HCL 99/2023 adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL MĂRĂȘEȘTI H O T Ă R Â R E A Nr.99 din 29.11.2023 privind: însușirea variantei finale a proiectului de stemă al Unității Administrativ- Teritoriale – Orașul Mărășești, județul Vrancea Consiliul local al Orașului Mărășești, județul Vrancea, întrunit în sedință ordinară; Având în vedere: - referatul de aprobare nr. 23832 din 17.11. 2023 al Primarului, în calitate de initiator, din care rezultă necesitatea însuşirii de către consiliul local a variantei finale a proiectului de stemă; - raportul de specialitate al Compartimentului juridic, monitorizare proceduri administrative, înregistrat sub numărul 23833 din 17.11.2023; - dispozițiile art. 1, alin. 3-5 şi ale art. 2 din H. G. nr. 25/ 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor şi prevederile art.10 din Legea nr.102/ 1992 privind stema ţării şi sigiliul statului; - procesul verbal nr. 23835 din 17.11.2023 care rezultă că s-a îndeplinit procedura dezbaterii şi consultării cetăţenilor privind afişarea proiectului de stemă la sediul consiliului local, afişare care a avut loc în ziua de 17.11.2023, Luând act de avizul favorabil al Comisiei pentru administrație locală, juridică, ordine publică, drepturile omului, al Comisiei pentru cultură, știință, învățământ, sănătate, protecție socială, turism, ecologie, sport și culte, al Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului și patrimoniu, administrarea domeniului public și privat, servicii publice și comerț, al Comisiei pentru studii, prognoze, economie, buget, finanțe, impozite, taxe și agricultură. În temeiul cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) lit. a), art. 129 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (14), art. 139 alin. (1), alin. (3) lit. i), art. 196 alin. (1) lit. a) şi art. 243 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art.1. - Se însușește proiectul de stemă al Unității Administrativ-Teritoriale – Orașul Mărășești, județul Vrancea, conform Anexei nr. 1, parte integrantă a prezentei hotărâri. Art. 2 - Se aprobă descrierea heraldică și semnificația elementelor însumate ale stemei Unității Administrativ-Teritoriale – Orașul Mărășești, județul Vrancea, conform Anexei nr. 2, parte integrantă a prezentei hotărâri.  Art. 3 - La data adoptării prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Consiliului Local 28 din data de 06.04.2023, având acelaşi obiect de reglementare. Art.4. – Prezenta hotărâre va fi comunicată de secretarul general al UAT Marasesti prin grija Compartimentului juridic, monitorizare proceduri administrative, dupa cum urmează : - Instituției Prefectului județul Vrancea; - Primarului orașului Mărășești; - Comisiei Județene Vrancea de analiză și promovare a proiectelor de stemă ale judetului, municipiilor, orașelor și comunelor - Afișare pe site-ul primăriei . Presedinte de sedinta, Contrasemneaza, Cons. Lazar-Costea Mirela –Ramona Secretar general UAT , Dumitru Vasilica- Violeta Total conslieri 17 Prezenti 14 Pentru 14 Impotriva - Abtineri -  România Anexa nr.1 la HCL Judeţul Vrancea nr. _____ din _____2023 Consiliul local Mărășești Proiectul de stemă al U.A.T. – Orașul Mărășești, județul Vrancea  Președinte de ședință, Contrasemneaza, Consilier Local Secretar general U.A.T. Dumitru Vasilica Violeta România Anexa nr.2 la HCL Judeţul Vrancea nr. _____ din _____2023 Consiliul local Mărășești “STEMA ORAȘULUI MĂRĂȘEȘTI”  Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei Orașului Mărășești, din judeţul Vrancea Descrierea heraldică a stemei: Stema orașului Mărășești, se compune, conform anexei nr.1, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În cartierul superior, în câmp albastru, se află o construcție de argint, zidită în trepte, cu contur neregulat, surmontată de o cupola cu cruce. În cartierul inferior, în câmp roșu, se află o roată de șină înaripată, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor stemei: Construcția face referire la Mausoleul de la Mărășești dedicat eroilor Primului Război Mondial, monument istoric, memorial de interes național. Brâul undat semnifică hidrografia localității, râul Siret. Roata de șină înaripată, simbolul căilor ferate, atestă istoria oraşului şi defineşte localitatea ca fiind un important nod feroviar. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Președinte de ședință, Contrasemneaza, Consilier Local Secretar general U.A.T. Dumitru Vasilica Violeta Romania Judetul Vrancea Primaria orasului Marasesti Nr. 23832 din 17.11.2023 Referat de aprobare  la Proiectul de hotărâre privind însușirea variantei finale a proiectului de stemă al Unității Administrativ-Teritoriale – Orașul Marasesti, judetul Vrancea Având în vedere: Prevederile art. 10 din Legea nr. 102/1992, privind stema țării și sigiliul statului, potrivit cărora: “Art. 10 Autoritățile publice își pot elabora însemne heraldice și sigilii proprii, în condițiile legii. Stemele județelor , municipiilor, orașelor și comunelor se aprobă de Guvern, la propunerea consiliilor județene sau, după caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Naționale de Heraldică și Genealogie.” Potrivit HG nr. 25/2003, pașii necesari pentru aprobarea stemei Orașului sunt următorii: - Elaborarea proiectului stemei se face cu respectarea strictă a normelor ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Naţională. Primul pas este elaborarea proiectului stemei, care, luând în considerare specificul demersului ce include realizarea manuală a machetei originale, cu respectarea culorilor și metalelor specifice heraldicii, avându-se în vedere respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice și a tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, conform art. 1 alin. (2) și (3) din H.G. nr. 25/2003, se face de către graficieni heraldiști abilitați de Comisia amintită. Proiectului stemei a fost realizat de doamna Laura Ileana Paraian, grafician heraldist, abilitat să execute proiecte de stemă, în conformitate cu H.G. nr. 25/2003, conform Atestatului nr. 32/18.07.2012, emis de Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. Se supune dezbaterii publice descrierea heraldică a stemei orasului Mărășești, care se compune, conform anexei nr.1, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În cartierul superior, în câmp albastru, se află o construcție de argint, zidită în trepte, cu contur neregulat, surmontată de o cupola cu cruce. În cartierul inferior, în câmp roșu, se află o roată de șină înaripată, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor stemei: Construcția face referire la Mausoleul de la Mărășești dedicat eroilor Primului Război Mondial, monument istoric, memorial de interes național. Brâul undat semnifică hidrografia localității, râul Siret. Roata de șină înaripată, simbolul căilor ferate, atestă istoria oraşului şi defineşte localitatea ca fiind un important nod feroviar.  Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Primarului Orașului Marasesti procedeaza la initierea Proiectului de hotărâre privind însușirea variantei finale a proiectului de stemă al Unității Administrativ Teritoriale – Orașul Marasesti care va fi supus dezbaterii publice și inaintat spre aprobare Consiliului Local al Orașului. Primar, Chitic Valerica Dorel Romania Judetul Vrancea Primaria orasului Marasesti Nr. 23833 din 17.11.2023 RAPORT DE SPECIALITATE  la Proiectul de hotărâre privind însușirea variantei finale a proiectului de stemă al Unității Administrativ-Teritoriale – Orașul Marasesti, judetul Vrancea Având în vedere referatul de aprobare inregistrat sub nr. 23832 /17.11.2023 si proiectul de hotarare initiat de dl primar Chitic Valerica Dorel privind însușirea variantei finale a proiectului de stemă al Unității Administrativ-Teritoriale – Orașul Marasesti, judetul Vrancea . In temeiul prevederile art. 10 din Legea nr. 102/1992, privind stema țării și sigiliul statului, potrivit cărora: “Art. 10 Autoritățile publice își pot elabora însemne heraldice și sigilii proprii, în condițiile legii. Stemele județelor , municipiilor, orașelor și comunelor se aprobă de Guvern, la propunerea consiliilor județene sau, după caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Naționale de Heraldică și Genealogie.” Potrivit HG nr. 25/2003, pașii necesari pentru aprobarea stemei Orașului sunt următorii: - Elaborarea proiectului stemei se face cu respectarea strictă a normelor ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Naţională. Primul pas este elaborarea proiectului stemei, care, luând în considerare specificul demersului ce include realizarea manuală a machetei originale, cu respectarea culorilor și metalelor specifice heraldicii, avându-se în vedere respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice și a tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, conform art. 1 alin. (2) și (3) din H.G. nr. 25/2003, se face de către graficieni heraldiști abilitați de Comisia amintită. Proiectului stemei a fost realizat de doamna Laura Ileana Paraian, grafician heraldist, abilitat să execute proiecte de stemă, în conformitate cu H.G. nr. 25/2003, conform Atestatului nr. 32/18.07.2012, emis de Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. - Proiectul stemei poate fi realizat de autorităţile administraţiei publice locale prin mijloace proprii sau de către graficieni heraldişti abilitaţi de Comisia Naţională. Macheta originală se realizează manual, cu respectarea culorilor şi metalelor specifice heraldicii. - Stabilirea variantei finale se face de către consiliul judeţean sau consiliul local, care va adopta în acest sens o hotărâre de însuşire. - După însuşire de către consiliul judeţean sau, după caz, consiliul local, proiectul stemei se trimite unei comisii judeţene special constituite, în vederea analizării conţinutului acesteia. - Ca atribuții, comisia județeană special constituită analizează proiectele de stemă însuşite de consiliul judeţean, respectiv de consiliul local, urmărind să se asigure exprimarea corectă, din punct de vedere heraldic, a elementelor incluse în steme, valorificarea patrimoniului heraldic local, unitatea stilistică şi evitarea repetărilor.  - În cazul în care comisia judeţeană consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 1 din HG nr. 25/2003, restituie propunerea de stemă primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, după caz, cu precizarea motivelor neacceptării şi cu propuneri concrete de elemente, care să asigure realizarea unui proiect corespunzător din punct de vedere heraldic şi istoric. - Proiectul stemei refăcut va fi supus consiliului judeţean, respectiv consiliului local, spre o nouă însuşire. Propunerea de stemă, analizată de Comisia judeţeană, se înaintează pentru avizare, însoţită de un memoriu justificativ, sub semnătura prefectului şi a preşedintelui consiliului judeţean, Biroului Zonal al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie , care avizează propunerea de stemă și sigiliu. - Avizul Comisiei Naţionale se concretizează prin semnătura şi ştampila preşedintelui acesteia, aplicate pe spatele machetei care reprezintă proiectul stemei. În conformitate cu prevederile art. 7 din HG nr. 25/2003, „Proiectul stemei, avizat potrivit prevederilor art. 6, împreună cu anexa conţinând descrierea acesteia se trimit, prin adresă comună a prefectului şi a preşedintelui consiliului judeţean, Ministerului Administraţiei Publice, care va elabora proiectul de hotărâre şi nota de fundamentare şi le va supune spre aprobare Guvernului.” Se supune dezbaterii publice descrierea heraldică a stemei orasului Mărășești, care se compune, conform anexei nr.1, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În cartierul superior, în câmp albastru, se află o construcție de argint, zidită în trepte, cu contur neregulat, surmontată de o cupola cu cruce. În cartierul inferior, în câmp roșu, se află o roată de șină înaripată, de argint.Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor stemei: Construcția face referire la Mausoleul de la Mărășești dedicat eroilor Primului Război Mondial, monument istoric, memorial de interes național. Brâul undat semnifică hidrografia localității, râul Siret.Roata de șină înaripată, simbolul căilor ferate, atestă istoria oraşului şi defineşte localitatea ca fiind un important nod feroviar. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. În baza considerentelor susmenționate, Compartiment juridic monitorizare proceduri administrative, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Orașului Marasesti propune spre dezbatere și aprobare Consiliului Local al Orașului Marasesti Proiectul de hotărâre privind însușirea variantei finale a proiectului de stemă al Unității Administrativ Teritoriale – Orașul Marasesti .  Compartiment juridic, monitorizari proceduri administrative Bragarus Anca Roxana România Judeţul Vrancea Primaria Mărășești  MEMORIU JUSTIFICATIV privind stema orașului Mărășești, judeţul Vrancea I.DATE DESPRE LOCALITATE Istoricul localităţii: Prima atestare documentară a orașului Mărășești a fost menționată în anul 1407, printr- un act eliberat de Alexandru cel Bun în vederea reglementării exportului și importului. În anul 1460 printr-un document Ștefan cel Mare atestă că Bacăul este centru de vama. (Până la 1475 Vrancea, deci și localitatea Mărășești aparținea de Țara Românească. Hotarul se întindea pâna în apropiere de Bacău) Dupa 1482 în urma luptelor duse de Ștefan cel Mare cu Domnul Tării Romanești, ținutul se extinde și hotarul se fixează la Milcov. În data de 2 iulie 1431 într-un document provenind din cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun apare numele de Vrancea; este vorba de o scrisoare în limba latină prin care voievodul Transilvaniei îl anunță pe judele Brașovului că Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, a concentrat trupe spre Putna. Știrea a fost localizată la câțiva locuitori din Transilvania ce „au ieșit pe drumul Vrancei” („per viam Varancha”). Că este așa, o demonstrează și actul emis în 1432 prin care domnitorul daruia unui anume Batin „ sate la Putna”. Printr-un document semnat la data de 20 august 1455 de către Petru Aron prin care se confirmă boierului Trifu Borzescu cumpărarea satelor Botești în Câmpul lui Dragoș, Ștefănești și jumatate din Mărișești. 1641, 4 Aprilie – reprezintă Primul document luat ca punct de plecare prin siguranța lui: act ce provine din cancelaria domnitorului Vasile Lupu, semnat de acesta, care întărea lui Lupascu Armas partea sa din moșia Mărășești, ținutul Putna pe Siret (acest loc se menționa ca nod important de cale de comunicație între Moldova și Țara Românească). La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărășești era o comună rurală în plasa Șușița din județul Putna, formată numai din satul de reședință, cu 1717 locuitori. În comuna Mărășești existau o biserică, o școală de băieți cu 55 de elevi, una de fete cu 13 eleve și un birou poștal și de telegraf. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului funcționa în aceeași plasă și comuna Pădureni, formată din satele Călimănești, Modruzeni și Pădureni, cu 903 locuitori. În comuna Pădureni existau o biserică și o școală mixtă cu 28 de elevi.  În timpul Primului Război Mondial, zona orașului a fost teatrul bătăliei de la Mărășești, una din puținele victorii strategice ale Antantei în anul 1917 pe Frontul de Est. Până în 1925, datorită rolului de nod feroviar, Mărășeștiul s-a dezvoltat și a fost promovat la rangul de comună urbană. Anuarul Socec din acel an consemnează o populație de 4100 de locuitori. Comuna Pădureni, aflată, ca și Mărășeștiul, în plasa Caregna a aceluiași județ Putna, avea atunci 1005 locuitori. În 1931, în comuna Pădureni era consemnat și satul Haret. În 1950, orașul a trecut în administrarea raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, orașul a fost transferat la județul Vrancea, iar comuna Pădureni a fost desființată, satele ei devenind localități componente ale orașului. Monumente istorice: În orașul Mărășești se găsește Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, monument istoric memorial sau funerar de interes național, ridicat în perioada 1923–1938, și aflat la sud de orașul propriu-zis, pe șoseaua națională DN2 care duce către Focșani; precum și statuia Victoriei realizată de Oscar Han în 1934 și amplasată la km 282 pe DN2, în localitatea Tișița, monument istoric de for public de interes național. În rest, în oraș există alte șase obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Pădureni, aflat la km 209 pe DN2, sit ce cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (cultura Monteoru), o așezare din perioada Halstatt și alta din perioada Latène (cultura carpică). Gara Mărășești (construită odată cu calea ferată București-Galați-Roman în preajma lui 1872) este clasificată ca monument de arhitectură. Două sunt monumente de for public - bustul lui Alexandru Ioan Cuza din parcul cu același nume (realizată în 1908) și monumentul eroilor R [...]