HCL 599/2017 Galați adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL GALAŢI MUNICIPIUL GALAŢI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA nr. 599 din 26.10.2017 privind aprobarea proiectului de management şi modelului — cadru al contractului de management la Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galaţi Iniţiator: Viceprimarul municipiului Galaţi, Sorin Cristian Enache Numărul şi data depunerii proiectului de hotărâre: 620/19.10.2017 Consiliul local al Municipiului Galaţi, întrunit în şedinţă ordinară, în data de 26.10.2017; Având în vedere expunerea de motive nr. 105446/24.10.2017, a îniţiatorului- Viceprimarul municipiului Galaţi, Sorin Cristian Enache; Având în vedere raportul comun de specialitate nr. 105448/24.10.2017, al Biroului Resurse Umane şi Salarizare şi al Direcţiei Generale Relaţii Publice, Evenimente Publice, Managementul Documentelor; Având în vedere raportul de avizare al comisiei pentru activități ştiinţifice, învăţământ, sănătate, culte, cultură, tineret, asistenţă socială, sport şi agrement; Văzând adresa nr. 3094/06.10.2017, a Teatrului Muzical „Nae Leonard” Galaţi, înregistrată la Registratura Generală a Municipiului Galaţi sub nr. 65871/06.10.2017; Având în dispozițiile H.C.L. nr. 367/27.07.2017 privind aprobarea rezultatului evaluării finale a managementului Teatrului Muzical "Nae Leonard" pentru perioada 2012 — 2017; Având în dispoziţiile H.C.L. nr. 404/25.09.2017 privind aprobarea caietului de_______ obiective în vederea încredinţării managementului la Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galaţi pentru perioada 2017 — 2021 şi stabilirea termenului de depunere a proiectului -- de management; HCL nr. 599/2017 Având în vedere dispoziţiile art. 431 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere dispozițiile anexei 5 la Ordinul . Ministrului Culturii nr. 2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum şi a modelului-cadru al contractului de management; Având în vedere dispoziţiile art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. "d” şi alin. (6), lit. a”, punctul 4 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 45, alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art, 1 - Se aprobă proiectul de management la Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galaţi, prevăzut în anexa 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 — Se aprobă modelul — cadru al contractului de management la Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galaţi, prevăzut în anexa 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3 - Primarul municipiului Galaţi se împuterniceşte cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri. Art. 4 — Secretarul municipiului Galaţi va asigura transmiterea şi publicitatea prezentei hotărâri. Contrasemnează, Secretarul Municipiului Galaţi, _ . Radu Octabidn Kovacs --- 7 HCL nr. 599/2017 / Anexa ] la HCL nr. 599/26.10.2017 PROIECT MANAGERIAL PRIVIND ACTIVITATEA TEATRULUI MUZICAL „NAE LEONARD” GALA ŢI 2017- 2021 I. Misiunea actuală şi obiectivele generale 1.1. Subordonare În temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului României nr. 21/2007, privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfășurarea activităţii de impresariat artistic şi a Legii nr. 353/2007, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului României nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi funcţionează în subordinea Consiliului Local Galaţi ca instituţie publică de repertoriu, cu personalitate juridică, ce realizează şi prezintă producţii artistice muzicale, diverse ca gen și factură. Finanţarea Teatrului Muzical „Nae Leonard” Galaţi se realizează din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local. Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galaţi este organizat şi funcționează în conformitate cu legislaţia română, pe baza Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 245/14.06.2007. 1.2. Obiectivele generale ale instituţiei e susţine spectacole de operă, operetă, balet, gală lirică, spectacol de divertisment muzical coregrafic, spectacol de revistă, spectacol pentru copii, concert spectacol de revistă, concert simfonic, recital; e organizează şi participă la evenimente şi acţiuni cultural-artistice în țară şi străinătate; e realizează proiecte artistice în colaborare cu artiști şi instituții din ţară şi din străinătate; e participă la turnee, festivaluri şi alte manifestări artistice organizate în ţară şi străinătate; e asigură traducerea prin supratitrare a spectacolelor prezentate în limba originală, permiţând accesul tuturor categoriilor de public; e atrage şi formează publicul tânăr prin alegerea spectacolelor şi organizarea de manifestări variate pentru educarea tinerilor. e diversificarea şi dezvoltarea artelor spectacolului; e promovarea creaţiei originale și universale şi stimularea tradiţiilor de valoare ale o epititățiler etno-culturale din municipiu şi judeţ; e promovarea pe plan naţional şi internaţional a producţiilor artistice inspirate din creaţia autohtonă şi universală, prin genurile promovate de instituţie; e intensificarea mijloacelor şi metodelor de atragere a publicului de diverse categorii socio-profesionale spre fenomenul artistic, colaborând cu unități de învățământ, ONG-uri şi alte entități. 1.3. Misiunea instituţiei Misiunea Teatrului Muzical „Nae Leonard” Galaţi, prin diversitatea genurilor de spectacole pe care le are în repertoriu, este de a contribui la creșterea nivelului de cultură a publicului gălățean, primordial dar si a publicului in general, prin accesul la producţii cultural artistice diversificate, performante culturale şi interpretativ, contribuind la dezvoltarea intelectuală şi spirituală a acestuia şi promovarea actului artistic, garantând în acest sens participarea la diversitatea culturală ce caracterizează Europa, prin accesibilitate lingvistică. II. Evoluţiile economice şi socioculturale ale comunităţii în care instituţia îşi desfăşoară activitatea Situat la extremitatea est-centrală a României, la confluența Dunării cu râurile Siret şi Prut, judeţul Galaţi a avut prima atestare documentară în 1435. După 1484, Galaţiul rămâne singurul port românesc liber de la Dunăre și începând cu secolul al XVII-lea devine “cel mai vestit târg de negoţ de pe toată Dunărea”, potrivit caracterizării făcute de Dimitrie Cantemir. După războiul din Crimeea (1853-1856) se înființează la Galaţi Comisia Europeană a Dunării, menită să asigure siguranța unui comerţ liber, iar o dată cu acordarea între anii 1834-1883 a statutului de “porto-franco”, zona va cunoaşte o creştere economică şi | demografică fără precedent. Revoluţia de la 1848 şi Unirea din 1859 au avut reprezentare spirituală în rândurile revoluționarilor gălățeni. Prezentul găseşte judeţul Galaţi cu o suprafață de 4.466 km2, ceea ce reprezintă 1,9% din suprafața ţării. Organizarea administrativ-teritorială cuprinde patru localităţi urbane (municipiile Galaţi şi Tecuci şi oraşele Târgu Bujor şi Bereşti) şi 58 de comune cuprinzând 180 de sate. Conform datetor preliminare ale Recensământului locuinţelor şi populației din 2011, 27793 municipiut Gataţi-avea-o-populație de 277-933-toculitori- „Din punct de vedere administrativ judeţul este compus din 244 de localităţi, din care 180 de sate, 60 de comune, 2 oraşe şi 2 municipii. Municipiul reşedinţă de judeţ, oraşul Galaţi, este cel mai mare port al Dunării maritime, situat la 80 de mile de Marea Neagră şi la aproximativ 250 km de București și de oraşele Iaşi, Ploieşti, Constanţa, Chişinău ( Republica Moldova ) și Odessa ( Ucraina ). Judeţul Galaţi, un mare centru industrial al României, are ca ramuri economice principale: e industrie şi construcții — 43%; e servicii — 38%; e agricultură,silvicultură şi exploatări forestiere — 19%. Galaţiul este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. i Fiind un important port la Dunăre, facând totodată legatura cu Marea Neagră și, astfel cu toate porturile Europei şi ale Mapamondului, cultura gălăţeană a fost profund influențată de comunităţile altor naţionalităţi care s-au oprit din drumurile lor pe aceste meleaguri. Fiecare dintre aceste comunităţi creând un evantai cultural bogat, ce se manifestă frecvent pe scenele gălăţenc, cu ocazia diverselor evenimente ce le caracterizează. Societatea civilă gălăţeană este foarte receptivă la manifestările oferite de cele 2 teatre ale oraşului: Teatrul Muzical "Nae Leonard" si Teatrul Dramatic "Fani Tardini", neignorând secţia de marionete din cadrul acestuia din urmă, fostul Teatrul de Papuşi "Gulliver". Aici sunt organizate festivaluri cu caracter naţional şi internațional: "Zilele muzicale ale Galaţiului”, Festivalul de operetă "Leonard", Festivalul internaţional de teatru "Festingal", Festivalul de Comedie "Colocviu asupra artei şi comediei", Festivalul "Gulliver". Muzeele fac de asemenea parte din viaţa culturală a oraşului Galaţi. Muzeul de Istorie al orașului Galaţi (şi secţiile sale "Vila Cuza” şi Casa memorială "Costache Negri”), Muzeul de Arte Vizuale Contemporane şi Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii (şi compartimentele sale - Gradina Botanică şi Parcul Zoo) atrag mii de citadini. Galaţiul a fost, încă de la începuturi, un oraş multicultural, comunităţile elene, turce, evreieşti, armenești convieţuind în deplină armonie cu românii. Primii armeni s-au aşezat în portul Galaţi prin sec V. În timp, numărul lor a crescut, fiind cunoscuţi drept buni comercianţi şi renumiţi artizani în prelucratul bijuteriilor. Voievodul Alexandru cel Bun (1400-1430) a adus în țară, prin anul 1418, primele familii de armeni, pe care le stabileşte în şapte oraşe din Moldova, printre care şi Galaţiul, pe atunci, o munitatea armeană fiind foarte numeroasă- În Galaţi se mai regăsesc foarte puţini urmaşi ai turcilor ce erau aşezaţi prin zonele Dunării, dar majoritatea care alcătuiște astăzi comunitatea. turcă din Galaţi, sunt veniţi după anul 1989, mulţi dintre ei afacerişti, formând familii mixte, care sprijină şi participă la proiectele culturale şi tradiţiile turceşti. Comunitatea elenă din Galaţi care, alături de cele din Bucureşti, Constanţa și Brăila, se numară printre cele mai vechi și mai reprezentative din ţară, număra în perioada interbelică peste 10.000 de membri. Evreii erau principalii comercianţi în singurul port al Moldovei din timpul lui Alexandru cel Bun și al lui Ştefan cel Mare, ei întreţinând intense legături comerciale cu coreligionarii din Bizant şi lumea musulmană. Fiecare din aceste comunităţi a contribuit constant la modelarea culturală a oraşului, lăsând în urmă, mărturii palpabile culturale. Fie că este vorba de lăcaşe de cult, case cu arhitectură specifică, manifestări culturale sau chiar influențe ce se regăsesc în comportamentul comunitar, multiculturalitatea a reprezentat o parte semnificativă în identitatea oraşului Galaţi. Nu sunt de neglijat nici studenţii străini care au ales şi aleg Galaţiul pentru a studia. În anul 2011 au fost prezenţi studenţi din Turkmenistan, Grecia, Portugalia, Quatar, Polonia, Italia, Grecia, Bulgaria, Belgia, Egipt. Aceştia se întâlnesc cu alţi studenți străini, organizând împreună diferite evenimente. Profilul industrial, a avut un rol important în adaptarea ofertei culturale destinată muncitorilor, veniţi în cea mai mare măsură din mediul rural pentru a lucra la Combinatul Siderurgic, Şantierul Naval, două centre industriale de referință a oraşului. O dată cu diminuarea masivă a comunităţilor, aproape că au dispărut şi activitățile culturale legate de acestea, în ultimii ani încercându-se o revigorare, venind mai ales din partea comunităţii elene, prin spectacole, festivaluri şi alte manifestări. De remarcat este faptul că la Galaţi s-a creat oportunitatea ca pe scena Teatrului Muzical să se desfășoare evenimente ce interesează în mod direct autoritatea locală, în colaborare strânsă cu Universitatea "Dunarea de Jos", Centrul Cultural „Dunărea de Jos” precum şi cu „Direcţia Pentru Cultură şi Patrimoniu” Galaţi, prin organizarea, în decursul timpului de manifestări culturale cu aspect umanitar sau de promovare ale unor calităţi artistice deosebite, ce-i caracterizează pe tinerii din urbea noastră şi nu numai, acest lucru ——————eprezintând încă o dovadă că scena Teatrului Muzical „Nae Leonard”, alături de cea a Teatrului Dramatic „Fani Tardini” îşi găseşte cu prisosință locul în existența culturală dunăreană. Simbol de înaltă ţinută a spiritualităţii în spaţiul romanesc, Teatrul Muzical "Nae Leonard" se înscrie, tradiţional, în rândul instituţiilor de cultură a căror misiune publică constă în promovarea valorilor muzicale autentice, atât în ceea ce priveşte diversitatea genurilor, cât şi din punctul de vedere al evidenţierii preocupării constante vizând menţinerea unor standarde calitative reprezentative pentru nivelul performanţelor interpretative ale artiştilor invitaţi în cadrul stagiunilor de spectacole organizate. Ofertele culturale vizează acelaşi public potenţial al Teatrului Muzical "Nae Leonard” si sunt reprezentate fără îndoială de spectacolele de opera, opereta, balet, concertele simfonice, vocale sau vocal-simfonice dar şi de spectacolele de revista, spectacolele pentru copii şi tineret. a.1. colaborarea cu instituții / organizații care se adresează aceleaşi comunități: Centru universitar și cultural de importanță majoră, municipiul Galati oferă diverse oportunități de colaborare cu instituții de învățământ şi cultură. Colaborarea cu aceste instituţii se desfăşoară în avantajul celor implicaţi şi al publicului, în timp ce elevilor și studenţilor li se oferă oportunități de formare profesională, publicul experimentează opera în spaţii neconvenţionale sau aplaudă tineri artişti de opera şi balet. > PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GALATI ŞI CONSILIUL LOCAL GALATI. În calitate de Ordonator principal de credite, Primăria municipiului Galati a fost principalul partener sub egida căruia s-au desfăşurat toate activităţile Teatrului Muzical "Nae Leonard" Galati, în perioada 2012-2017. > UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS " DIN GALATI. Cea mai importantă instituție de învățămând superior Galati, constituie un partener important pentru Teatrul Muzical "Nae Leonard”. În afara parteneriatului de promovare a spectacolelor în rândul studenților şi cadrelor didactice, se cuvine menționată participarea acesteia in cadrul PROIECTULUI EUROPEAN “SENSES: The Sensory Theatre. New transnational strategies for theatre audience building” , un Proiect de Cooperare Europeană 2015-2017 co-finanţat de Programul "Europa Creativă”. Pentru a activa interesul pentru spectacolele de teatru, proiectul îşi propune să adopte o strategie inovativă în regia de teatru și în scrierea de piese de teatru, bazată pe mărirea percepției senzoriale a audienței în timpul spectacolelor şi pe conştientizarea critică a publicului asupra acestei experienţe. Acest proiect este foarte important pentru oraşul Galaţi şi cele două instituţii ale lui participante: Teatrul Muzical _— "Nae Leonard" și Universitatea “Dunărea de Jos”. Finalitatea acestui. proiect european.constă.-- în punerea în scenă a trei spectacole: două piese de teatru, una aparținând partenerilor din Franţa şi cealaltă - celor din Italia, şi o operă “Regele Cerb”, cu libretul şi regia aparţinând regizorului italian Paolo Bosisio, iar muzica fiind scrisă de compozitorul italian Angelo Inglese, care este şi dirijorul acestei producții. Premiera absolută a acestei opere a avut loc pe scena Teatrului Muzical Nae Leonard pe data de 23 octombrie 2016. Cu această premieră, Teatrul Muzical a deschis Ediţia a XIII-a a Festivalului Internaţional Leonard, ediţie jubiliară ce a marcat 60 de ani de la înființarea Teatrului. Fiecare din aceste trei spectacole va fi reprezentat şi în celelalte două țări partenere. III. Dezvoltarea specifică a instituţiei Prezentare generală INI.1 Date despre activitatea, bugetul şi specificul instituţiei III.1.1. Prezentarea instituţiei Încă din 1945 încep să apară aşa numitele “Atenee populare”, care s-au constituit în adevarate “laboratoare” de studiu şi evidenţiere, de valorificare a unor elemente tinere în deosebi, cu disponibilităţi artistico-muzicale, interpreţi vocali și instrumentişti, în același timp de iniţiere în materie, a unui public virtual capabil în condiţiile existenţei activităţii permanente a unei instituţii profesioniste de spectacole, ori a unor manifestări ocazionale susţinute de colective de gen din țară şi străinătate, să poată recepta şi aprecia corespunzător nivelul artistic şi calitatea repertoriului abordat în aceste reprezentații, un public mai elevat și sensibil în materie. Încă de la începuturile unei activităţi cât de cât relevante în această privință, la Galaţi, în principal, componenţii colectivelor artistice erau recrutați din disponibilul local. Experienţa, harul şi dăruirea unor mai vechi animatori și interpreţi, A. Mazilu, A. Gheorghiu, i 1. Dodu, vor reuşi ca după premiera farsei muzicale “Nevasta pantofarului” susţinut la Teatrul Olimpic din 25 aprilie 1946, să stârnească bucuria şi entuziasmul unui public eterogen, social şi cultural, din cartierele marginașe ale oraşului, dar dornic de destindere şi sincer în reacţia sa. Aceeaşi trupă, va încerca cu succes să atragă și interpreţi copii, astfel încât ei vor pregăti şi juca pe rând până în 1948 unele spectacole de estradă şi revistă, chiar, cu “Domnişoara vedetă”, “Vacanţă în do major”, “Radio Galaţi 1947”, precum și cunoscuta Ş pi comedie muzicală “Lozul cel Mare” de Salom Alechem, “Copiii cântă pacea”, spectacol ——————————— muzica în două acte- În-1+947-interpreţi amatori şi-iubitori-ai- muzicii şi dansului E SOrgIntE————— folclorică alcătuiesc un colectiv care va evolua sub numele valsului lui Iosif Ivanovici “Valurile Dunării”. Afluenţa publicului şi atracţia pentru asemenea manifestări a determinat o creştere calitativă a spectacolelor, inclusiv prin realizarea lor cu interpreți consacraţi acestei activităţi. Prin Decizia nr. 161/12 iunie 1954 a Comitetului executiv al Sfatului Popular Regional Galaţi, a luat ființă Ansamblul Muzical al Sfatului Popular Regional Galaţi sub conducerea compozitorului Aurel Manolache, ansamblu care, cu soliştii şi orchestra de muzică uşoară, a prezentat în acelaşi an “Primul concert de estrada” şi “Sugestii şi reclamaţii”, un spectacol de satiră, umor şi muzică uşoară. Prin hotărâre a autorităţii locale , în ianuarie 1955 ansamblului deja existent i s-a alaturat formaţia “Valurile Dunării” . Spre sfârşitul anului a fost înfiiţată Orchestra Simfonică de Stat, avându-i ca dirijori pe tinerii Ury Schmidt şi Alecu Sfetcu. După spectacolul concert “Clopoţei de iarnă” prima realizare a tuturor membrilor colectivului ansamblului muzical, cele două titluri de mare succes: “Echipa noastră” şi “Punctajul 3...diverse”, toate prezentate în 1955, deveneau tot mai evidente tendinţele de profesionalizare ale activităţii, dar şi capacitatea creatoare a artiştilor locali pe tărâmul estradei, care vor realiza în totalitate “Punctul 3”, ambele premiere aducând pe parcursul anului nu mai puţin de 71.235 de spectatori. În anul 1956 prin decizia nr. 364 din 29 mai 1956 emisă de Comitetul Executiv al Sfatului Popular Regional Galaţi , Ansamblul de Estradă Regional Galaţi , se transformă în Teatrul de Operetă şi Estradă Regional. În decursul timpului, lăcașul cultural gălățean a avut onoarea de a găzdui, pe scena sa, o serie de artişti care au făcut carieră fulminant [...]