HCL 226/2025 Lugoj adoptată

PAJEXA NP. dp hCe We, 226 bi 23.03. 2025 S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L. Str, Paul Chinezu, Nr.14, Lugoj, jud. Timis, Romania PT. +D.E. Cod fiscal : RO 23763648 Nr. RegistrulComertului : J35 / 1577 / 21.04.2008 Lugoj, Splaiul Tinereții, Bl. 6/A, 6/B, 6/C Cont:R055RZBRO000060010425545 Mun. LUGOJ pt. ASOC. DE PROPRIETARI Telefon: 0723929709 Pr. nr. 169/2025 I. MEMORIU TEHNIC GENERAL 1, INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII 1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII „EFICIENTIZARE ENERGETICA PENTRU CLADIREA DE APARTAMENTE REZIDENTIALE DIN MUNICIPIUL LUGOJ Contract: 17/68200 din 09.07.2025 1.2. Amplasament: Municipiului Lugoj, Splaiul Tinereţii, Bl. 6/A, 6/B, 6/C, jud. TIMIŞ 1.3. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE/INVESTITOR MUNICIPIUL LUGOJ 1.4. ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR/TERŢIAR) Nu este cazul. 1,5. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI MUNICIPIUL LUGOJ | 1.6. ELABORATORUL PROIECTULUI TEHNIC S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R,L.., Timişoara, Data elaborării — August 2025, FAZA - P.Th + D.D.E. 2. PREZENTAREA SCENARIULUI / OPȚIUNII APROBAT(E) SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII Lucrările de eficientizare energetică prin care proiectul urmează să atingă rezultatele așteptate, contribuind astfel la atingerea obiectivului specific al proiectului, si implicit a obiectivului general sunt in conformitate cu activitatile eligibile ale Intervenției regionale 3.1A Eficiență energetică - Clădiri rezidențiale. Având o contribuţie semnificativă la consumul energetic al UE, la utilizarea resurselor energetice convenţionale şi la emisiile de dioxid de carbon, sectorul clădirilor face obiectul multor politici şi obiective pe iermen mediu şi lung de reducere a impactului negativ asupra schimbărilor climatice. Obiectivele formulate prin ţinta „20-20-20”, până în anul 2020, au reprezentat setul de trei obiective-cheie pentru: - reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE în rapori cu nivelurile din 1999; - creşterea cu 20% a ponderii energiei produse din surse regenerabile în UE; - îmbunătăţirea cu 20% a eficienţei energetice în UE. Pe lângă această strategie UE a stabilit un set de obiective pe termen lung în cadrul unor foi de parcurs până în anul 2050. În ceea ce priveşte sectorul clădirilor, principalele trei foi de parcurs sunt: - obiectivul UE pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050 (COM, 2011a), care a identificat necesitatea de a reduce cu 88%-91% emisiile de dioxid de carbon din sectorul rezidenţial şi din sectorul serviciilor (denumite colectiv sectorul imobiliar) până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990; - perspectiva energetică 2050 (COM, 2011b), prin care „creşterea potenţialului de eficienţă energetică a clădirilor noi şi existente este esenţială” pentru un viitor sustenabil din punct de vedere energetic contribuie în mod semnificativ la scăderea cererii de energie, la sporirea securităţii aprovizionării cu energie şi la o mai mare competitivitate; - Planul pentru o Europă eficientă din punct de vedere energetic (COM, 201 1c), prin care s-a identificat sectorul imobiliar ca fiind printre primele trei sectoare responsabile pentru 70%- 80% din totalul impactului negativ asupra mediului. Realizarea de construcţii mai bune şi optimizarea utilizării acestora în cadrul UE ar scădea cu peste 50% cantitatea de materii prime extrase din subteran şi ar putea reduce cu 30% consumul de apă. S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L. Str. Paul Chinezu, Nr.11, Lugoj, jud. Timis, Romania PT.+DE. Cod fiscal : RO 23763648 Nr. RegistruiCornertului : 135 / 1577 / 21.04.2008 Lugoj, Splaiul Tinereţii, BI. $/A, 6/B, 6/C Cont:ROSSRZBRCOGO060010425546 Mun. LUGOJ pt. ASOC. DE PROPRIETARI Telefon: 0723929703 Pr. nr. 169/2025 Aceste foi de parcurs reprezintă o aspirație pe termen lung, care nu este doar dezirabilă din punct de vedere social și economic, ci şi esențială din punct de vedere ecologic, în vederea abordării triplei provocări reprezentate de schimbările climatice, de securitate energetică şi de epuizarea resurselor. Deoarece sistemul energetic european se confruntă cu o nevoie din ce în ce mai presantă pentru asigurarea cu energie durabilă, accesibilă și competitivă pentru toți cetățenii, Comisia Europeană a adoptat, în 30 noiernbrie 2016, pachetul legislativ "Energie curată pentru toți europenii", prin care se urmăreşte aplicarea ștrategiilor și măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor uniunii energelice pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special pentru obiectivele UE privind energia și clima pentru anul 2030 şi se referă la: - securitatea energetică, piața energiei; eficiența energetică; decarbonizarea; cercetarea, inovarea și competitivitatea. Obiectivul general al Strategiei Energetice a Romaniei îl constituie creșterea sectorului energetic în condiţii de sustenabilitale. La îndeplinirea obiectivului general vor contribui și cele opt obiective strategice care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, cu respectarea reperelor naţionale, europene și globale care influențează și determinările politice și deciziile în domeniul energetic. SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 prevede opt obiective generale pentru care sunt stabilite 23 obiective strategice (0S). În ultimu! deceniu, țările din cadrul UE au implementat măsuri de eficiență energetică (EE) în toate sectoarele economice, care au contribuit considerabil la o scădere a consumului de energie. Cu toate acestea, după o scădere treptată între 2007 și 2014, consumul de energie în UE a crescut între 2014 și 2017, iar în prezent nivelul consumului primar și final de energie se situează uşor deasupra traiectoriei fixate în vederea realizării țintei de economie de energie de 20% până în 2020, stabilită în 2012. Sectorul energetic este unul dintre sectoarele cu cea mai mare influență asupra calității aerului, concretizată prin următoarele efecte; - Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, - Poluarea mediului cu hidrocarburi; - Poluarea aerului provenită din stocarea pe termen lung a deșeurilor miniere (halde de steril neacoperite). Activitatea energetică este responsabilă de existenţa următorilor poluanţilor, exprimaţi procentual astfel: peste 50% din emişiile de metan și monoxid de carbon, aproximativ 70% din emisiile de dioxid de suif, aproximativ 50% din emisiile de oxizi de azot, aproximativ 80% din cantitatea de pulberi în suspensie evacuate în atmosferă și aproximativ 80% din emisiile de dioxid de carbon. În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi ca parte a Conveţiei UNECE13/CLRTAP14, România transmite anual estimări ale emisiilor de poluanţi atmosferici care cad sub incidența Directivei 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de ernisii (transpusă în legislația naţională prin HG 283/2017 pentru modificarea HG 1856/2005 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiţi poluanți atmosferici) și a protocoalelor convenției mai sus menţionate. O altă responsabilitate a statelor membre este cea a respectării plafoanelor de emisii prevăzute de Protocolul de la Gothenburg, prin adoptarea de măsuri de reducere a impactului activtăţilor antropice asupra mediului. Astfel, România are obligaţia de a reduce limitele anuale de gaze cu efect acidifiant și eutrofizare și precursori ai ozonului, sub valorile de 918 kt pentru dioxid de sulf ($02), 437 kt pentru oxizii de azot (NOx), 523 kt pentru compuși organici volatili (NMVOC) și 210 kt pentru amoniac (NH3). Ţinând seama de toate aceste preocupări strategice, politica UE referitoare la consumul energetic al clădirilor a fost consolidată prin Directiva privind performanţa energelică a clădirilor - EPBD, (DIRECTIVA 2010/31/UE1) şi Directiva privind eficiența energetică - EED (DIRECTIVA 2012/27/JE2), care oferă un cadru prin care pot fi implementate măsuri de politici menite să reducă consumul de energie, în special în sectorul clădirilor. România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L. Str. Paul Chinezu, Nr.î1, Lugoj, jud. Timis, Romania PT.+ DE. Cod fiscal : RO 23763648 Nr. RegistrulComertului : 435 / 1577 / 21.04.2098 Lugoj, Splaiul Tinereţii, Bl. 6/A, 6/B, 6/C Cont: 055RZBRCO00050010425546 Mun. LUGOJ pt. ASOC. DE PROPRIETARI Telefon: 0723929709 Pr. nr. 169/2025 protecția termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate şcopului pentru care au fost construite. Câteva statistici-cheie pentru sectorul rezidenţial sunt următoarele: - 88,5% din spaţiile locative sunt ocupate permanent. - Aproape jumătate din totalul locuinţelor (47,5%) sunt situate în zonele rurale, ceea ce înseamnă că populaţia rurală din România este peste media europeană. - În zonele rurale, 95% din spaţiile locative sunt locuinţe individuale de familie. - În zonele urbane, 72% din spaţiile locative suni situate în blocuri mari de apartamente cu o medie de cca. 40 de apartamente per bloc. - Peste 60% din blocurile de locuințe au 4 etaje, iar 16% au 10 etaje, - Forma dominantă de proprietate este proprietatea privată, care reprezintă 84% din fondul total de clădiri rezidenţiale. - România este un caz neobişnuit în cadrul UE, prin aceea că numai o proporție infimă de 1% sunt clădiri aflate în proprietate publică: restul de 15% sunt clădiri deţinute sub o formă de proprietate mixtă, - Locuinţele multi-familiale au o suprafaţă încălzită medie de 48 m?, comparativ cu 73 m? în cazul locuinţelor uniiamiliale, România intră într-o nouă perioadă de programare din punct de vedere al fondurilor nerambursabile, iar corelarea viziunii la nivel european cu intervențiile la nivei local este necesară pentru a putea realiza proiecte de impact. La nivel european sunt în vigoare numeroase documente programatice, precum: - AGENDA 2030 PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ a fost adoptată în septembrie 2015, la Summit-ul ONU privind dezvoltarea și reprezintă un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economic, social și de mediu. Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) - denumite și Obiective Globale - în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei până în 2030. 1. FĂRĂ SĂRĂCIE - Fradicarea sărăciei în toale formele sale și în orice context 2. FOAMETE „ZERO” - Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriţiei și promovarea unei agriculturi durabile, 3. SĂNĂTATE ŞI BUNĂSTARE - Asigurarea unei vieţi sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă. 4. EDUCAŢIE DE CALITATE - Garantarea unei educaţii de calitate și promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toți. 5. EGALITATE DE GEN - Realizarea egalității de gen și împutemicirea tuturor femeilor și a fetelor. 6. APĂ CURATĂ ȘI SANITAȚIE - Asigurarea disponibilităţii și managementului durabil al apei și sanitație pentru toți. 7. ENERGIE CURATĂ ȘI LA PREȚURI ACCESIBILE - Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern. 8. MUNCĂ DECENTĂ ȘI CREȘTERE ECONOMICĂ - Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei munci decente pentru toți. 9. INDUSTRIE, INOVAȚIE ȘI INFRASTRUCTURĂ - Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației. 10. INEGALITĂȚI REDUSE - Reducerea inegalităţilor în interiorul țărilor și de la o țară la alta. 11. ORASE ȘI COMUNITĂȚI DURABILE - Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile. 12. CONSUM ȘI PRODUCȚIE RESPONSABILE - Asigurarea unor tipare de consum şi producție durabile, 13. ACȚIUNE CLIMATICĂ - Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor. 14, VIAȚA ACVATICĂ - Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă. 15. VIAȚA TERESTRĂ - Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate, S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L. Str. Paul Chinezu, îir.1î, Lugoi, jud. Timis, Romania PT.+DE. Cod fiscal : RO 23753648 Nr. RegistrulComertuiui : J35 / 1577 / 21.04.2008 Lugoj, Splaiul Tinereţii, Bl. 6/A, 6/8, 6:C Cont:RO55RZBROO00060010425545 Mun. LUGOJ pt. ASOC. DE PROPRIETARI Teiefon: 0723929709 Pr. nr. 169/2025 16. PACE, JUSTIȚIE ŞI INSTITUȚII - Promovarea unor societăţi pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. 17. PARTENERIATE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR - Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă Avand in vedere prevederile legale in vigoare, documentele strategice relevante aprobate de Consiliul Local al Municipiului LUGOJ in sensul reabilitarii termice a cladirilor sunt: + Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Lugoj 2021 — 2027 aprobată prin Hotararea Consiliului Local al Municipiului Lugoj; - Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a municipiului Lugoj 2021-2027 care are ca obiective majore si prioritare solutii de mobilitate urbana, eficienta energetica, obiective sociale, economice si culturale, care sa conduca la cresterea gradului de civilizatie, a confortului si a calitatii vietii, - Conventia Primarilor privind Energia si Clima la care Municipiul Lugoj a aderat in anul 2016; - Obligatiile Romaniei privitor la asigurarea energiei termice din resurse sustenabile si asigurarea unui sistem integrat prin care consumul de energie specific cladirilor publice si locuintelor sa se redusa la minimum posibil. Pentru o dezvoltare armonioasa si coerenta Unitatea Administrativ Teritoriala a Municipiului Lugoj si-a propus prin Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana 2021-2027 obiective care sa duca la dezvoltarea economica si sociala a orasului, imbunatatirea calitatii vieții locuitorilor si protectia mediului prin utilizarea eficienia a resurselor fizice si umane. Sectorul rezidential are o pondere de 40% din consumul energetic al Uniunii Europene, oferind un potential deosebit pentru eficienta energetica si, in consecinta, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Avand in vedere ca in Romania exista aproximativ 8,1 milioane de proprietari de locuinte si 4,85 milioane de locuinte, potentialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in sectorul rezidential si cel comercial este considerabil. Prezentul proiect de investitii se incadreaza in obiectivele Planului national de actiune privind eficienta energetica. Prin elaborarea acestui plan s-a prevazut o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in sectorul rezidential cu 41,5 %, pana in 2020, fata de media anilor 2001 - 2005. Unul din obiectivele specifice ale planului national de actiune privind eficienta energelica este "Imbunatatirea performantei termice a cladirilor”. Sunt avute in vedere lucrari de reabilitare care pot conduce la economie de energie in cladiri, in conditiile realizarii si mentinerii conditiilor de contort interior si de eficienta economic. Dezvoltare teritorială Conform SDTR, Municipiul Lugoj este prezentat ca o excepţie în categoria orașelor cu o populație mai mică de 50.090 de locuitori care înregistrează, în majoritatea cazurilor, valori scăzute ale indexului de dezvoltare teritorială (IDT). În cazul Municipiului Lugoj, investiţiile străine atrase într-un volum semnificativ au revitalizat economia locală (această situaţie este întâlnită și în cazul orașelor Sebeș, Mioveni, Sighișoara etc). O serie de măsuri propuse în cadrul SDTR vizează şi Municipiul Lugoj, respectiv: - 4.3.1.2 Măsură — Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de utilități publice în vederea conectării și asigurării accesului populației din zonele urbane și zonele urbane funcționale la servicii de calitate Acţiune 15. Reabilitarea structurală și creșterea performanţei energetice a blocurilor de locuințe, inclușiv promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie pentru alimentarea acestora, cu precădere în orașele cu peste 50% din locuinţe situate în blocuri; - 4.3.1.3 Măsură — Reabilitarea patrimoniului urban construit şi punerea în valoare a identităţii arhitecturale Acţiune 8. Realizarea operaţiunilor de restaurare și reabilitare a patrimoniului urban construit (monumente și ansambluri de arhitectură, arheologice, etc.), cu precădere la nivelul orașelor care deţin obiective UNESCO și al celor cu o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000; - 4.3.1,4 Măsură - Asigurarea accesului populaţiei urbane la servicii de interes genera! Acţiune 1. Reabilitarea, modemizarea și dotarea spitalelor publice din mediul urban, inclusiv a unităţilor de primire a urgențelor, cu precădere a celor din orașele cu mai puţin de 50.000 de locuitori, - 4.315 Măsură - Realizarea unei politici în domeniul locuirii Acţiune 3. Construcţia, reabilitarea și modernizarea locuinţelor sociale, inclusiv în parteneriat public-privat, cu precădere în orașele cu o pondere de peste 5% a populației în zone cu locuire precară12; S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L. Str. Paui Chinezu, Nr.14, Lugoi, iud. Timis, Rornania PT. + DE. Cor! fiscal : RO 23763648 Nr. RegistrulComertului : J35 / 1577 / 21,04.2008 Lugoj, Splaiul Tinereții, Bl. 6/A, 6/8, 5/C Cont:RO5SRZBROO00060010425545 Mun. LUGOJ pt. ASOC. DE PROPRIETARI Telefon: 0723928709 Pr. nr. 169/2025 Acţiune 4. Reabilitarea și reconversia siturilor industriale total sau parţial abandonate (brownfield), inclusiv a căilor ferate uzinale, și a fostelor unităţi militare din mediul urban în zone rezidențiale sau în spații publice, cu precădere în orașele cu suprafeţe exiinse de aces tip. Zone urbane marginalizate Conform Atlasului zonelor marginalizate din România elaborat de Banca Mondială, Municipiul Lugoj nu are zone care concentrează populație aflată sub pragul sărăciei sau persoane marginalizate. Prin Strategia de Dezvoltare Locală13 plasată sub responsabilitatea comunității, au fost identificate 3 zone marginalizate identificate (ZUM) pe baza unităților teritoriale de referință (UTR), respectiv: - ZUM1 -Măguri: UTR 1,UTR2şi UTR 3 din cadrul PUG Măguri; cuprinde întregul teritoriu a! salului aparținător Măguri; - ZUM2 -—Herendești - Cartierul “Mondial Bocșei”: UTR 24 și UTR 28; curpinde străzile Herendeștiului și Bocșei; - ZUM 3 — Caștela — Balta Lată: UTR 4 și UTR 10; cuprinde străzile; Dimitrie Cantemir nr. 1 — 20, Aurel Vlaicu nr. Î - 14, 1.D, Suciu nr. 1-18, Populaţia din cele 3 zone marginalizate este estimată la 1.170 persoane, din care 368 copii, din care 130 de etnie romă; cea mai mare parte din populaţie suferă de lipsuri materiale severe și nu își poate permite bunuri și servicii neceşare pentru a avea un stil de viață corespunzător. Prin implementarea strategiei de dezvoltare a GAL Lugoj, se urmărește reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în cele trei zone urbane marginalizate. Sprijinul din programele de finanțare POCU-POR pentru aceste zone este direcționat pe mai multe sectoare relevante precum: - Infrastructură — prin obiectivul specific 1 de dezvoltare a infrastructurii de utilitate publică și a spaţiilor publice urbane în cadrul celor 3 ZUM-uri; - Locuire — prin o [...]