472 1999 2085 2258 20-24 ani 2750 2087 2142 2080 25-29 ani 2346 2594 2312 2284 30-34 ani 3337 4296 3794 3004 35-39 ani 3165 3798 3826 4302 40-44 ani 1912 4021 4208 3985 45-49 ani 1094 3565 3567 4005 50-54 ani 961 3631 4199 3574 55-59 ani 767 2635 2396 3200 60-64 ani 450 2998 2829 2622 65-69 ani 294 2210 2480 2732 70-74 ani 124 1053 1417 1799 75-79 ani 102 634 648 753 80-84 ani 36 386 385 416 85 ani si peste Il 225 241 260 Diagrama evoluţiei, pe grupe de vârstă, a populaţiei cu domiciliul pe raza oraşului anul 1992 anu! 2020 anul 2022 anul 2024 Boa B>9ani i 10-14ani ga 15-19 ani 20-24 n: 4 25-29 ani B303aan: BB: 31944 oan: 4510 ani 50-54 an: 5559 an BB G0-od ani 65 69ani w 70 7aant sa 75-79 ani 80-84 ani MW 85 anis Din analiza datelor se constată o scădere constantă a tinerilor (cu vârsta până în 35 ani), o creştere a populaţiei adulte de până în 65 ani, dar şi a vârstnicilor (65 ani şi peste) ceea ce denotă, din păcate îmbătrânirea populaţiei generată de natalitatea scăzută. În ceea ce priveşte structura demografică şi multietnică din informaţiile obţinute de la Recensământul populaţiei din anul 2021, în Oraşul Năvodari există diversitate etnică, aici fiind reprezentate mai multe etnii. Majoritari sunt românii (25.759), apoi ruşi-lipoveni 430, turci 165, romi 131, tătari 96, maghiari 11, italieni 8, germani 5, ucraineni 4, armeni 3 şi alte etinii 46. Pentru 7730 persoane apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, cu ocazia recensământului, populaţia rezidentă şi-a declarat următoarele religii: Religie Nr. Populaţie rezidentă Ortodoxă (Biserica Ortodoxa Româna) 24.615 Musulmană (Cultul Musulman) 377 Romano-Catolică 339 Creştină de Rit Vechi 307 Baptistă (Cultul Creştin Baptist) 135 Ateu 108 Penticostală (Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică) 107 Fără religie 99 Martorii lui Iehova 36 Agnostic 31 Adventistă de Ziua a Şaptea 26 Altă religie (asociaţii religioase sau grupări religioase) 26 Ortodoxă Sârbă 10 Greco-Catolică (Biserica Romană Unită cu Roma) 8 Creştină după Evanghelie 6 Reformată 4 Evanghelică (Biserica Evanghelică Romană) 4 Evanghelică Lutherană (Biserica Evanghelică Lutherană din România) 3 Informaţie nedisponibilă 8.152 1.5. Profilul socio-economic Mărginit la est de Marea Neagră, la vest de Dunăre și la sud de granița cu Bulgaria, străbătut de canalul ce leagă fluviul de mare, conectat la București printr-o autostradă și o cale ferată și având una dintre cele mai blânde clime din țară, judeţul Constanţa reprezintă unul dintre cele mai importante repere economice ale României, fiind un important contributor la bugetul statului, atât în termeni nominali, cât şi pe cap de locuitor. Pe raza oraşului este foarte dezvoltată industria, aici existând cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei, cu impact semnificativ în zona Dobrogei și pe plan naţional. Rafinăria Petromidia contribuie semnificativ la dezvoltarea activităților Rompetrol în România și în regiunea Mării Negre. Ea face legătură între activitățile de trading și aprovizionare şi cele de distribuţie a carburanţilor prin intermediul stațiilor Rompetrol din România, Moldova, Bulgaria și Georgia. Totodată pe raza oraşului există şi Portul Internaţional Midia cu acces direct la Marea Neagră și la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Sectoarele industriale mai importante care s-au dezvoltat în judeţul Constanţa ca o consecință a evoluției istorice a regiunii precum și a cerințelor pieței, sunt: * Construcţiile navale - construcția de nave, efectuarea lucrărilor de reparaţii, proiectare, inginerie navală, operațiuni de comerț exterior. * Industria alimentară - morărit și panificaţie, vin şi băuturi alcoolice, lapte şi produse lactate, carne și produse din carne, peşte etc. 10 - Industria chimică şi petrochimică - prelucrarea petrolului şi a produselor petroliere pentru obținerea de combustibili, hidrocarburi aromatice, gaze lichefiate. * Industria materialelor de construcţii. * Industria textilă şi de confecţii. * Industria prelucrătoare a lemnului — producerea unei varietăţi de modele de mobilier, atât pentru casă şi birouri, cât şi pentru spaţii exterioare, parcuri şi grădini etc. Regiunea de Sud Est a României este caracterizată printr-un potenţial turi [...]