HCL 63/2015 adoptată

Plan Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate – Municipiul Galaţi Ghid privind intervenţiile în zonele protejate construite Cuprins: 1. Rolul, baza legală şi domeniul de aplicare al Ghidului 1.1. Ce este ghidul de bune practici 1.2. Planul Urbanistic Zonal pentru Zonele Construite Protejate ale Municipiului Galaţi 1.3. Care este teritoriul de referinţă al Ghidului 1.4. Ce cuprinde zona construită protejată 2. Istoricul Municipiului Galaţi 3. Categorii de intervenţii şi lucrări propuse prin PUZCP 3.1. Utilizări admise în zonele istorice protejate 3.2. Intervenţii asupra construcţiilor înscrise în Lista Monumentelor Istorice (LMI) 4. Condiţii generale de utilizare, întreţinere şi intervenţii 4.a. Faţade 4.b.Învelitori 4.c. Vitrine şi publicitate pe faţade 4.d. Instalaţiile şi echipamentele edilitare 4.e. Elemente decorative 4.f. Feronerie şi împrejmuiri 4.g. Spaţiul public 5. Termeni utilizaţi 6. Condiţii de autorizare şi executare a lucrărilor Ghid privind interventiile in zonele protejate construite 1 Plan Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate – Municipiul Galaţi 1. Rolul, baza legală şi domeniul de aplicare al Ghidului 1.1. Ce este ghidul de bune practici Ghidul de bune practici completează documentaţia Planul Urbanistic Zonal pentru Zonele Construite Protejate ale Municipiului Galaţi şi se constituie într-un îndrumar pentru locuitori, investitori şi reprezentanţi ai societăţii civile implicaţi în utilizarea , protejarea şi valorificarea fondului construit cu valoare de patrimoniu/valoare ambientala din oraş. Ghidul urmăreşte să ofere administraţiei publice locale un instrument prin care să conştientizeze cetăţenii asupra importanţei valorilor de patrimoniu imobiliar şi să-i orienteze pe cei implicaţi în operaţiunile de conservare şi reabilitare a clădirilor de patrimoniu naţional şi local, precum şi a zonelor lor de protecţie. Astfel, ghidul, alături de decumentaţia de PUZCP are ca scop implicarea conştientă a întregii populaţii în acţiunile de protejare şi valorificare a patrimoniului , prin informare şi sensibilizare astfel încât respectul şi grija faţă de trecutul oraşului să fie o preocupare permanentă a fiecăruia şi a tuturor împreună. Pentru cei care locuiesc şi pentru cei care vor să investească în imobile din zonele construite protejate, delimitate conform PUZCP, ghidul oferă informaţii cu privire la: - Condiţiile în care pot fi utilizate construcţiile din zonele construite protejate; - Ce modificări sunt permise; - Care sunt intenţiile Primăriei Municipiului Galati de dezvoltare a acestor zone ; - Care sunt condiţiile de autorizare a intervenţiilor . 1.2. Planul Urbanistic Zonal pentru Zonele Construite Protejate ale municipiului Galaţi Elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru zonele protejate ale Municipiului Galati este o documentaţie de urbanism ce are ca scop delimitarea zonelor cu valori istorice/arheologice, urbanistice şi arhitecturale – respectiv a zonelor construite protejate ale Muncipiului Galaţi pentru ca, pe această bază, să poată fi determinate modalităţile de protecţie ale acestora. Documentaţia de urbanism cuprinde un Regulament de construire, instituind astfel reguli urbanistice care sa conduca la un mod de construire adecvat si coerent. Prin această documentaţie de urbanism, Primăria Municipiului Galaţi, urmărind o dezvoltare durabilă a localităţii, şi-a propus atingerea următoarelor obiective: - protejarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului construit (istoric şi arhitectural) din Municipiul Galati, prin stabilirea zonelor construite protejate si a zonelor de protectie, prin instituirea de reguli urbanistice care sa conduca la un mod de construire adecvat si coerent; - alcătuirea unei viziuni de intervenţie care să integreze atât măsuri restrictive, cât şi măsuri permisive, orientând dezvoltarea viitoare a zonelor pe principiile dezvoltării durabile şi păstrării identităţii culturale; - evidenţierea rolului de catalizator pentru dezvoltarea urbană deţinut de zonele construite protejate; Ghid privind interventiile in zonele protejate construite 2 Plan Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate – Municipiul Galaţi - asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din localitate şi stimularea interesului economic şi cultural pentru utilizarea acestuia; - definirea corectă şi exactă a ariei protejate (cu toate subdiviziunile sale), concomitent cu stabilirea gradelor de protecţie si a reglementărilor aferente; - reglementarea modului de utilizare a terenurilor cuprinse în perimetrul zonelor construite protejate; - stabilirea condiţiilor de realizare şi conformare a construcţiilor şi amenajărilor urbanistice in zonele construite protejate; - protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice şi a ansamblurilor arhitecturale şi urbanistice deosebite, precum şi a contextului şi caracteristicilor care conturează semnificaţia lor istorică, in corelare cu prevederile Planului Urbanistic General – axa culturala strada Domneasca Regulamentul Local de Urbanism care însoţeşte PUZCP Galaţi reprezintă piesa de bază în aplicarea Planului Urbanistic Zonal pentru Zonele Construite Protejate ale municipiului Galaţi. Prescripţiile cuprinse în acesta sunt obligatorii pentru autorizarea executarii lucrărilor de construire şi de infrastructură de pe teritoriul zonelor construite protejate şi pentru intervenţiile de orice natura asupra cladirilor monument. Documentaţia de urbanism Definirea şi reglementarea elaborării şi utilizării documentaţiilor de urbanism face obiectul Legii 350 din 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările ulterioare. In Capitolul IV, Secţiunea a 3-a, art. 44: Documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi dezvoltare durabilă a localităţilor. Documentaţiile de urbanism se ellaborează de către colective interdisciplinare formate din specialişti atestaţi în condiţiile legii. Documentaţiile de urbanism au caracter de reglementare specifică şi stabilesc reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Pentru zona de studiu s-a elaborat o documentaţie de urbanism de tip Plan Urbanistic pentru Zone Construite Protejate (PUZCP). Elaborarea documentaţiei de PUZ este reglementată de: Legea 350 din 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul Legea Nr. 422 din 18 iulie 2001privind protejarea monumentelor istorice, Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice Metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ) – Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 bis din 11 februarie 2004. Ghid privind interventiile in zonele protejate construite 3 Plan Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate – Municipiul Galaţi 1.3. Care este teritoriul de referinţă al Ghidului Teritoriul la care face referire Ghidul este constituit din zona construită protejată delimitată şi reglementată prin PUZCP al Municipiului Galaţi. ZCP - Zona construită protejată reprezintă aria de maximă reprezentativitate administrativă şi istorică pentru municipiul Galaţi. Ea menţine în mare măsură elemente de identitate istorică, culturală (monumente istorice clasate cu valori semnificative, dar şi clădiri cu valoare ambientală care susţin cadrul construit al unui centru omogen). În egală măsură, zona construită protejată reprezintă şi aria de centralitate geometrică a oraşului, dezvoltarea lui în timp neafectându-i caracteristicile esenţiale. Zona construită protejată a fost delimitată în conformitate cu actelor normative actuale şi cu studiul istoric general întocmit pentru această documentaţie. Zona construită protejată cuprinde valorile semnificative ale municipiului din punct de vedere urbanistic clădirilor şi toate ansamblurile de arhitectură înscrise pe Lista monumentelor istorice a MCC din 2010. Pentru delimitarea perimetrului zonei construite protejate s-au inclus zonele de protecţie ale monumentelor clasate şi s-a avut în vedere aria(conul) de vizibilitate a monumentelor. Varietatea şi dispersia în teritoriul oraşului a condus la delimitarea mai multor zone construite protejate dintre care cea mai mare este situată în centrul localităţii. Conform metodologiei s-au delimitat Zone şi Subzone Istorice de referinţă- ZIR şi SIR. Zonele construite protejate din Municipiul Galaţi reprezintă zone din teritoriul administrativ al municipiului în care construcţiile, cadrul natural şi activităţile umane prezintă calităţi istorice a căror protejare constituie un interes public. 1.4. Ce cuprinde zona construită protejată Zonele construite protejate cărora se adresează studiul de faţă sunt cuprinse în mare parte în zona centrală a Galaţiului, fiind situate de-a lungul străzii Domneşti şi cuprinzând, ca subdiviziuni, alte zone cu valoare istorică, arhitecturală şi urbanistică de referinţă. Zona construită protejată, în accepţiunea actelor normative actuale, emise de Ministerul Culturii şi de Ministerul Dezvoltării Regionale si Administratiei Publice a fost stabilită în aşa fel încât să cuprindă, în conformitate cu studiul istoric general şi cu sinteza acestuia, valorile semnificative ale municipiului din punct de vedere urbanistic şi arhitectural. Determinarea perimetrului zonei construite protejate a avut în vedere: - valoarea istorică fragmentului urban, - tipul ţesutului urban (construit sau neconstruit – spaţii publice străzi, pieţe, spaţii verzi amenajate), - calitatea urbanistică a ansamblului, zonei sau amenajării , - calitatea fondului construit şi gradul de conservare. Zonele construite protejate din municipiul Galati reprezintă zone din teritoriul administrativ al municipiului in care constructiile, cadrul natural si activitatile umane prezinta calitati istorice a căror protejare reprezinta un interes public. Totalul suprafeţei zonelor construite protejate din Municipiul Galaţi este de 174 ha. Ghid privind interventiile in zonele protejate construite 4 Plan Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate – Municipiul Galaţi Zona principală, care se intinde de la ansamblul arheologic al Bisericii fortificate Precista, din zona falezei, până la Grădina Publică, principala zona verde de recreere şi odihnă din municipiu, este delimitată fizic de următoarele străzi:  la Sud, str. Portului, B-dul Marea Unire, str Roşiori, str Prelungirea Traian;  la Vest, str. Brăilei, str. Plantelor, str. Sf. Spiridon, str. Traian, str. Nicolae Bălcescu, str. Gării, str. Basarabiei, str. Grădina Veche, str. Vasile Alecsandri, str. Ştiinţei;  la Nord, str. Elena Doamna;  la Est, str.Alexandru Davila, str. Basarabiei, str. Mihai Bravu, str. Gării, str. Alexandru Ioan Cuza, str. Sindicatelor, str.Egalităţii, str. Navelor. Celelalte zone de referinţă cu valoare istorică, urbanistică şi arhitecturală adiacente găzduiesc: - fostele Pescării – str. Portului, zona Vama Docuri; - silozul pentru cereale din str. Griviţei nr. 38; - Palatul Navigaţiei - str Portului; - Casa de Cultură a Sindicatelor - strada Brăilei, intersecţie cu str. George Cosbuc - Scoala Normală “Costache Negri”, situată pe str. Brăilei nr 134; - zona Parcului Rizer şi Spitalului Militar de pe str. Traian, mărginită de str. Rizer; - Spitalul de Psihiatrie “Elisabeta Doamna” – str. Traian; - Spitalul TBC – str. Stiinţei; - Azilul de bătrani – str. Domnească intersecţie cu str. Radu Negru. Rezervaţii şi situri de interes arheologic care au generat zone protejate sunt: Situl arheologic de la Barboşi-Tirighina: - Este situat pe promontoriul de la Tirighina şi versanţii de la vest de acesta, la 300 m nord de Gara Barboşi. Situl este înscris pe Lista Monumentelor Istorice la poziţia 9, cod GL-I-s-A-02971. - Situl arheologic Barboşi-Tirighina este clasat ca monument istoric de categorie A, considerat de valoare naţională şi internaţională. Cavoul roman: - Situat pe Str. Oţelarilor, în zona blocurilor D14-D16, obiectivul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice la poziţia 14, cod GL-I-m-B-02973. Alte obiective arheologice: - situl arheologic de pe promontoriul „Precista”, situat între Str. Traian, Faleza Dunării şi Str. Roşiori, promontoriul aferent bisericii Precista, unde au fost făcute descoperiri din perioada romană; - o aşezare şi o necropolă medievală (secolele XVI-XIX); - situl arheologic din punctul „Cartier Dunărea”, cu descoperiri din perioada antică. Ghid privind interventiile in zonele protejate construite 5 Plan Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate – Municipiul Galaţi Zona construită protejată cuprinde un număr de 23 zone construite protejate denumite Zone Istorice de Referinţă (ZIR). ZIR 1 incluzând SIR 1a, Sir 1b, SIR 1c - cuprinde Gradina Publică, stadionul Portul Roşu, Poligonul auto, Baza sportivă “Ancora” şi spaţii verzi publice organizate cu acces limitat sau nelimitat; ZIR 2 este constituită din ansamblul urban construit în lungul străzii Mihai Bravu; ZIR 3 incluzând SIR 3a, SIR 3b, SIR 3c. - cuprinde Muzeul de Arta vizuală, Facultatea de Mecanică, ansamblu urban construit str. Domnească); ZIR 4 este constituită din ansamblu urban construit de-a lungul str. Al. I.Cuza şi str. Mihai Bravu; ZIR 5 în continuarea str. Domneşti - cuprinde parcul municipal M. Eminescu; ZIR 6 este constituită din ansamblu urban construit de-a lungul str. Ion Creangă şi str. Logofat Tăutu; ZIR 7 este constituită din ţesut tradiţional dens construit; ZIR 8 este constituită din ţesut traditional în partea de vest a zonei protejate (ax str. Eroilor); ZIR 9 incluzând SR 9a, Sir 9b, SIR 9c, Sir 9d si SIR 9e are ca ax str. N. Bălcescu ZIR 10 include ansamblul bisericii Sf. Spiridon; ZIR 11 cuprinde silozul pentru cereale, situat pe str. Grivitei nr. 38; ZIR 12 cuprinde parcelele aferente Şcolii nr. 24, Mânăstirii Mitoc şi Bisericii Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril; ZIR 13 cuprinde ansamblul constituit din promontoriul Bisericii “Precista” împreuna cu situl arheologic aferent; ZIR 14 cuprinde parcela aferentă Palatului Navigaţiei, situat pe str. Portului nr. 34; ZIR 15 cuprinde incinta Spitalului Municipal “Elisabeta Doamna” str. Traian nr. 290; ZIR 16 cuprinde incinta Spitalului Municipal TBC, de pe str. Ştiintei nr. 117; ZIR 17 cuprinde ansamblul urban construit Rizer ce include Spitalul Militar dr. Aristide Serfioti situat pe str. Traian nr. 199 şi Parcul Rizer; ZIR 18 cuprinde parcela aferentă Şcolii Normale “Costache Negri”; ZIR19 cuprinde Pescariile Statului, situate pe str. Portului nr. 56; ZIR 20 cuprinde zona de protectie a zonei construite protejate din Municipiul Galaţi, cu subzonele SIR 20a, SIR 20b, SIR 20c, SIR 20d, SIR 20e; ZIR 21 cuprinde cavoul roman, situat pe str. Oţelarilor, zona blocurilor D14 – D16; ZIR 22 cuprinde Situl arheologic, punct Cartierul Dunărea; ZIR 23 cuprinde Situl arheologic la Barboşi-Galaţi. Ghid privind interventiile in zonele protejate construite 6 Plan Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate – Municipiul Galaţi Limitele zonelor construite protejate delimitate prin PUZCP Galaţi Ghid privind interventiile in zonele protejate construite 7 Plan Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate – Municipiul Galaţi Ghid privind interventiile in zonele protejate construite 8 Plan Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate – Municipiul Galaţi 2. Istoricul Municipiului Galaţi Zona Galaţiului a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri. Dunărea, solul fertil şi drumurile comerciale au favorizat formarea unei aşezări dacice, care s-a perpetuat până în timpul stăpânirii romane. După cucerirea Daciei, aşezarea a făcut parte dintr-o unitate administrativ teritorială romană de tip territorium, integrată provinciei romane Moesia Inferior. Zona a fost apărată de romani prin intermediul mai multor fortificaţii: castellum-ul descoperit în cartierul Dunărea al oraşului, castrul de la Barboşi şi valul de pământ care leagă localităţile Tuluceşti şi Traian. Fiind aşezată la unul dintre vadurile Dunării, la distanţe reduse şi aproape egale de confluenţele Siretului şi Prutului cu Dunărea, localitatea s-a aflat pe itinerariile unor rute comerciale care legau sudul Moldovei de lumea nord-dobrogeană şi de cea bizantină. În secolele XV-XVI, principalele mărfuri tranzacţionate pe piaţa gălăţeană erau peştele, vitele mari şi vitele mici. Secolul al XVII-lea a însemnat pentru evoluţia Galaţilor transformarea târgului într-un important centru economic al ţării, aproape tot comerţul din zona Dunării de Jos desfăşurându-se prin intermediul pieţei locale. Creşterea importanţei economice a oraşului a fost reflectată de o intensă activitate ctitoricească. În secolul al XVII-lea, sunt ridicate mai multe biserici şi mănăstiri, unele dintre ele fiind lăcaşuri de zid: biserica Sf. Dumitru, ctitorie a domnului Vasile Lupu, înălţată ante 1641 (dispărută); mănăstirea Sf. Nicolae, cu ctitori rămaşi necunoscuţi (dispărută); biserica Precista, zidită de trei negustori localnici Dia, Şerbul şi Constantin în anul 1647; biserica Sf. Gheorghe, devenită apoi mănăstire, ctitorie a negustorului Hagi Mihalachi, din anul 1664 (dărâmată în anul 1962); mănăstirea Sf. Dumitru („mănăstirea Badiului”) ctitorie a boierului Angheluţă din Galaţi, strămoş al boierilor Costăcheşti; mănăstirea Mavromol, ctitorie a domnitorului Gheorghe Duca şi a fiului său Constantin, zidită la cumpăna secolelor XVII- XVIII. În virtutea obligaţiei de aprovizionare a Constantinopolului cu cereale, oraşul rămâne în secolul al XVIII-lea principalul centru de colectare a cerealelor din Moldova; în acelaşi timp el devine cea mai importantă piaţă pentru comercializarea peştelui din zona Dunării de Jos. Încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, este atestată activitatea şantierelor navale, unde se construiau vase comerciale şi vase de război, pentru flota otomană. Ca urmare a perfecţionării meşteşugurilor, a creşterii nevoilor populaţiei de produse, a avut loc o dezvoltare a diferitelor meşteşuguri săteşti şi orăşeneşti, ceea ce a dus la sporirea producţiei de marfă şi la intensificarea schimburilor pe piaţa internă, ea însăşi în plină extindere. Un rol important în cadrul meşteşugurilor revenea celor de producţie animalieră sau agricolă, celor care produceau pieile, care asigurau ţesutul şi prelucrarea ţesăturilor, olăriei şi zidăriei, prelucrării lemnului şi metalelor. Creşterea producţiei meşteşugăreşti a determinat sporirea numărului de pieţe, târguri şi iarmaroace pentru desfacerea mărfurilor. Tratatul [...]