HCL 222/2025 Lugoj adoptată

ANEXA NP.1 LA H CU NQa22(23,09 075) S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L. Str. Paul Chinezu, Nr.11, Lugoj, jud. Timis, Romania PT. + DE. Cod fisca! : RO 23753648 Nr. RegistrulComertului : J]35 / 1577 / 21.04.2008 Str. Buziașului, Nr. 36, BI. 7, Sc. A, B Cont:R055RZBRO000060010425545 Mun. LUGOJ pt. ASOC. DE PROPRIETARI Telefon: 0723929709 Pr. nr. 167/2025 I. MEMORIU TEHNIC GENERAL 1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII 1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII „EFICIENTIZARE ENERGETICA PENTRU CLADIREA DE APARTAMENTE REZIDENTIALE DIN MUNICIPIUL LUGOJ Contract: 17/68196 din 09.07.2025 1.2. Amplasament: Municipiului Lugoj, Str. Buziașului, Nr. 36, Bl. 7, Sc. A, B, jud. TIMIȘ 1.3. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE/INVESTITOR MUNICIPIUL LUGOJ 1.4. ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR/TERŢIAR) Nu este cazul. 1.5. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI MUNICIPIUL LUGOJ 1.6. ELABORATORUL PROIECTULUI TEHNIC S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L.., Timişoara, Data elaborării — August 2025, FAZA - P.Th + D.D.E. 2. PREZENTAREA SCENARIULUI / OPȚIUNII APROBAT(E) SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII Lucrările de eficientizare energetică prin care proiectul urmează să atingă rezultatele așteptate, contribuind astfel la atingerea obiectivului specific al proiectului, si implicit a obiectivului general sunt in conformitate cu activitatile eligibile ale Intervenției regionale 3.1A Eficiență energetică - Clădiri rezidențiale. Având o contribuţie semnificativă la consumul energetic al UE, la utilizarea resurselor energetice convenţionale şi la emisiile de dioxid de carbon, sectorul clădirilor face obiectul multor politici şi obiective pe termen mediu şi lung de reducere a impactului negativ asupra schimbărilor climatice. Obiectivele formulate prin ţinta „20-20-20", până în anul 2020, au reprezentat setul de trei obiective-cheie pentru: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE în raport cu nivelurile din 1999; - creşterea cu 20% a ponderii energiei produse din surse regenerabile în UE; - îmbunătăţirea cu 20% a eficienţei energetice în UE. Pe lângă această strategie UE a stabilit un set de obiective pe termen lung în cadrul unor foi de parcurs până în anul 2050. În ceea ce priveşte sectorul clădirilor, principalele trei foi de parcurs sunt: - obiectivul UE pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050 (COM, 2011a), care a identificat necesitatea de a reduce cu 88%-91% emisiile de dioxid de carbon din sectorul rezidenţial şi din sectorul serviciilor (denumite colectiv sectorul imobiliar) până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990; - perspectiva energetică 2050 (COM, 2011b), prin care „creşterea potenţialului de eficiență energetică a clădirilor noi şi existente este esenţială” pentru un viitor sustenabil din punct de vedere energetic contribuie în mod semnificativ la scăderea cererii de energie, la sporirea securităţii aprovizionării cu energie şi la o mai mare competitivitate; - Planul pentru o Europă eficientă din punct de vedere energetic (COM, 2011c), prin care s-a identificat sectorul imobiliar ca fiind printre primele trei sectoare responsabile pentru 70%- 80% din totalul impactului negativ asupra mediului. Realizarea de construcţii mai bune şi optimizarea utilizării acestora în cadrul UE ar scădea cu peste 50% cantitatea de materii prime extrase din subteran şi ar putea reduce cu 30% consumul de apă. S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L. Str. Paul Chinezu, Nr.41, Lugoj, jud. Timis, Romania PT.+DE. Cod fisca! : RO 23763548 Nr. RegistrulComertului : J35 / 1577 / 21.04.2008 Str. Buziașului, Nr. 36, BI. 7, Sc. A, B Cont:RO55AZ8R0000060010425545 Mun. LUGOJ pt. ASOC. DE PROPRIETARI Telatan: 0723929709 Pr. nr. 167/2025 Aceste foi de parcurs reprezintă o aspirație pe termen lung, care nu este doar dezirabilă din punct de vedere social şi economic, ci şi esenţială din punct de vedere ecologic, în vederea abordării triplei provocări reprezeniate de schimbările climatice, de securitate energetică şi de epuizarea resurselor. Deoarece sistemul energetic european se confruntă cu o nevoie din ce în ce mai presantă pentru asigurarea cu energie durabilă, accesibilă și competitivă pentru toți cetățenii, Comisia Europeană a adoptat, în 30 noiembrie 2016, pachetul legislativ "Energie curată pentru toți europenii", prin care se urmăreşte aplicarea strategiilor şi măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice peniru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special pentru obiectivele UE privind energia și clima pentru anul 2030 şi se referă la: - securitatea energelică; - piața energiei; - eficiența energetică; - decarbonizarea, cercetarea, inovarea și competitivitatea, Obiectivul general al Strategiei Energetice a Romaniei îi constituie creșterea sectorului energetic în condiţii de sustenabilitate. La îndeplinirea obiectivului general vor contribui și cele opt obiective strategice care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, cu respectarea reperelor naționale, europene și globale care influențează și determinările politice și deciziile în domeniul energetic. SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 prevede opt obiective generale pentru care sunt stabilite 23 obiective ștrategice (OS). În ultimul deceniu, țările din cadrul UE au implementat măsuri de eficiență energetică (EE) în toate sectoarele economice, care au contribuit considerabil la o scădere a consumului de energie. Cu toate acestea, după o scădere treptată între 2007 și 2014, consumul de energie în UE a crescut între 2014 și 2017, iar în prezent nivelul consumului primar și final de energie se situează ușor deasupra traiectoriei fixate în vederea realizării țintei de economie de energie de 20% până în 2020, stabilită în 2012. Sectorul energetic este unul dintre sectoarele cu cea mai mare influență asupra calităţii aerului, concretizată prin următoarele efecte: - Creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră; - Poluarea mediului cu hidrocarburi; - Poluarea aerului provenită din stocarea pe termen lung a deșeurilor miniere (halde de steril neacoperite). Activitatea energetică este responsabilă de existența următorilor poluanţilor, exprimaţi procentual astfel: peste 50% din emisiile de metan și monoxid de carbon, aproximativ 70% din emisiile de dioxid de sulf, aproximativ 50% din emisiile de oxizi de azot, aproximativ 80% din cantitatea de pulberi în suspensie evacuate în atmosferă și aproximativ 80% din emisiile de dioxid de carbon. În calitate de stat membru al Uniunii Europene și ca parte a Convetiei UNECE13/CLRTAP14, România transmite anual estimări ale emişiilor de poluanţi atmosferici care cad sub incidența Directivei 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisii (transpusă în legislaţia naţională prin HG 283/2017 pentru modificarea HG 1856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiți poluanți aimosferici) și a protocoalelor convenției mai sus menționate. O altă responsabilitate a statelor membre este cea a respectării plafoanelor de emisii prevăzute de Protocolul de la Gothenburg, prin adoptarea de măsuri de reducere a impactului activtăților antropice asupra mediului. Astfel, România are obligaţia de a reduce limitele anuale de gaze cu efect acidifiant și eutrofizare și precursori ai ozonului, sub valorile de 918 kt pentru dioxid de sulf (S02), 437 kt pentru oxizii de azot (NOX), 523 kt pentru compuși organici volatili (NMVOC) și 210 kt pentru amoniac (NH3). Ţinând seama de toate aceste preocupări strategice, politica UE referitoare la consumul energetic al clădirilor a fost consolidată prin Directiva privind performanţa energetică a clădirilor - EPBD, (DIRECTIVA 2010/31/UE1) şi Directiva privind eficiența energetică - EED (DIRECTIVA 2012/27/UJE2), care oferă un cadru prin care pot fi implementate măsuri de politici menite să reducă consumul! de energie, în special în sectorul clădirilor. România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecință a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L. Str, Paul Chinezu, Nr.11, Lugoj, jud. Timis, Romania PT.+DE. Cod fiscal : RO 23753648 Nr. RegistrulComertului : 135 / 1577 / 21.94.2008 Str. Buziașului, Nr. 36, Bl. 7, Sc. A, B Cont:R955RZ3R0000060010425545 Mun. LUGOJ pt. ASOC. DE PROPRIETARI Țelafon: 0723929708 Pr. nt. 167/2025 proteclia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Câteva stalistici-cheie pentru sectorul rezidenţial sunt următoarele: - 88,5% din spaţiile locative sunt ocupate permaneni, - Aproape jumătate din totalul locuințelor (47,5%) sunt situate în zonele rurale, ceea ce înseamnă că populaţia rurală din România este peste media europeană. - În zonele rurale, 95% din spaţiile locative sunt locuințe individuale de familie. - În zonele urbane, 72% din spaţiile locative suni situate în blocuri mari de apartamente cu o medie de cca. 40 de apartamente per bloc. - Peste 60% din blocurile de locuinţe au 4 etaje, iar 18% au 10 etaje. Forma dominantă de proprietate este proprietatea privată, care reprezintă 84% din fondul total de clădiri rezidenţiale. - România este un caz neobișnuit în cadrul UE, prin aceea că numai o proporție infimă de 1% sunt clădiri aflate în proprietate publică! restul de 15% sunt clădiri deţinute sub o formă de proprietate mixtă. - Locuinţele mulii-familiale au o suprafaţă încălzită medie de 48 m?, comparativ cu 73 m* în cazul locuinţelor unifamiliale. România intră într-o nouă perioadă de programare din punct de vedere al fondurilor nerambursabile, iar corelarea viziunii (a nivel european cu intervenţiile la nivel local este necesară pentru a putea realiza proiecte de impact. La nivel european sunt în vigoare numeroase documente programatice, precum; - AGENDA 2030 PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ a fost adoptată în septembrie 2015, la Summit-ul ONU privind dezvoltarea şi reprezintă un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabila: economic, social și de mediu. Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) — denumite și Obiective Globale - în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiţiei și protejării planetei până în 2030. 1. FĂRĂ SĂRĂCIE - Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context 2. FOAMETE „ZERO” - Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile. 3. SĂNĂȚATE ŞI BUNĂSTARE - Asigurarea unei vieţi sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă, 4. EDUCAȚIE DE CALIȚATE - Garantarea unei educați de calitate și promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieții pentru toți. 5. EGALITATE DE GEN - Realizarea egalităţii de gen și împutemicirea tuturor femeilor și a fetelor. 6. APĂ CURATĂ ȘI SANITAȚIE - Asigurarea disponibilităţii și managementului durabi! al apei și sanitaţie pentru toți. 7. ENERGIE CURATĂ ȘI LA PREȚURI ACCESIBILE - Asigurarea accesului tuturor !a energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern. 8. MUNCĂ DECENTĂ ȘI CREȘTERE ECONOMICĂ - Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei munci decente pentru toți. 9. INDUSTRIE, INOVAȚIE ȘI INFRASTRUCTURĂ - Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației. 10. INEGALITĂȚI REDUSE - Reducerea inegalităţilor în interiorul țărilor și de la o țară la alta, 11. ORAȘE ŞI COMUNITĂŢI DURABILE - Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile. 12. CONSUM ŞI PRODUCȚIE RESPONSABILE - Asigurarea unor tipare de consum și producție durabile. 13, ACȚIUNE CLIMATICĂ - Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor. 14, VIAȚA ACVATICĂ - Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă. 15. VIAŢA TERESTRĂ - Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșeriificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate. S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L. Str. Paul Chinezu, Nr.11, Lugoj, jud. Timis, Romania P.T.+ DE. Cod fiscal : RO 23763648 Nr, RegistrulComertului : 135 / 1577 / 21.04.2008 Str. Buziașului, Nr. 36, BI. 7, Sc. A, B Cont:RO55RZBRO0000060010425545 Mun. LUGOJ pt. ASOC. DE PROPRIETARI Telefon: 0723929708 Pr. nr. 167/2025 16. PAGE, JUSTIȚIE ŞI INSTITUȚII - Promovarea unor societăţi pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru toţi şi crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. 17. PARTENERIATE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR - Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă Avand in vedere prevederile legale in vigoare, documentele strategice relevante aprobate de Consiliul Local al Municipiului LUGOJ in sensul reabilitarii termice a cladirilor sunt: - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Lugoj 2021 — 2027 aprobată prin Hotararea Consiliului Local al Municipiului Lugoj; - Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a municipiului Lugoj 2021-2027 care are ca obiective majore şi prioritare solutii de mobilitate urbana, eficienta energetica, obiective sociale, economice si culturale, care sa conduca la cresterea gradului de civilizatie, a confortului si a calitatii vietii: - Conventia Primarilor privind Energia si Clima fa care Municipiul Lugoj a aderat in anui 2015; - Obligatiile Romaniei privitor la asigurarea energiei termice din resurse sustenabile si asigurarea unui sistem integrat prin care conşurnul de energie specific cladirilor publice si locuintelor sa se reduca la minimum posibil. Pentru o dezvoltare armonioasa si coerenta Unitatea Administrativ Teritoriala a Municipiului Lugoj si-a propus prin Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana 2021-2027 obiective care sa duca la dezvoltarea economica si sociala a orasului, imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor si protectia mediului prin utilizarea eficienta a resurselor fizice si umane. Sectorul rezidential are o pondere de 40% din consumul energetic al Uniunii Europene, oferind un potential deosebit pentru eficienta energetica si, in consecinta, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, Avand în vedere ca in Romania exista aproximativ 8,1 milioane de proprietari de locuinte si 4,85 milioane de locuinte, potentialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in sectorul rezidential si cel comercial este considerabil. Prezentul proiect de investitii se incadreaza in obiectivele Planului national de actiune privind eficienta energetica. Prin elaborarea acestui plan s-a prevazut o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in sectorul rezidential cu 41,5 %, pana în 2020, fata de media anilor 2001 - 2005. Unul din obiectivele specifice aie planului national de actiune privind eficienta energetica este "Imbunatatirea perlormantei termice a cladirilor”. Sunt avute in vedere lucrari de reabilitare care pot conduce la economie de energie in cladiri, în conditiile realizarii si mentinerii conditiilor de confort interior si de eficienta economic. Dezvoltare teritorială Conform SDTR, Municipiul Lugoj este prezentat ca o excepție în categoria orașelor cu e populaţie mai mică de 50.000 de locuitori care înregistrează, în majoritatea cazurilor, valori scăzute ale indexului de dezvoltare teritorială (IDT). În cazul Municipiului Lugoj, investiţiile străine atrase într-un volum semnificativ au revitalizat economia locală (această situație este întâlnită și în cazul orașelor Sebeș, Mioveni, Sighișoara etc). O serie de măsuri propuse în cadrul SDTR vizează și Municipiul Lugoj, respectiv: - 443.1.2 Măsură — Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de utilități publice în vederea conectării și asigurării accesului populației din zonele urbane și zonele urbane funcționale la servicii de calitate Acţiune 15. Reabilitarea structurală și creșterea performanței energetice a blocurilor de locuinţe, inclusiv promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie pentru alimentarea acestora, cu precădere în orașele cu peste 50% din locuinţe situate în blocuri; = 43.1.3 Măsură — Reabilitarea patrimoniului urban construit și punerea în valoare a identităţii arhitecturale Acţiune 8. Realizarea operaiunilor de restaurare și reabilitare a patrimoniului urban construit (monumente și ansambluri de arhitectură, arheologice, atc.), cu precădere ia nivelu! orașelor care deţin obiective UNESCO și al celor cu o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000; - 431.4 Măsură - Asigurarea accesului populației urbane la servicii de interes general Acţiune î. Reabilitarea, modernizarea și dotarea spitalelor publice din mediul urbar, inclusiv a unităților de primire a urgențelor, cu precădere a celor din orașele cu mai puţin de 59.000 de locuitori; - 4.3.1.5 Măsură - Realizarea unei politici în domeniul locuirii Acţiune 3. Construcţia, reabilitarea și modernizarea locuinţelor sociale, inclusiv în parteneriat public-privat, cu precădere în orașele cu o pondere de peste 5% a populației în zone cu locuire precară12; S.C. SERMAC CONSTRUCT & DESIGN S.R.L. Str. Paul Chinezu, Nr.41, Lugoj, jud. Timis, Romania PT. +DE. Cod fiscal : RO 23763648 Nr, RegistrulComertului : 135 / 1577 / 21.04.2008 Str. Buziașului, Nr. 36, Bl. 7, Sc. A,B Cont:RO5SRZBRU009060010425545 Mun. LUGOJ pt. ASOC. DE PROPRIETARI Telefon: 0723323793 Pr. nr. 467/2025 Acţiune 4. Reabilitarea și reconversia siturilor industriale total sau parțial abandonate (brownfield), inclusiv a căilor ferate uzinale, și a fostelor unităţi militare din mediul urban în zone rezidențiale sau în spaţii publice, cu precădere în oraşele cu suprafeţe extinse de acest ip. Zone urbane marginalizate Conform Atlasului zonelor marginalizate din România elaborat de Banca Mondială, Municipiul Lugoj nu are zone care concentrează populaţie aflată sub pragul sărăciei sau persoane marginalizate. Prin Strategia de Dezvoltare Locală13 plasată sub responsabilitatea comunității, au fost idantificate 3 zone marginalizate identificate (ZUM) pe baza unităţilor teritoriale de referință (UTR), respectiv: - ZUM1 -Măguri: UTR 1,UTR2 și UTR 3 din cadrul PUG Măguri; cuprinde întregul teritoriu al satului aparținător Măguri; - ZUM2-Herendești — Cartierul “Mondial Bocşe!”: UTR 24 și UTR 28; curpinde străzile Herendeştiului și Bocșei; - ZUM 3 — Caștela — Balta Lată: UTR 4 şi UTR 10; cuprinde străzile: Dimitrie Cantemir nr. î — 20, Aure! Vlaicu nr. 1- 14, (.D. Suciu nr, 1-18, Populaţia din cele 3 zone marginalizate este estimată la 1.170 persoane, din care 368 copii, din care 130 de etnie romă, cea mai mare parte din populație suferă de lipsuri materiale severe și nu își poate permile bunuri și servicii necesare pentru a avea un stil de viață corespunzător. Prin implementarea strategiei de dezvoltare a GAL Lugoj, se urmăreşte reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune şocială în cele trei zone urbane marginalizate, Sprijinul din programele de finanțare POCU-POR pentru aceste zone este direcționat pe mai multe sectoare relevante precum: - Infrastructură — prin obiectivul specific 1 de dezvoltare a infrastructurii de utilitate publică și a spaţiilor publice urbane în cadrul celor 3 ZUM-uri; - Locuire — prin obiectivul specific 2 de î [...]