HCL 67/2025 Florești adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CLUJ COMUNA FLOREȘTI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA privind aprobarea Planului de ordine şi siguranţă publică al Direcţiei Poliţia Locală a comunei Floreşti, pentru anul 2025 CONSILIUL LOCAL FLOREŞTI, întrunit în şedinţă ordinară în data de 26 iunie 2025, Luând în discuţie Proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de ordine și siguranță publică al Direcţiei Poliţia Locală a comunei Florești, pentru anul 2025, Analizând Referatul de aprobare nr. 50907/19.06.2025, întocmit de primarul comunei Floreşti, dl Pivariu Bogdan Nicolae, în calitate de iniţiator, Raportul de specialitate nr. 50913/19.06.2025, precum şi avizul favorabil al comisiei de specialitate, Ținând seama de Procesul-Verbal nr. 39147/23.05.2025 a Comisiei Locale de Ordine şi Siguranţă Publică a comunei Floreşti, Potrivit prevederilor art. 28 şi 29 din Legea nr. 155/2010 a Poliţiei Locale, cu modificările şi completările ulterioare, În temeiul art. 129 şi art. 139 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă Planul de ordine şi siguranță publică al Direcţiei Poliţia Locală a comunei Florești, pentru anul 2025, conform anexei care face parte integrantă din prezenta. Art. 2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei se încredinţează Comisia Locală de Ordine şi Siguranţă Publică şi Direcţia Poliţia Locală. Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică, prin intermediul secretarului general al comunei Floreşti, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la adoptare, Primarului Comunei Florești, Prefectului Judeţului Cluj și se aduce la cunoştinţă publică, în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect, prin afişare la sediul Primăriei, respectiv pe pagina de internet aferentă www. floresticluj.ro. Nr. 67 din 26 iunie 2025 retine fina Micle Gegyge-Emanuel TOTAL CONSILIERI 21 Prezenţi 19 Voturi pentru 16 abţineri 3 lin Răzvan pr ROMÂNIA PRIMĂRIA COMUNEI FLOREŞTI DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ Floreşti, Str. Avram Iancu, Nr. 170, jud. Cluj Tel./Fax: 0264 265101/0264 265002 Mail: politialocala Qflorestictui:re= PONIAAN Cod operator: 32074/2014 Anexa la HCL nr. 67/26; Planul de ordine şi siguranţă publică al comunei Florești, Judeţul Cluj Planul de ordine şi siguranţă publică al comunei Floresti este întocmit în conformitate cu prevederile Legii Poliţiei locale nr. 155/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Poliţiei Locale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1332/2010, ale Ordinului nr. 92/2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale, precum şi ale Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. STRUCTURA PLANULUI CADRUL LEGISLATIV Cap. IL. DATE PRIVIND SITUAȚIA OPERATI VĂ A COMUNEI FLORESTI A. TERITORIUL B. POPULAȚIA C. EVENIMENTE SOCIAL ECONOMICE, POLITICE SAU RELIGIOASE D. STAREA CONTRAVENȚIONALĂ ŞI INFRACȚIONALĂ Capitolul II. DISPOZITIVELE DE ORDINE ȘI SIGURANŢĂ PUBLICĂ, MISIUNILE ȘI ZONELE DE RESPONSABILITATE A. Dispozitivele de ordine şi siguranță publică şi zonele de responsabilitate Cap. IL. EFECTIVELE AFLATE LA DISPOZIŢIE ȘI SUPORTUL LOGISTIC Cap. IV INSTRUIREA EFECTIVELOR PENTRU EXECUTAREA ACTIVITĂȚILOR ȘI CONTROLUL DISPOZITIVELOR a) Instruirea Efectivelor Cap. IV DISPOZIŢII FINALE ANEXE CADRUL LEGISLATIV; In realizarea acestui document s-au avut în vedere următoarele acte normative: - Legea nr. 155/2010 - Legea poliţiei locale, republicata; - HG 1332/2010 Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale; - OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ - Legea nr. 295/2004 privind Regimul armelor şi munițiilor; - Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; - Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecţia persoanelor; - Legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încalcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice; - OUG 195/2002 republicata privind circulatia pe drumurile publice; - O. M.A.I. nr 92/2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de Ordine si guranță Publică al politiei locale; - Hotărârile Consiliului Local al Comunei Floreşti. Cap. |. DATE PRIVIND SITUAȚIA OPERATI VĂ A COMUNEI FLORESTI A. TERITORIUL a) aşezare geografică Prima atestare documentară a COMUNEI FLOREȘTI, JUDETUL CLUJ datează de la sfarsitul secolului XIII, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici aşezări umane din neolitic. In perioada romană localitatea se afla pe drumul de legătură al castrelor romane de la Napoca (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv Ala Siliana (actualul Gilău) Comuna Florești este aşezată la vest de municipiul Cluj-Napoca, învecinându-se la nord cu comuna Baciu, la vest cu comuna Gilău, iar la sud cu comunele Săvădisla şi Gilău. Comuna are în administraţia sa trei localităţi — Floreşti, Luna de Sus și Tăuţi. Forma localităţii Floreşti este alungită, fiind așezată de-a lungul DN I spre Oradea, la o distanţă de doar 5 kilometri de municipiul ClujNapoca. Din capătul vestic al Floreştiului, la numai doi kilometri vest de Florești şi 12 kilometri vest de Cluj, se întinde de-a lungul Văii Lonei pe direcţia nord-est, sud- vest satul Luna de Sus, cate din centru își trimite spre nord-vest strada spre Gilău. La marginea sud-estică a Floreștiului porneşte spre sud strada Tăuţilor, paralelă cu Valea Boşorului şi la o distanţă de cinci kilometri intră în satul Tăuţi, care se prezintă sub o formă alungită tentaculară, aşezat într-o depresiune adâncită, înconjurată de dealuri masive. Din punct de vedere geografic, comuna Floreşti este situată la interferența a trei unități principale de relief: la nord Câmpia Transilvaniei, prelungită sub numele Podișului Someșan, între Someşul Mic şi Nadeș; la sud Munţii Gilăului, continuaţi cu dealurile Feleacului; la mijloc, între cele două zone, este culoarul depresionar al Someșului Mic, care delimitează cele două unităţi de relief, deal şi munte. Comuna se situează într-o zonă deluroasă, cu altitudini de 500-600 de metri, alcătuită geologic în cea mai mare parte din calcare grosiere, tufuri vulcanice și marne. Pe pantele acestor dealuri apar abrupturi care prezintă la suprafaţa solului marnele, calcarele şi tufurile. La cumpăna apelor Someş-Nadăş se află Dealurile Mortonuşa Mică şi Mortonușa Mare, care coboară spre Someș subnumele de Dealul Melcilor. Pe Mortonuşa Mare se află viile Floreştiului. Dealurile submontane ale Feleacului au vârfuri destul de înalte — Peana (833 m), și sunt alcătuite din nisipuri, gresii nisipoase, conglomerate şi marno-argile, se leagă de Munţii Gilăului pe care îi 3 prelungesc până în Valea Someşului Mic. Din cauza acestor structuri, versanţii erodaţi de torenți sunt abrupți, supuşi deselor alunecări şi prăbuşiri de teren, mai ales acolo unde locurile sunt lipsite de zone împădurite. Culoarul Văii Someşului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ, care se compune din nouă nivele: unul coborât de 2-3 metri, supus inundaţiilor la viituri mari, numit Lunca, iar al doilea nivel, mai ridicat, de 4-6 metri (terasa a doua), format din nisipuri, pietrişuri şi materiale coluviale aduse de pe versanţi în diverse grade de solidificare şi acoperite cu vegetaţie ierboasă. lunca, ca un culoar larg și uniform, cu mare dezvoltare pe dreapta Someșului, se întinde între Gilău și Florești. Terasa a doua se întinde pe vatra satului Floreşti, iar terasa a treia, cu un nivel de 20 de metri, se află pe tot malul stâng al Someşului Mic, având pante abrupte. La vestul Lunci de Sus este terasa a patra, cu un nivel de 30 de metri faţă de apele Someșului Mic. Sub aspectul reliefului, comuna Florești dispune de lunca Someșului pe care e așezată și înconjurată de dealuri. Terenul agricol fertil se întinde în această luncă, în stânga Someşului. b)suprafaţa şi configuraţia terenului, relief Suprafaţa comunei Floresti este de 155,84 km2, din care suprafaţa intravilanului este de 83,06 km2. Cadrul natural este reprezentat de dealurile subcarpatice cu diverse înclinări şi expoziţii, pe suprafeţe restrânse întâlnindu-se şi alte forme de relief cum sunt lunca, depresiunea, platoul şi culmea. Expoziţiile dominante ale versanților sunt cele parţial însorite. Solurile fertile sunt limitate ca suprafaţă. Predomină păşunile şi fânețele. c) regimul climateric Clima comunei Floreşti este specifică regiunilor de deal şi de podiș și deși este integrată climei temperate a ţării, are câteva caracteristici specifice locale. Temperatură anuală medie este de 11 9C, indicând un potenţial termic ceva mai scăzut faţă de bazinul Transilvaniei, fapt ce se datorează culoarului depresionar al Văii Someșului, care permite pătrunderea și stagnarea maselor de aer rece dinspre nordest şi astfel adesea produce inversiuni locale de temperatură, mai ales pe timpul nopţii. Cea mai caldă lună a anului este iulie, cu o temperatură medie de 18.8 OC, iar cea mai scăzută temperatură din întregul an se înregistrează în ianuarie, cu o temperatură medie de -2.8 VC. Diferenţa termică este de 21.6%C, ceea ce arată caracterul moderat al climei. Precipitaţiile ating o medie anuală de 750mm/mp, fiind mai mari în perioada de primăvară și vară. Cea mai uscată lună din punct de vedere hidrologic este luna februarie, cu o medie de 27mm, iar cele mai multe precipitaţii cad în luna iunie, cu o medie de 87 mm. Vânturile dominante sunt din nord-vest pe direcția sud-est şi ele bat mai mult vara, aducând bogate precipitaţii. d) reţele hidrografice Teritoriul comunei Floreşti face parte din bazinul de colectare al râului Someşul Mic. Valea acestui râu traversează localitatea Florești, având direcţia generală de curgere de la vest la est. Suprafaţa bazinului de confluență cu Valea Lonei este de 1.042 km?, iar în aval de confluența cu Valea Tăuţului (Boșorului), | „162 km2. Valea are multe meandre, căci nu are o mare înclinare, ceea ce face ca în timpul ploilor torențiale să se producă inundaţii pe porțiuni destul de întinse. Din partea dreaptă, sudică, Someşul Mic primeşte următorii afluenți: 1. Valea Lonei, lungă de 22 de km, cu debit permanent, regulat, iar în unele cazuri, pericol pentru inundaţii. Suprafaţa bazinului acestei văl este de 103 km?, 2. Valea Sânaslăului, cu un debit variabil şi vara uneori scăzut, dar pe timp de precipitaţii bogate cu mare putere inundabilă, are o lungime de circa 3 km și se varsă în Someşul Miccam pe la mijlocul satului Floreşti. 3. Valea Tăuţului (Boşorului) este lungă de 6 km, are un bazin de 10 km?, şi curge prin localitatea cu acelaşi nume, luând numele de Valea Boşorului numai la ieşirea din satul Tăuţi. Această vale a produs dese inundaţii la intrarea în Floreşti, aducând mari pagube în zonele agricole limitrofe. In anii 1970 valea a fost regularizată, suferind operaţiuni de adâncire şi îndreptare a albiei, dar în perioada inundaţiilor s-a revărsat abundent peste maluri. 4. Valea Gârboului este lungă de circa IO km, având un debit mic, relativ constant. 5. In partea sud-vestică a satului Luna de Sus curge în unele perioade ale anului Valea Seacă, pârâu neregulat ca debit, uneori total secat, însă în perioadele ploioase inundă păşunile locuitorilor. Toate aceste văi necesită să fie regularizate pentru a evita inundaţiile şi pentru a folosi apa lor la unele suprafeţe agricole ce pot fi irigate rațional. Pe partea stângă a Someșului Mic există mai multe văi de torenți, unde, cu excepția pârâului dintre vii, restul sunt seci aproape tot anul. In comună funcționează două hidrocentrale, Florești 1 (1986) şi Floreşti II (1987), care au fost construite în cadrul obiectivului de amenajare hidroenergetică a Someșului Mic. În perioada 1968-1988, în bazinul hidrografic al râului Someșul Mic s-a desfășurat un amplu program de construcții hidroenergetice, menite să valorifice potenţialul bazinului hidrografic Someșul Mic, amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe o diferență de nivel de circa 650 metri. Programul s-a finalizat print-o cascadă de hidrocentrale, realizate în 8 trepte, constând din 5 baraje, 8 centrale hidroelectrice (C.H.E. Mărișelu, C I.E. Tarniţa, C.H.E. Someșul cald, C HL.E. Gilău , C.H.E. Gilău 11, C HE. Floreşti 1, C.H.E. Floreşti II, M H.C. Cluj D) şi peste 30 de km de aducțiuni principale şi secundare. Hidrocentrala Floreşti I, identică cu cea de la Gilău II, este o centrală de tip aerian pe canal de derivație. Acumularea Floreşti II are rolul de bazin redresor după treapta de pe derivație Florești | şi se compune dintr-un baraj deversor de suprafaţă, din beton cu prag lat, cu4 deschideri echipate cu stavile segment pentru evacuarea apelor mari. Barajul este identic cu cel din treapta Gilău I. Centrala Florești II este de tipul centrală — baraj. Atât centrala, cât şi lacul de acumulare Florești II asigură regularizarea debitului de apă scurs pe râul Someşul Mic, în aval, atât în municipiul Cluj-Napoca, cât şi până la confluența cu Someșul Mare3. e) căi de comunicaţie (străzi, căi ferate, transport rutier) Comuna Floreşti beneficiază de condiţii de trafic speciale. Principala arteră de circulație rutieră care străbate comuna este Drumul Naţional DNI-E60, care trece prin localitatea Floreşti. Reţeauade transport rutier a comunei este completată și de drumul DJI 07M. Comuna Floreşti se găseşte în apropierea nodului A3 Gilău al Autostrăzi Transilvania. Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca este situat la doar 16 km distanță faţă de localitatea Florești. In comuna Floreşti nu există stație CFR. Transportul public al călătorilor este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A. La nivelul comunei Floreşti există 8 linii metropolitane de autobuz și anume: LiniaM21-Bucium - Floreşti Cetate; Linia M22- Bucium - Şesul de Sus; Linia M23- Cal.Floreşti - Luna de Sus; Linia M24- Bucium - Floreşti/Fermă; Linia M25- Bucium - Tăuţi; Linia M26 - P M.V.Sud - Floreşti/Cetatee, Linia M51 - Bucium - Peco Gilău; 4% Linia M52 - Bucium - Someşul Rece; De asemenea, există şi autobuze şcolare pentru elevii din comuna Floreşti. Traseele acestora pot fi consultate atât pe site-ul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca S-A Menţionăm că la nivelul zonei metropolitane există Asociaţia Metropolitană de Transport Public Cluj constituită în anul 2013, în scopul înființării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării şi gestionarii în comun a serviciului de transport public pe raza de competeţă a unităților administrativteritoriale membre, precum și pentru realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului, pe baza Strategiei de dezvoltare a serviciului de transport public. Membrii fondatori ai Asociaţiei sunt Municipiul Cluj- Napoca, UAT Comuna Floreşti, UAT Comuna Chinteni, UAT Comuna Apahida, UAT Comuna Baciu, UAT Comuna Ciurila iar ulterior a aderat şi UAT Comuna Feleacu. La finalul anului 2020,în AMTPC a aderat și UAT comuna Gilau. ! Comuna Floreşti va avea noi linii de autobuz, o dată ce vor fi cumpărate cele 18 autobuze electrice în proiectul pe care comuna îl are în comun cu Primăria Cluj-Napoca. Municipiul Cluj- Napoca, în parteneriat cu Primăria Comunei Florești - Cluj, a depus proiecte în valoare de peste 14 milioane EURO pentru achiziţionarea a 18 autobuze electrice și 47 staţii de reincărcare pentruvehicule electrice. Proiectul "Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziţionarea de autobuze electrice şi staţii de încărcare” a fost depus pentru finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta CIO — Fondul local, Obiectul de investiţii 1.1.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante). Proiectul va reduce emisiile poluante de C02 produse de transportul publicurban datorită unei eficienţei energetice ridicate, nivelul de zgomot şi consumul de resursele primare din combustibili fosili. Obiectivul municipalității este ca până în 2028, întreaga flotă de transport public care circulă în Cluj-Napoca să fie alcătuită din mijloace de transport nepoluante. In infrastructura rutieră a comunei se fac în permanență investiţii în sensul modernizării prin asfaltare a drumurilor comunale, a asfaltării străzilor, modernizării drumurilor forestiere și de exploataţie din comună, realizării de trotuare și rigole. Problema majoră identificată la nivelul comunei în privinţa infrastructurii de transport constă în congestionarea traficului rutier la orele de vârf. Localitatea Floreşti este străbătută de DN 1 -E60, caracterizat de un trafic ridicat. Astfel, se propune: DNI, între Floreşti şi Cluj să fie lărgit la 6 benzi; să se introducă benzile dedicate pentru mijloacele de transport în comun, cel puţin de la intrarea în Floreşti dinspre Cluj până la Spitalul Regional de Urgenţă; să se pună încă o bandă pentru mijlocul de transport în comun. Există soluţii diverse pentru îmbunătăţirea circulaţiei, în zone care ţin de Primăria Floreşti, dar și în legătură cu DN |, aflat în administrarea CNAIR. O primă măsură care a fost implementată deja este realizarea celor 2 benzi/sens până la sensul giratoriu de la Luna de Sus, unde înainte se circula doar pe o bandă. Sensul giratoriu a fost repoziţionat și puţin diminuat, astfel încât pe proprietatea privată a unui cetăţean a mai fost realizată o cale suplimentară de rulare. De asemenca, la intersecţia străzilor Cetăţii cu loan Rus și Tăuţiului este desenat pe asfall un sens giratoriu care reduce timpii de parcurgere a zonci cu 15%. Strada Eroilor a fost lărgită la 3 benzi. Este propusă prin studiul de trafic și o intersecţie cu sens giratoriu pe DN |, între str. Avram Iancu şi Cetăţii. Sensul giratoriu şi lărgirea străzii Eroilor generează cu 59% mai puţin timp petrecut în trafic. Sunt propuse sensuri unice de circulaţie între străzile Florilor şi Cetăţii, dar nu numai. Un aspect important care trebuie menţionat este acela care face referire la Centura Metropolitană Cluj care se doreşte a fi realizată şi care va fi de un real ajutor pentru fluidizarea traficului în zona metropolitană din care şi comuna Floreşti este parte. În 2019, Primăria Cluj-Napoca anunţa varianta finală de traseu V8 — aferentă obiectivului de investiţii cuprins în Master Planul General de Transport al României - „DRUM TRANSREGIO FELEAC TR35”, rezultată ca urmare a obținerii avizului din partea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea gradului de accesibilitate a zonelor urbane situate în Zona Metropolitană Cluj prin dezvoltarea unui drum nou de mare capacitate — centura metropolitană — şi modernizarea drumurilor de legătură, iar scopul proiectului este îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, respectiv a mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor din judeţul Cluj. Nodurile de pe centura care va străbate 5 localităţi vor fi ca o gură de oxigen pentru taficul din oraş și comunele Căpușu, Gilău, Floreşti, Baciu, Cluj- Napoca şi Apahida. Cele mai importante vor fi Nodurile de la Spitalul Regional din Floreşti şi cele din Mănăştur şi Făget. Costul total al centurii ajunge undeva la trei miliarde de euro şi este finanțatdin fonduri europene, PNRR Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. f) zone de agrement In comuna Floreşti Parcul Poligon de pe strada Tautului unde exista locuri de joaca,terenuri de tenis „fotbal,trasee pentru biciclete Există baza sportivă "Unirea Florești”, Tot în comuna Floreşti își desfășoară activitatea o serie de cluburi sportive precum: Cluburi de fotbal Academia Fotbal FloreştiSporting Floreşti ACS Floreşti Minifotbal Floreşti Cluburi volei Marius Ciortea Floreşti Cluburi [...]