HCL 27/2026 Nădlac adoptată

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 ROMÂNIA JUDEŢUL ARAD _____________________________________________________________ ORAŞ NĂDLAC Oraşul Nădlac –315500, str. 1 Decembrie nr.24, Tel. 0257/474844 e-mail :[email protected] , www.primaria-nadlac.ro Nr. 2338/27.02.2026 APROBAT ÎN ȘEDINȚA AVIZAT CONSILIULUl LOCAL NĂDLAC DE PREȘEDINTELE C.L.S.U PRIN HCL nr.27/31.03.2026 NĂDLAC Mircea-Laurențiu ONEA PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE IOAN-DUȚAN PORUBSKI SECRETAR GENERAL Alexandru GROS PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL ORAŞULUI NĂDLAC ACTUALIZAT - ANUL 2026 Întocmit Inspector protecție civilă, Darius Zimbran 1  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 LISTA DE ACTUALIZĂRI A PLANULUI Nr. Pag. Conținutul modificării Data Obs. crt. modificării 1. 1-31 Actualizare conținut P.A.A.R. 23.02.2026 2 32-89 Actualizare anexe 23.02.2026 2  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 STRUCTURA CADRU a planului de analiză şi acoperire a riscurilor CAPITOLUL I - DISPOZITŢII GENERALE Sectiunea 1 - Definiţie, scop, obiective. Sectiunea a 2-a - Responsabilităti privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă 2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV- TERITORIALE Sectiunea 1 - Amplasare geografică şi relief Sectiunea a 2-a - Caracteristici climatice Sectiunea a 3-a - Reţeaua hidrografică Sectiunea a 4-a - Populaţie Sectiunea a 5-a - Căi de transport Sectiunea a 6-a - Dezvoltare economică 3  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 Sectiunea a 7-a - Infrastructuri locale Sectiunea a 8-a - Specific regional/local CAPITOLUL III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ Sectiunea 1 - Analiza riscurilor naturale Sectiunea a 2-a - Analiza riscurilor tehnologige Sectiunea a 3-a - Analiza riscurilor biologige Sectiunea a 4-a - Analiza riscului de incendiu Sectiunea a 5-a - Analiza riscului social Sectiunea a 6-a - Analiza altor tipuri de riscuri Sectiunea a 7-a - Zone cu risc crescut CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR Sectiunea 1 - Concepţia desfaşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie Sectiunea a 2-a - Etapele de realizare a acţiunilor Sectiunea a 3-a - Faze de urgenţă a acţiunilor Sectiunea a 4-a - Acţiunile de protecţie – intervenţie Sectiunea a 5-a - Instruirea Sectiunea a 6-a - Realizarea circuit informaţional-decizional şi de cooperare 4  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 CAPITOLUL V. RESURSE : UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACŢIUNII ANEXE: 1 - 16 5  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE 1.1. Scopul planului de analiză şi acoperire a riscurilor Planul de elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice zonei administrativ teritoriale, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei. Planul de analiză şi acoperire a tipurilor de risc este documentul pe baza căruia se realizează măsurile şi activităţile tehnice şi organizatorice preventive, de pregătire şi instrucţie pe tipuri de risc în vederea conducerii unitare a activităţilor în situaţii de urgenţă., a stabilirii procedurilor de intervenţie operativ ă pentru protecţia sănătăţii şi a vieţii cetăţenilor, a reducerii pierderilor de bunuri materiale şi spirituale, a protejării factoriilor de mediu. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor este documentul care cuprinde riscurile potenţiale dintr-o unitate administrativ-teritorială, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. 1.2. Obiectivele planului de analiză şi acoperire a riscurilor Obiectivele planului: • identificarea tipurilor de risc din zona de competenţă; • evaluarea urmărilor unor evenimente probabile; • stabilirea concepţiei de conducere a acţiunilor de protecţie – intervenţie. 1.3 Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. 6  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 CAPITOLUL II CARACTERISTICILE LOCALITĂŢII NĂDLAC 2.1. Aspecte administrative Oraşul NĂDLAC este localitate de rangul III, categoria B, stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 351 / 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV –a „ Reţeaua de localităţi ”. Teritoriul administrativ – cu suprafaţa totală de 13.261 ha cuprinde: suprafaţă agricolă - 12.035 ha, teren arabil -11650 ha, păşuni -345 ha, vii şi livezi - 40 ha, canale şi drumuri -694 ha, curţi şi teren neproductiv -528 ha. 2.2. Aşezarea geografică şi relieful localităţii NĂDLAC Oraşul NADLAC se află la extremitatea vestică a judeţului Arad având limita apuseană şi nordică a terenului administrativ pe graniţa româno-maghiară. La sud teritoriul localităţii Nadlac, este mărginit de graniţa judeţului Timiş aflată în lungul cursului râului Mureş. Spre est, se învecinează cu comunele Şeitin, Semlac, şi Peregul Mare. Harta fizică a judeţului Arad Localitatea NĂDLAC este amplasată în zona de câmpie a judeţului Arad, cu altitudini maxime de 102-103 m faţă de nivelul Mării Baltice, într-o zonă plată, cu declivităţi minore, la nordul râului Mureş. Teritoriul se caracterizează prin altitudine joasă, cu aspect de şes, fiind amplasat în Câmpia de Vest, în lunca Mureşului în zona finală a râului, înainte de vărsare în râul Tisa. 7  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 În urma etapelor de trasgresiune şi regresiune a Lacului Panonic au avut loc depuneri de materiale mijlocii-fine şi chiar fine de natură mixtă ( fluvio-lacustră ). Solurile preponderente în zonă sunt din familia cernoziomurilor, în mod repetat cernoziomul levigat. Grosimea stratului bogat în humus este de 40- 80 cm. În zona teritoriului administrativ predo mină o întindere a solurilor cu fertilitate ridicată, ceea ce face ca fondul funciar sa fie apreciabil. Geomorfologic, zona face parte din Câmpia de Vest, caracterizată printr-o pronunţată fragmentare datorată unei bogate reţele hidrografice, cu stabilitate generală asigurată. Geologic, zona se încadrează în sud-estul Depresiunii Panonice, unde s-au depus, peste fundamentul cristalin, formaţiuni sarmatiene, panoniene şi cuaternare. Cuaternarul este constituit din aluviuni lacustre şi fluviale, reprezentate prin nisipuri în alternativă cu pământuri argiloase. Fundamentul este fragmentat în blocuri tectonice multiple, a căror mobilitate este susţinută, în primul rând, de cutremurele de pământ care s-au depus frecvent la marginile acestora. O medie a lucrărilor de investigare geotehnică pentru zonă, la 4,50 m adâncime, a evidenţiat o stratificaţie relativ uniformă a terenului de fundare, alcătuită din: - umpluturi sau sol vegetal până al adâncimea de 0,70-0,90 m - un pachet slab coeziv, constituit la început din praf argilos cafeniu gălbui, iar apoi galben umed, plastic vârtos, până la 1,70 m adâncime, după care urmează un nisip prăfos gălbui, cu intercalaţii nisipoase, plastic consistent, până la 2,60-2,90 m adâncime - orizontul de bază, nisipos, alcătuit din nisip fin şi mijlociu cu intercalaţii argiloase, cafeniu, saturat, de îndesare medie, până la adâncimea de 3,50 m iar apoi nisi p mijlociu şi grosier cafeniu saturat, de îndesare medie, până la adâncimea de investigare de 4,50 m. Apa subterană freatică (iunie 1999) prezenta nivelurile hidrostatice situate la adâncimi cuprinse între 1,0-4,5 m, cantonată în porii stratului nisipos, oscilaţiile pe verticală fiind determinate de nivelul şi volumul precipitaţiilor din zonă. Zona este bogată în depozite de hidrocarburi lichide şi gazoase, în exploatare intensă de cca. 25 ani, cu localizare în jurul localităţi. Exploatarea zăcămintelor se face prin Regii şi Societăţi Comerciale în mod centralizat, asigurându-se întregul ciclu de la extracţie până la transport. 2.3. Caracteristici climatice Factorii genetici ai climei ( variaţia solară, bilanţul radiativ, poziţia geografică, altitudinea, circulaţia maselor de aer, caracterul suprafeţei active ) determină existenţa pe teritoriul judeţului Arad a unui climat temperat-continental moderat cu influenţe oceanice. Regimul temperaturii aerului înregistrează valori anuale în jurul a 10,8 grade C, cu abateri maxime de 2 grade C în plus sau în minus de la un an la altul. Temperatura medie a lunii celei mai reci este de -1 grad C, iar temperatura medie 8  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 a lunii celei mai calde oscilează în jurul a 21 grade C. Din punct de vedere a precipitaţiilor, indicele valorii medii anuale oscilează în jurul a 577 mm ( înregistrare la staţia meteorologică Arad ). Regimul eolian indică o frecvenţă mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi viteze medii de 3-4 m/sec. la staţia Arad. Vântul bate din sectorul nordic 13,0 % şi sudic 12,4 %. Frecvenţa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8 %. Numărul zilelor cu vânt puternic ( 11 m/sec.) depăşeşte 40. Principalele fenomene meteorologice periculoase ce se pot produce pe teritoriul localităţii Nadlac sunt: • variaţiile bruşte de temperatură; • îngheţurile târzii şi timpurii; • căldurile excesive; • gerul; • ploile torenţiale; • seceta; • grindină – fenomen este specific sezonului cald şi însoţeşte fenomenul de ploaie torenţială sau vijelie; • vijelia – acest fenomen se produce în special în sezonul cald, între lunile aprilie şi septembrie; • căderile masive de zăpadă; • viscolul. 2.4. Reţea hidrografică Reţeaua hidrografică a localităţii Nadlac, se compune din cursul râului Mureş care străbate limita de sud a unităţii administrativ teritoriale a oraşului şi canale, care fac confluenţă cu râul Mureş în zona de sud-est a oraşului. Mureşul în această porţiune se caracterizează printr-o pantă foarte scăzută – scurgere lentă la nivele mici şi mijlocii - specifică zonei de câmpie, ceea ce face ca acumularea aluviunilor sa fie foarte intensă, cursul râului bogat în meandre, ceea ce are ca rezultat ridicarea nivelului talvegului, formarea de plaje și insule și implicit eroziunile laterale ale malurilor, în cazul nostru malul drept al râului Mureș. Pe termen lung în urma eroziunilor apar schimbări ale cursului de apă, meandre – apărute în decurs de 100 de ani. În istoricul multimilenar, râul Mureş este cunoscut ca fiind râul care şi-a modificat de cele mai multe ori cursul, tendinţa a fost de a avansa spre nord. Debitul mediu anual al Mureşului este de 176 mc/sec, dar poate varia între 2230 mc/sec ( înregistrat în mai 1970 şi aprilie 1975 ) şi 15 mc/sec ( înregistrat în ianuarie 1933 şi noiembrie 1943). Pentru apărarea împotriva inundaţiilor, localitatea Nadlac, dispune de o linie de apărare compusă din două diguri: digul Nădlac, cu o lungime de 5 Km şi digul Mureş, mal drept Nădlac- Şeitin, pe o lungime de 8 Km şi 4 m lăţime. 9  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 Lucrări hidrotehnice de apărare existente – dig Mureș, mal drept Nădlac-Șeitin: • km 8+000=8 km lungime; 4 m lăţime la coronament; 3 m înălţime • deţinător lucrare: SGA Arad • an PIF: 1989 Puncte critice: • subtraversare km 0+173, diam. =700 mm • subtraversare km 0+774; diam. =500 mm; • subtraversare km 1+278; • subtraversare km 2+122, diam.= 1000 mm; • subtraversare km 4+021, diam.= 800 mm; • 4 conducte diam. 800 mm; • 3 conducte diam. 1200 mm. Apa rezultată din ploi ajunge în râul Mureş prin subtraversări şi printr-o staţie de pompare pe canalul Pădurice aparţinând A.N.I.F. Arad şi o pompă de 400 mm, în zona Bujac, aparţinând Primăriei Nădlac. Pânza freatică în zona Nadlac, se prezintă foarte diferenţiat în funcţie de aportul precipitaţiilor şi nivelul râului Mureş. La ploi abundente nivelul freatic este foarte ridicat datorită constituţiei aluvionare şi nisipoase a terenului, la care mai contribuie şi nivelul ridicat al râului Mureş, oraşul Nădlac aflându-se în conul de dejecţie al Mureşului. Ca urmare, apa din Mureş este injectată în lateral, deci şi sub localitatea Nădlac. La retragerea Mureşului apare fenomenul de băltire în zonele joase datorită penetrării pe verticală a apei. În caz de secetă prelungită, nivelul freatic coboară foarte mult, apare fenomenul de uscare puternică a pământului, secarea canalelor şi bălţilor, chiar şi a fântânilor care au o adâncime mai mică – sunt momentele în care este necesar să se facă irigaţii pentru terenurile cultivate. Din punct de vedere al îmbunătăţirilor funciare oraşul Nadlac, face parte din sistemul administrativ Nădlac, ce transportă apa prin canale de desecare spre Mureş, prin staţii de pompare şi repompare şi face parte din sistemul hidrotehnic de desecare Mureş-Frontieră. Sistemul administrativ Nădlac cuprinde: staţii de pompare, canale, construcţii hidrotehnice ( noduri hidro, stăvilare ) şi diguri în afara digului Mureşului. Din punct de vedere al irigaţiilor oraşul Nădlac face parte din sistemul de irigaţii de canale şi conducte de suprafaţă şi mai puţin îngropate. De menţionat că între România şi Ungaria există acorduri internaţionale prin care Statul Român este obligat sa nu permită apelor de pe teritoriu sa treacă în Ungaria decât prin râul Mureş, respectiv canale de irigaţii naturale sau artificiale prin care se pot scurge ape pluviale sau pompate fără cererea sau acordul scris, al autorităţilor ungare, prin întâlnirea celor două guverne. De notat este situaţia precară în care se află un număr foarte mare de canale colmatate prin neglijenţă sau cu intenţie. 10  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 2.5. Populaţia Conform ultimului recensământ al populaţiei – anul 2022, populaţia oraşului este de 6713 persoane, din care: a) Slovaci 2457 persoane în procentaj de 36,60% b) Români 3282 persoane în procentaj de 48,89% c) Unguri 117 persoane în procentaj de 1.74% d) Rromi 297 persoane în procentaj de 4.42% e) Alte naţiuni 560 persoane în procentaj de 8,35% POPULAŢIA DIN NĂDLAC ÎN FORMĂ GRAFICĂ 560 117297 2457 Slovaci Români Unguri Rromi Alte nat 3282 2.5.1. Evoluţia populaţiei localităţii NĂDLAC ( statistic aproximativ ); 11  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din localitatea Nădlac 2026 16,000 14,000 12,000 10,000 8,000 6,000 4,000 2,000 0 1850 1930 1992 2000 2003 2006 2009 2012 2015 2018 2025 Din datele prezentate de mai sus se vede o evoluţie echilibrată în timp, populaţia situându- se în cea mai mare parte a perioadei analizate în jurul numărului de 14.000 de locuitori. O creştere accentuată peste acest nivel s-a înregistrat doar în perioada 1860-1930, perioadă în care populaţia a atins chiar 14050 locuitori, după care s-a stabilizat în preajma valorii de 8000, care se înregistrează şi în prezent. Concluzia este că populaţia localităţii nu a cunoscut scăderi semnificative, evoluţia în ultimii 10 ani fiind relativ liniară, cu variaţii de una două procente de la o perioadă la alta. Factorii care incid asupra numărului populaţiei sunt în special sporul anual, care atât la nivel de judeţ cât şi la nivelul localităţii Nădlac a fost negativ în ultimii ani, precum şi sporul rezultat din migrarea populaţiei, prin schimbarea domiciliului sau a reşedinţei. Sporul înregistrat la acest din urmă capitol s-a dovedit pozitiv cu începere din anul 1992 şi se menţine pozitiv şi în prezent. 2.5.2. Migraţia populaţiei şi sporul natural ( statistic aproximativ ) Indicatori 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 Stabiliri de domiciliu 380 230 165 180 223 287 250 264 Plecări cu domiciliul 487 128 114 111 91 133 134 112 Stabilire de reşedinţă 309 638 477 541 536 Plecări cu reşedinţă 70 111 100 120 142 Decese 226 254 260 210 252 252 228 [...]