HCL 651/2023 adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL GALAȚI MUNICIPIUL GALAȚI CONSILIUL LOCAL H O T Ă R Â R E A nr. 651 din 23.11.2023 privind aprobarea rezultatului analizei noului proiect de management al managerului Teatrului Dramatic Fani Tardini Galați și a modelului-cadru al contractului de management Inițiator: Primarul Municipiului Galați, Ionuț-Florin Pucheanu Numărul și data depunerii proiectului de hotărâre: 693/16.11.2023 Consiliul Local al Municipiului Galați, întrunit în ședință ordinară în data de 23.11.2023; Având în vedere referatul de aprobare nr. 228443/16.11.2023, al inițiatorului; Având în vedere raportul comun de specialitate nr. 228444/16.11.2023 al Serviciului Resurse Umane și Salarizare, al Direcției Financiar Contabilitate, al Direcției Relații Publice și al Serviciului Juridic si Legalitate; Având în vedere avizul comisiei pentru activități științifice, învățământ, sănătate, culte, cultură, tineret, asistență socială, sport și agrement; Având în vedere dispozițiile art. 4, art. 19, precum si ale art. 43^1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere dispozițiile art. 1 și Anexa 5 din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum şi a modelului-cadru al contractului de management, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere dispozițiile art. 129 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 139 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ___________________________________________________________________________________________ HCL nr. 651/2023  H O T Ă R Ă Ș T E: Art. 1 – Se aprobă rezultatul analizei noului proiect de management al domnului Toma Florin, manager al Teatrului Dramatic “Fani Tardini” Galați, conform anexei 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 – Se aprobă proiectul de management al domnului Toma Florin, manager al Teatrului Dramatic “Fani Tardini” Galați, prevăzut in anexa 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3 – Se aprobă modelul-cadru al contractului de management întocmit în conformitate cu Anexa 5 din Ordinul Ministrului Culturii nr.2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum şi a modelului-cadru al contractului de management, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzut în anexa 3, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 4 – Primarul Municipiului Galați se împuternicește cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri. Art. 5 – Secretarul General al Municipiului Galați va asigura transmiterea și publicitatea prezentei hotărâri. Președinte de şedinţă, Contrasemnează, Secretar General, ___________________________________________________________________________________________ HCL nr. 651/2023 Anexa 1 la HCL nr. 651/23.11.2023 PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, DANIEL ZINICA Anexa 2 la HCL nr. 651/23.11.2023 PROIECT DE MANAGEMENT 2023-2027 TEATRUL DRAMATIC ”FANI TARDINI” GALAŢI, ROMÂNIA  ARGUMENT După un mandat de 4 ani, marcat de perioade problematice și de instabilitate socială (pandemie, creşterea preţurilor la materiile prime şi transport cu până la 40 %, instabilitatea politică etc.), teatrul gălățean a dat dovadă de capacitate de adaptare, impunându-se ca o instituție cu un nivel profesional și artistic ridicat, ca un partener serios, cu o abordare participativă, orientat spre soluții și colaborare, o instituție stabilă, coerentă în acțiuni și, în egală măsură, dinamică, implicată, prezentă și deschisă. Strategia principală a urmărit câștigarea unor noi segmente de public și a avut ca punct de plecare revitalizarea actului teatral prin abordarea unor mijloace de creație și producție diferite față de cele cu care Teatrul din Galați a operat până acum, dar și prin reanalizarea raporturilor dintre instituție, artiști, spectacol și public. Principiile unității și diversității, căutarea unei identități și a unui spirit al locului, libertatea de creație, căutarea sensului și a relevanței artistice, creația colectivă, democratizarea actului creației și a actului managerial, descoperirea de noi mijloace de expresie actoricești și regizorale, ideea de colectiv de creație și dezvoltarea de dramaturgie românească contemporană sunt doar câteva dintre ideile care au stat la baza strategiei manageriale. Pe mai departe, ne propunem să insistăm în direcția consolidării rezultatelor și, totodată, dorim să găsim soluții constructive la viitorul context în care va funcționa Teatrul Dramatic Galați, având în vedere că pentru următorii doi ani, clădirea va intra într-un amplu proces de reabilitare și eficientizare termică, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acest aspect aduce cu sine noi provocări de ordin administrativ, logistic, patrimonial, dar mai ales artistic. Acest moment poate fi gestionat ca pe un blocaj sau ca pe o oportunitate. Depinde doar cum alegem să ne poziționăm. Decizia noastră este rămânem în linia construcției unui teatru deschis evenimentelor culturale şi artistice desfăşurate atât pe scenă, cât şi în afara ei, cu scopul de a impune instituţia în conştiinţa publică drept un motor de evoluție socială, un pol de stabilitate culturală, care prin prezența și activitatea sa participă la construirea unui spațiu al spiritului în comunitate, dar mai ales, un element de coeziune în comunitate. În viitor, proiectul nostru va fi o îmbunătățire a proiectului anterior și se va numi „TEATRUL NU ESTE O CLĂDIRE!” și va avea trei linii directoare: 3D – Dezvoltare, Diversitate, Dinamism!  În spatele acestei idei ar fi crearea obiceiului de consum cultural coroborată cu educarea beneficiarului, într-o formă nouă și organizată. Ne dorim un teatru care participă activ la viața comunității și care devine, astfel, un adevărat vector de coeziune, dar mai ales, un motor de dezvoltare urbană. A. Analiza socio-culturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia: Teatrul „Fani Tardini” este singurul teatru dramatic din oraș, județ, regiune. Este un generator de evenimente noi, un teatru al prezentului, dar care respectă trecutul. Ca număr de beneficiari este una dintre instituțiile cele mai vizitate dintre toate instituțiile culturale din oraș. Încă de la înfiinţarea sa, în urmă cu 68 de ani, şi până în prezent, Teatrul Dramatic “Fani Tardini” a trecut printr-un continuu proces de reînnoire şi revitalizare permanentă. Dramaticul gălăţean îşi menţine punctele tari, în ciuda unor probleme precum numărul redus al spaţiilor de joc sau repetiţii, lipsa spațiilor de birouri generate de coabitarea cu Teatrul pentru Copii și Tineret „Gulliver”, care își desfășoară activitatea în aceeași clădire, lipsa unor dotări tehnice şi logistice etc., prin potenţialul trupei de actori şi adeziunea unui colectiv de mare calitate, capabil şi dornic să evolueze. Contextul în care există Teatrul Dramatic “Fani Tardini” prezintă avantaje şi dezavantaje. Amplasat într-un oraş post-industrializat, în care oferta culturală se dovedeşte a fi, uneori, nesatisfăcătoare pentru gălăţeni, iar concurenţa culturală pare de multe ori difuză, a conduce un teatru în aceste circumstanțe este o răspundere nu numai culturală, dar şi civică, presupunând maximă deschidere şi dialog multicultural, în special, în relație cu membrii comunităţii. Din păcate pentru oraș sau din fericire pentru teatru, Dramaticul gălățean nu are o concurență reală în alte instituții de spectacole, publice sau private. Cele două instituții de spectacole care mai funcționează sunt: Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și Teatrul pentru Copii și Tineret „Gulliver”, ambele având un alt public țintă, iar în zona privată, în ciuda strădaniilor, Teatrul de buzunar nu reușește, de cele mai multe ori, să devină un spațiu teatral alternativ la oferta teatrală deja existentă. Poate, singura concurență, pe care le putem identifica sunt spectacolele de turneu venite de la București, dar din cauza calității îndoielnice, precum și a prețului mare al biletelor, nu reprezintă o amenințare reală. Unicul motiv de atracție către aceste spectacole este faptul că publicul își dorește în permanență să vadă pe viu și alți actori, mai ales pe cei cunoscuți, din București. În situația de față, se impune o reîmprospătare a trupei prin aducerea a 6-7 actori tineri, care vor crește valoarea trupei de bază, vor crea o imagine nouă trupei permanente și va crește gradul de interes al publicului. 1) instituţii, organizaţii, grupuri informale (analiza factorilor interesaţi) care se adresează aceleiaşi comunităţi: Din punct de vedere al instituţiilor de cultură, pe plan local, există perspectiva colaborării eficiente şi reale cu Teatrul Național de Operă și Operetă “Nae “Leonard”, Teatrul pentru Copii și Tineret „Gulliver”, Universitatea Dunărea de Jos / Facultatea de Arte, Casa Artelor, Centrul Cultural Dunărea de Jos, Muzeul de Artă Vizuală, Muzeul de Istorie, Muzeul Satului (Pădurea Gârboavele), Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, Sala “Nicolae Mantu” a Galeriilor de Artă, Liceul de Artă “Dimitrie Cuclin” și Teatrul “ Maria Filotti” Brăila. Zona asociațiilor culturale poate fi și ea exploatată: Teatrul din Buzunar, Piano Art Institute, JoY ART Theatre junior etc. Alte oferte care vizează acelaşi public au fie caracter ocazional, respectiv, piese de teatru după reţete de marketing de succes sau piese ale unor companii teatrale bucureştene, fie permanent, cum este în cazul cinematografului din cadrul Shooping City Mall, care evident atrage un număr sporit de spectatori, în special tineri, şi de organizarea de concerte şi evenimente artistice susținute de municipalitate. Din acest punct de vedere, prezenţa teatrului în mijlocul oamenilor (parcuri, case memoriale, școli, Mall, pieţe publice, zone istorice etc.), utilizând modalităţi artistice non-formale şi informale de prezentare a ofertei culturale a teatrului, asigură premisele dezvoltării relației din dintre public și teatru și, totodată, contribuie la schimbarea de mentalitate, de alegere a artei teatrale. Această strategie menține relația cu publicul spectator și îl readuce pe acesta în sala de teatru, imediat ce lucrările de eficientizare energetică ale sediului din strada Domnească vor fi finalizate. 2) analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări): Puncte tari Puncte slabe ➢ Teatru de repertoriu cu trupă ➢ Funcționarea a două entități teatrale angajată, cu regizori şi actori, fapt cu profil complementar în același ce permite producerea unor spațiu (repetiții la scenă, spații de spectacole originale de calitate; ➢ Capacitate de producţie proprie; depozitare ale decorurilor, ➢ Infrastructura corespunzătoare; programarea spectacolelor etc.); ➢ Servicii specializate; ➢ Insuficiența spațiilor de depozitare ➢ Buna colaborare cu autorităţile a decorurilor, a spațiilor pentru locale şi cu instituţiile de cultură și birouri și repetiții; cele de învățământ specific; ➢ Lipsa unui sistem adecvat de ➢ Parteneriate cu mass-media locală; salarizare, premiere și cointeresare ➢ TDG este unicul teatru dramatic de pecuniară a personalului artistic, repertoriu din localitate; precum și a celui tehnic care ➢ Festivalul Naţional de Comedie, contribuie în mod direct la crearea primul proiect festivalier din țară și reprezentarea spectacolelor; dedicat comediei care are caracter ➢ Inexistenţa personalului specializat competițional și profil specific; în realizarea de proiecte, de aici ➢ Posibilitatea de a lucra cu regizori lipsa mai multor aplicaţii pe de marcă; proiecte naţionale şi internaţionale ➢ Posibilitatea de a angaja din fonduri nerambursabile care să colaboratori; diversifice sursele de finanţare; ➢ Platformă de vânzare a biletelor ➢ Absența cursurilor de formare online dedicată; profesională pentru specialiști ➢ Dotarea cu sistem de ecleraj sunet, lumini, cabiniere, regizori performant; tehnici.; ➢ Autocar propriu disponibil pentru ➢ Numărul scăzut al actorilor pe deplasări, schimburi culturale etc.; segmentul de vârstă 45-60 ani; ➢ TDG are un public stabil și divers; ➢ Sistemul de avertizare și stingere al ➢ Activitatea curentă are un ritm incendiilor necesită reparații susținut; capitale; ➢ Prețul accesibil al biletelor la ➢ Subvenții insuficiente pentru spectacolele; proiectul artistic, cheltuielile de ➢ Organizarea programului de personal și de capital; voluntariat în cadrul teatrului; Oportunităţi Ameninţări ➢ Oportunitatea unor colaborări cu ➢ Micșorarea bugetelor alocate TDG, teatrele din ţară şi străinătate; în urma pandemiei, conduce la ➢ Posibilitatea invitării unor artişti de diminuarea numărului de noi marcă din țară și din străinătate; producții; ➢ Participare la festivaluri naţionale şi ➢ Numărul redus de programe internaționale; educaționale integrate în instituții ➢ Implementarea unui sistem de publice de învățământ, care să motivare a angajaţilor pe baza asigure formarea de specialiști în competenţelor profesionale şi în domeniul artelor spectacolului din conformitate cu resursele reale zona tehnicii și producției de scenă existente; (butafor, machior, peruchier, ➢ Contextul național și european în regizor scenă, light-designer, care se pune accent pe proiecte sound-designer, producător de inter-disciplinare și pe mobilități ale spectacol ș.a.) artiștilor; ➢ Obişnuinţa publicului cu locaţia ➢ Existența Departamentului de actuală a teatrului, poate determina Teatru al Facultății de Arte, ca o fluctuaţie a numărului de pepinieră de talente pentru TDG; spectatori în cazul unor evenimente ➢ Posibilitatea de a încheia teatrale organizate în alte spaţii; parteneriate favorbile pentru a juca ➢ Dezvoltarea economică fluctuantă în spații alternative până la reluarea a oraşului şi scăderea nivelului de activității la sediu; trai a publicului spectator; ➢ Lipsa unei alte oferte culturale în ➢ Reducerea timpului disponibil spațiile outdoor/alternative din pentru recreere în rândul Galați; persoanelor active; ➢ Creșterea interesului pentru forme ➢ Impactul mai slab al evenimentelor alternative/neconvenționale de teatrale în comparaţie cu teatru pe segmentul de vârsta 18-35 atractivitatea altor tipuri de ani; evenimente (divertisment, concerte ➢ Existenţa pe piaţă a cererii pentru pop-rock, varietăţi, circ, târguri produse culturale de calitate; etc.); ➢ Organizarea unor evenimente care ➢ Lipsa unui portofoliu local mass- să apropie adolescenții (viitorul media puternic ca arie de acoperire public de teatru) de fenomenul (TV, Radio, Presă scrisă); teatral;  ➢ Nesiguranța planificării în cadrul unei stagiuni, cu fragmentarea alocației bugetare în mai multe tranșe; ➢ Inexistența personalului specializat pentru atragere de fonduri şi pentru marketing; ➢ Insecuritatea legislativă cu privire la activitatea domediului cultural, ceea ce nu permite organizarea proiectelor pe termen lung; ➢ Abordarea abuzivă manifestată de ADA-UCMR privind plata drepturilor de autor; ➢ Birocratizarea excesivă a sistemului de funcționare al instituțiilor publice de spectacol; 3) analiza imaginii existente a instituţiei şi propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia: Analiza de imagine: Teatrul Dramatic “Fani Tardini” este o instituţie publică de repertoriu, de interes judeţean, cu personalitate juridică, sub autoritatea Consiliului Local Galaţi, cu deplină autonomie în stabilirea şi realizarea repertoriului şi a programelor cultural-artistice cu o activitate neîntreruptă de peste 68 de ani în domeniul artelor spectacolului, timp în care s-a impus ca o instituţie cultural-artistică de prestigiu ce s-a bucurat şi se bucură de preţuirea tuturor. Este inițiatorul primului Festival de Teatru dedicat exclusiv comediei, încă din anul 1976, care a pornit, inițial, sub denumirea de Colocviul despre Arta Comediei care a făcut în scurt timp ca orașul Galaţi să devină capitala comediei. După 1990, când domnul Adrian Lupu a preluat con [...]