HCL 499/2013 adoptată

MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA HOTĂRÂREA NR. 499 privind aprobarea rezultatului final al concursului, a proiectului de management câştigător şi durata contractului de management la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” Craiova Consiliul Local al Municipiului Craiova, întrunit în şedinţa ordinară din data de 26.09.2013; Având în vedere raportul nr.136388/2013 întocmit de Serviciul Resurse Umane prin care se propune aprobarea rezultatului final al concursului, a proiectului de management câştigător şi a duratei contractului de management la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” Craiova şi rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 236, 237, 238, 239 şi 240/2013; În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor de spectacole sau concerte, muzeelor şi colecţiilor publice, bibliotecilor şi aşezămintelor culturale de drept public, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr.269/2009; În temeiul art.36 alin.2 lit.a coroborat cu alin.3 lit.b, art.45 alin.1, art.61 alin.2 şi art.115, alin.1, lit.b din Legea nr.215/2001, republicată, privind administraţia publică locală; HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă rezultatul final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” Craiova, conform anexei nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Se aprobă proiectul de management câştigător, prevazut în anexa nr.2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.3. Se aprobă durata de 3 ani a contractului de management pentru Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” Craiova. Art.4. Primarul Municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate: Serviciul Administraţie Publică Locală, Serviciul Resurse Umane şi Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” Craiova vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, Dan Adria CHERCIU Nicoleta MIULESCU  Anexa 1 la HCL nr.499/2013 Rezultatul final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” Craiova Nota la Nota la Nota Rezultatul Nr. Numele şi Funcţia etapa I etapa II finală final crt. prenumele 1. TEODORESCU MARIA- manager 9,63 9,75 9,69 Admis ADRIANA PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Dan Adrian CHERCIU  ANEXA 2 LA HOTĂRÂREA NR.499/2013 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Dan Adrian CHERCIU PROIECT DE MANAGEMENT PRIVIND ACTIVITATEA TEATRULUI PENTRU COPII ŞI TINERET „COLIBRI“ – CRAIOVA 2013 - 2016 0  PREAMBUL La baza oricărui spectacol se află jocul. Regulile, creativitatea, mimesisul sunt cel mai bine reprezentate la copii. De la origine, spectacolele au încercat să folosească obiecte mimetice ale figurii umane: măşti, păpuşi, să compună prin animarea lor caractere, situaţii, să reprezinte idei, stări, gânduri, cu obiecte mai mult sau mai puţin lucrate artistic pentru a semăna oamenilor. Artistul nu mai este un simplu mim, el este un manipulator, succedând artistului prim, aceluia care a fabricat păpuşa, masca, marioneta. Paralela între jocul copiilor şi jocul actorilor, cu obiecte sau nu, este o constantă a succesului pe care îl are teatrul de animaţie, acest concept înglobând păpuşi de diverse tipuri, marionete, măşti, obiecte animate. Creatorii de spectacole folosesc din ce în ce mai mult tehnici şi procedee din teatrul de animaţie, întorcându- se la esenţa teatrului – jocul. Semnul teatral, semnificaţia şi semnificantul capătă astfel conotaţii abandonate şi regăsite în ultimele decenii. Copiii sunt, asemenea artiştilor, creatori de poveste, reprezentând prin jocul lor un univers care transcende realitatea. Teatrele pentru copii şi tineret sunt primele forme de contact ale individului cu artele, pentru că spectacolele sunt chintesenţe ale artelor: arta plastică se regăseşte în scenografie, literatura în textul dramatic, muzica în coloana sonoră, liantul acestora fiind însuşi specificul teatrului – actorul. Teatrele pentru copii şi tineret sunt, de asemenea, factori de educaţie civică şi culturală prin obişnuirea copiilor şi tinerilor cu normele de civilizaţie indispensabile oricărui cetăţean al vremurilor actuale. În viaţa cetăţii, locul unui teatru pentru copii şi tineret este prioritar pentru că este prima instituţie de spectacol care formează spiritul şi educă gustul estetic al spectatorilor care vor păşi ulterior pragurile celorlalte instituţii de spectacol, dar şi ale muzeelor, bibliotecilor. Tradiţia culturală a Craiovei este marcată din 1949 de existenţa şi evoluţia Teatrului pentru Copii şi Tineret “Colibri”, până în 1998 numindu-se Teatrul de Păpuşi, prin producţiile, palmaresul, artiştii şi colaboratorii săi. Apetitul craiovenilor pentru această formă de teatru este unul dintre factorii care au contribuit la consolidarea în timp a poziţiei pe care binemeritat o ocupă această instituţie în agora. Un argument al acestei afirmaţii este însuşi faptul că, odată deveniţi maturi, foştii mici spectatori revin la teatru, la rândul lor, cu copiii sau cu nepoţii. În continuare unităţile de învăţământ sunt cultural şi educaţional dependente de reprezentarea poveştilor cu păpuşi. Formă de socializare imbatabilă, spectacolul cu păpuşi este prezent în contextul cultural, educaţional, social al urbei ca un factor esenţial în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Tradiţia se împleteşte armonios cu modernismul, teatrul de păpuşi şi animaţie fiind întotdeauna în primul eşalon al trasării curentelor estetice în artele spectacolului. 1  A. ANALIZA SOCIOCULTURALĂ A MEDIULUI ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA INSTITUŢIA ŞI PROPUNERI PRIVIND EVOLUŢIA ACESTEIA ÎN SISTEMUL INSTITUŢIONAL EXISTENT: a.1. Într-un oraş cu o îndelungată tradiţie culturală, aşa cum este Craiova, Teatrul pentru Copii şi Tineret “Colibri” completează Pantheonul alcătuit din celelalte instituţii: Teatrul Naţional “Marin Sorescu”, Teatrul Liric “Elena Teodorini”, Filarmonica “Oltenia”, Ansamblul Folcloric “Maria Tănase”, Casa de Cultură “Traian Demetrescu”, Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”, Muzeul de Artă “Jean Mihail”, Muzeul Olteniei, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, alături de instituţii culturale private şi personalităţi reprezentative din toate domeniile artistice precum Fundaţia Shakespeare, Asociaţia I.S. Drăgulescu, TeatrulEscu. Multe dintre instituţiile enumerate au producţii şi programe pentru copii şi tineri, ceea ce nu face decât să confirme importanţa pe care societatea, prin latura sa culturală – instituţiile culturale, o acordă educaţiei şi formării gustului estetic noilor generaţii. Unicitatea şi particularitatea spectacolelor care se adresează aceloraşi categorii de public se află în specificul şi mijloacele de expresie artistică ale instituţiilor culturale. Astfel, nicio categorie de spectatori nu este privată de forma de spectacol sau de exprimare artistică pe care o doreşte. a.2. Raportată la ultimii trei ani, activitatea şi existenţa Teatrului “Colibri” au avut de suferit din cauza lipsei unui sediu adecvat, cu scenă proprie şi anexe specifice, dar a compensat printr-o mare mobilitate, efectuând deplasări în diverse spaţii de joc, mai mult sau mai puţin potrivite, nu numai în Craiova, ci şi în localităţi ale Olteniei. A fost continuată, de asemenea, tradiţia participării la festivaluri de profil din ţară – Alba Iulia, Cluj Napoca, Arad, Bucureşti, la festivaluri internaţionale din Serbia, Kazahstan, China, unde au fost obţinute premii pentru interpretare, mânuire, regie. Datorită bunului renume, al profesionalismului trupei, al specificului său, Teatrul “Colibri” a fost invitat să participe la turnee în comunităţile de români din Ucraina, Bulgaria. a.3. Dacă până în urmă cu şapte ani existau întâlniri tradiţionale în sediul care-l consacrase, odată cu pierderea acestuia identitatea Teatrului “Colibri” s-a diluat foarte mult, membrii comunităţii pierzând sau abandonând frecventarea programelor, firave şi ele din acelaşi motiv, pe care teatrul le oferea. De asemenea, prezentarea spectacolelor doar în spaţii şi săli străine a condus la micşorarea numărului de reprezentaţii şi, implicit, a numărului de spectatori. Prezenţa în spaţiul media a fost foarte redusă, şi acest lucru contribuind la scăderea interesului publicului. Apariţiile sporadice în cadrul unor evenimente organizate de către autoritatea tutelară nu au fost suficiente pentru menţinerea unui număr constant de spectatori. a.4. Promovarea unui produs cultural sau a unui brand al unei instituţii de cultură este o artă în sine, dublată de ştiinţă, informare, conectare la concretul pieţei. Până acum Teatrul „Colibri” a adoptat metode desuete, facile, nepotrivite situaţiei concrete a instituţiei, a produselor şi serviciilor culturale pe care le oferă şi fără să ţină cont de categoriile de public cărora se adresează. Anacronic, modul de abordare al promovării activităţii teatrului s-a dovedit nepotrivit. De aceea înfiinţarea unui compartiment de PR este vital pentru revitalizarea şi reafirmarea Teatrului „Colibri”. Strategiile pe care acest compartiment trebuie să le dezvolte se bazează pe corelarea şi armonizarea elementelor care compun drumul de la crearea de produs cultural până la receptor, respectiv spectatorul. Sunt mai multe tipuri de produs cultural, aşa cum există şi servicii culturale, şi pentru fiecare trebuie strategii diferite. Adresabilitatea produsului sau serviciului oferit, publicul vizat, rezultatele aşteptate sunt componente esenţiale ale oricărei strategii pe termen 2 scurt şi mediu. Pe termen lung, tot pachetul propus într-o stagiune are forma sa de promovare, deci de vandabilitate. Preţul diferit al biletelor, aceesul la informaţii pentru potenţialul public, pachetul de materiale tipărite, crearea de spoturi media, prezenţa constantă în spaţiul virtual, acţiunile promoţionale premergătoare, concomitente şi ulterioare activităţii vizate, precum şi disponibilitatea, maleabilitatea, creativitatea în acest domeniu sunt factori-cheie de reuşită în readucerea în prim- plan a Teatrului „Colibri”. Imaginea instituţiei trebuie reconfigurată doar în raport cu „oglinda” sa, respectiv publicul, autoritatea tutelară, media şi partenerii strategici. Din configurarea unui plan pe termen lung nu trebuie să lipsească dinamismul cu care se schimbă şi avansează societatea, comunitatea, legislaţia, tehnologia. a.5. Reflectarea activităţii instituţiei în presă este mediocră în ultimii trei ani, rezumându-se la comunicate de presă, anunţuri, foarte puţine şi neconcludente cronici de specialitate şi nicio conferinţă de presă. Paradoxal, mass media este în acest răstimp mult mai receptivă la evenimente decât instituţia. Folosind însă şi mizând pe această receptivitate şi deschidere a mass media locală pentru Teatrul „Colibri”, promovarea activităţii teatrului va fi intensă, constantă, diversificată atât prin emiţător, cât şi prin forma mesajului. a.6. Cea mai importantă categorie de public a Teatrului “Colibri” o reprezintă copiii cu vârste cuprinse între 3 – 10 ani, iar ca public indirect părinţii, bunicii, cadrele didactice. Din lipsă de viziune, interes şi ştiinţă, toate celelalte categorii de public, indiferent de vârstă, educaţie şi factori sociali rămân în afara interesului pe care teatrul îl acordă posibililor spectatori. Istoric vorbind, teatrul de păpuşi s-a născut ca formă de spectacol destinată adulţilor. În secolele din urmă a fost făcut un pas esenţial şi determinant de la lectura unei poveşti pentru copii la reprezentarea ei, domestic, cu păpuşi. Dar teatrul de păpuşi, marionete şi animaţie nu are ca public-ţintă doar copiii. Aşadar aria de adresabilitate trebuie să se lărgească şi să cuprindă toate categoriile de public. Dar pentru realizarea acestui lucru este nevoie de o mai mare diversitate a spectacolelor din repertoriu. Cum acest fapt nu se poate petrece într-un timp foarte scurt, este necesară o politică repertorială bazată pe complementaritate, care să reuşească să îmbine producţiile proprii cu spectacole invitate, în special pentru categoriile de public care nu sunt cuprinse în actuala politică repertorială. Categorii de public sunt şi în mediul rural, în judeţele Olteniei, publicul specializat, persoanele cu nevoi speciale, deci trebuie coroborate toate aceste elemente şi trăsături ale categoriilor de public. Există de asemenea diferenţe sociale, pentru care trebuie diferenţiat gradul de acces la actul de cultură. Din secolul XX specialiştii şi teoreticienii consideră că nu mai există public (eterogen sau omogen), ci publicuri, pentru că multitudinea formelor teatrale este în expansiune. Deci a te cantona în câteva categorii tradiţionale de public este neproductiv şi frânează însăşi evoluţia artistică şi estetică a instituţiei. a.7. Beneficiarii-ţintă ai activităţilor teatrului sunt: *pe termen scurt: - copiii cu vârste cuprinse între 0-3 ani, 4-7 ani, 7-10 ani, 10-14 ani, cu pachete de programe specifice; - tinerii cu vârste cuprinse între 15-18 ani, pachetele conţinând şi oferte de voluntariat; *pe termen lung: - tinerii cu vârste cuprinse între 18-25 ani, în special din mediul universitar - adulţii; în cazul părinţilor care nu au cu cine să-şi lase copiii, pot merge cu ei la teatru, instituţia având programe dedicate copiilor atâta vreme cât părinţii 3 vizionează spectacolele. Pot aşadar să vadă spectacole, copiii lor fiind foarte aproape de ei, în grija unui personal pregătit să lucreze cu micuţii O categorie specială de beneficiari-ţintă pe termen lung ai activităţilor teatrului o reprezintă chiar membrii colectivului prin experienţele profesionale pe care le dobândesc şi le perfecţionează. În altă ordine de idei, diferitele categorii sociale defavorizate beneficiază de programe speciale şi accesibile. a.8. Până acum nu există studii sau cercetări dedicate publicului, de aceea se impune realizarea unor focus grupuri, a unor sondaje şi a altor forme de cunoaştere a structurii publicului pe diverse criterii. Simpla observaţie este insuficientă şi superficială. a.9. Situaţia actuală în care îşi desfăşoară activitatea Teatrul „Colibri” este improprie, instituţia neavând scenă proprie, spaţii pentru ateliere, repetiţii, cabine pentru actori, spaţii adecvate de depozitare a decorurilor, recuzitei, costumelor şi păpuşilor. Însă din luna aprilie a anului 2013, teatrul a primit în folosinţă o clădire pe care Primăria Craiova a închiriat-o de la Sindicatul Liber Electroputere. Aşadar începând din stagiunea 2013/2014 Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” beneficiază după şapte ani de un spaţiu adecvat desfăşurării activităţii. Beneficiind de o sală de spectacole cu o capacitate de 400 de locuri, cu o scenă generoasă şi cu toate spaţiile adiacente scenei – culise, degajament, fosă – activitatea teatrului va reintra în parametri normali. O altă sală multifuncţională cu o capacitate de 70-100 de locuri va găzdui spectacole de studio, spectacole pentru copii foarte mici, expoziţii, lansări de carte, ateliere de creaţie se află la parterul clădirii. Tot la parter se află garderoba, casa de bilete şi un foaier generos care poate fi folosit nu doar ca spaţiu de aşteptare, ci are şi valenţe de spaţiu multifuncţional. La parter se află şi cele 2 cabine pentru actori (femei şi bărbaţi) cu grupuri sanitare dotate cu duşuri, o sală de repetiţii cu dotări specifice: 2 spaliere şi oglinzi. La demisol există spaţii pentru depozitarea recuzitei, costumelor, decorurilor şi păpuşilor, iar la etaj există spaţii pentru birouri, o altă sală multifuncţională pentru ateliere de creaţie, bibliotecă, sală de lectură pentru personalul artistic. Tot la etaj se află atelierul de croitorie şi butaforie. Există şi spaţii pentru arhivă şi pentru alte activităţi specifice. a.10. Având în vedere cele enumerate anterior, sigur că este nevoie de dotare tehnică pentru scenă, pentru atelierele de producţie, dar cel mai important lucru este obţinerea unui sediu pentru Teatrul „Colibri”. Compartimentarea principală există prin însăşi structura acestui nou sediu, iar îmbunătăţirea spaţiilor constă în amenajarea şi utilarea cu tehnică specifică necesară desfăşurării în condiţii optime a activităţilor instituţiei. B. ANALIZA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA ACESTEIA: Teatrul „Colibri” nu a iniţiat şi dezvoltat programe şi proiecte în afară de activitatea de bază, producţia de spectacole. Au fost, de-a lungul istoriei sale încercări timide, proiecte mici, dar fără continuitate, pentru că iniţierea acestora nu a vizat crearea de programe şi tradiţii, astfel încât acest capitol este deficitar. b.1. În 2012, de exemplu, s-a desfăşurat proiectul cultural „Zilele Teatrului Colibri”, o manifestare fără substanţă şi fără legătură între denumire şi conţinut. A mai existat un proiect denumit „Colibri – povestiri itinerante”, cu serie de spectacole jucate în regim de turneu. Şi tot în anul 2012 a avut loc o singură premieră – „Sarea în bucate”. Fără o serie de programe complexe, ofertante, inovatoare, Teatrul „Colibri” riscă să rămână ancorat într-o mediocritate nemeritată. 4  b.2. Compensând însă lipsa programelor şi proiectelor proprii, Teatrul „Colibri” nu a abandonat participarea la festivaluri naţionale şi internaţionale. Astfel, în fiecare an Teatrul „Colibri participă la Festivalul „Poveşti” organizat de Teatrul „Prichindel” din Alba Iulia, la Festivalul Internaţional „Puck” de la Cluj Napoca, la Festivalul Internaţional de Marionete de la Arad, la Festivalul Internaţional „Bucurii pentru copii. Spectacole de colecţie” organizat de Teatrul Ţăndărică din Bucureşti. Unele dintre festivaluri acordă premii, iar teatrul craiovean a fost distins nu în puţine rânduri, dar este un cerc vicios, această reţea a festivalurilor nu dezvoltă un sistem cu adevărat competitiv, bazat pe recunoaşterea valorilor şi a reuşitelor artistice. Participările la festivalurile internaţionale nu sunt nici ele puţine în ultimii ani, Teatrul „Colibri” fiind selecţionat să participe la Festivalul „Zlatna Iskra” de la Kragujevac din Serbia, precum şi la Festivalul „Golden Magnolia” de la Shanghai, China, unde a obţinut trei premii, la Festivalul Internaţional de la Alma Ata din Kazahstan. b.3. Misiunea Teatrului „Colibri”, ca instituţie publică de cultură, prin activităţile pe care le desfăşoară, se adresează diverselor colectivităţi socio- profesionale, vizând asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la actul artistic, contribuind la dezvoltarea intelectuală şi spirituală a personalităţii umane, la formarea sistemului estetic şi al judecăţilor de valoare în domeniul artei spectaco [...]