HCL 526/2024 Constanța adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL CONSTANŢA MUNICIPIUL CONSTANŢA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE rivind aprobarea Studiului de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului de administrare, întreţinere și exploatare a unor obiective de investiții de interes cultural din municipiul Constanţa Consiliul local al municipiului Constanţa întrunit în şedinţa extraordinară din Hata deck9.12.2024, | Având în vedere: | - proiectul de hotarare nr. Si 1 40. 9094 - referatul de aprobare al domnului primar Vergil Chiţac înregistrat sub nr. d5h39 / 46.12.2024, în calitatea sa de inițiator; - raportul de specialitate al Serviciului patrimoniu-Direcţia patrimoniu din Cadrul __ Direcţiei generale urbanism și patrimoniu, înregistrat sub hrc04109974X -12.2024; i - avizul Comisiei de specialitate nr.1 pentru studii, prognoze economico- şociale, buget, finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al municipiului Constanţa ; - avizul Comisiei de specialitate nr.5 pentru administraţie publică, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului; În conformitate cu prevederile: - OG nr. 71/2002 privind organizarea și funcţionarea serviciilor publice de dministrare a domeniului public și privat de interes local cu modificările și completările ulterioare; - art. 7 alin.(13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Luând în considerare: - - Studiul de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului de administrare, întreținere și exploatare a unor obiective de investiţii de interes cultural din municipiul Constanţa înregistrat la Primăria municipiului Constanţa sub nr. 203540/23.10.2024; - adresa Companiei Naţionale de Investiţii nr.60892/19.11.2024 înregistrată la Primăria municipiului Constanţa sub nr.224457/19.11.2024; In temeiul prevederilor art.129 alin.(14) și art.196 alin.(1) lit.a), din OUG n.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; 0 HOTĂRĂŞTE: Art.1 - Se aprobă Studiul de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului de administrare, întreținere și exploatare a unor obiective de investiții de ințeres cultural din municipiul Constanţa, care face parte integrantă din prezenta hgtărăre. Art.2 - Compartimentul secretariat, relații consiliul local, administrația publică și fond funciar va comunica prezenta hotărâre Serviciului patrimoniu -— Direcția patrimoniu din cadrul Direcţiei generale urbanism și patrimoniu în vederea ducerii la îndeplinire, Serviciului topografie, cadastru și cartografie digitală din cadrul Direcţiei generale urbanism și patrimoniu, Direcţiei financiare, Compania Naţionala de Investiţii, Serviciul juridic, S.P.1.T. - V.B.L. Constanţa şi Instituţiei prefectului - judetul Constanţa, spre știință, Prezenta hotărâre a fost „votată de consilierii locali astfel: 05 pentru, împotrivă, ch abţineri. La data adoptării sunt în funcție consilieri din 27 membri. PREŞEDINTE ŞEDINŢĂ, PERODIU PBDE CONTRAȘBMNEAZĂ SECR ERAL, FULVIA-ANTO DINESCU CONST, NR. AA /2dÂ.12.2024 ROMÂNIA Anexa nr.__la ] JUDEŢUL. CONSTANȚA hotărâre MUNICIPIUL CONSTANȚA NrfXfain __„__.2024 CONSILIUL LOCAL STUDIU DE OPORTUNITATE PENTRU DELEGAREA GE:STIUNII SERVICIULUI DE ADMINISTRARE, ÎNTREȚI- NERE ȘI EXPLOATARE A UNOR OBIECTIVE DR INFESTIȚII DE INTERES CULTURAL. DIN MUNICIPIUL CONSTANTA Octombrie 2024 INTRODUCERE Necesitatea întocmirii prezentului Studiu de oportunitate privind modalitatea de gestiune a serviciului de administrare, întreţinere și exploatare a unor obiective de investiţii de interes cultural din Municipiul Constanţa. are la bază prevederile Lepii 422/2001, modilicată şi completată prin Lepea 401/2003, L.euca 468/2003, privind protejarea monumentelor istorice. Raportat la cadrul legislativ ce stă la baza organizării serviciului de administrare. întreținere şi exploatare a obicetivelor culturale. vom regăsi: i e legea 422/2001 — Protejarea monumentelor istorice: e legea nr. 18272000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările ulerivare: . Ordonanţa nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care tac parte din Lista patrimoniului mondial. cu modificările şi completările ulterioare: e Flotărârea Guvernului nr. 3$7 din 2 aprilie 2003 privind înființarea pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor. direcţiile pentru cultură. culte și patrimoniul cultural naţional judeţene. respectiv a municipiului Bucureşti, şi Administraţia Fondului Cultural Naţional a unor activităţi finanțate integral din venituri proprii; e Ordonanţa nr. 21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice. cu modificările şi completările ulterioare: e tlotărârea nr. 1430/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situaţiile în care Ministerul Culturii şi Cultelor. respectiv autoritățile administraţiei publice locale. contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare şi de intervenţie asupra monumentelor istorice. proporţia contribuţiei. procedurile. precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplincască proprietarul, altul decât statul, municipiul, orașul sau comuna: e llotărârea nr. 1502/2007 pentu aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi modalităţile de percepere, încasare, virare. utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia: e Fotărârea nr. 738/2008 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea finanţării. elaborării şi actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru zonele cu monumente istorice care tac parte din Lista patrimoniului mondial; e Hotărârea nr. 493/2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul-cadru al planurilor de protecţie și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial: 7 Hotărârea nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO; e liotărârea nr. 1067/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice: e OMCC nr. 2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a Obligaţiei privind lolosinţa monumentului istoric şi a conţinutului acesteia: e OMCC nr. 2237/2004 privind aprobarea normelor de semnalizare a monumentelor istorice: e Ordin MIPE nr. 352/30.03.2022, MAT nr. 698/31.03.2022 şi MC nr. 2776/2022 privind aprobarea Planului de acțiune pentru valorificarea patrimoniului cultura! în vederea sporirii competitivităţii sectorului turismului în România: e legea nr. 544 din 12 octombrie 200] pri ind liberul acces la informaţiile de interes public. cu modilicările ulterioare: e Hotărârea nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul ucces la informaţiile de interes public; e lL.egca nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind twansparența decizionată în administraţia publică, republicată e legea nr. 3171990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: e O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. cu modificările şi completările ulterioare: e OG nr. 71/2002 — privind organizarea și [uncţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local. cu moditicările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 372003 şi Legea nr. 101/2006 si |.egea 367/07.12.2023 - art. Ul alin.2 lite “societăţi reglementate de legea societăţilor nr. 3171990. republicată. cu modilicările şi completările ulterioare. înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective.” - aru.Îl alin.251 lite “capitalul social al operatorului respectiv este deținut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei. respectiv de câtre unitatea administraliv-teritorială: participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului este exclusă.” Scopul prezentului Studiu de fundamentare îl constituie analiza situaţiei actuale privind activităţile serviciului de administrare, întreținere şi exploatare a unor obiective de interes rural ale municipiului Coustanta şi determinarea modalității optime de gestiune a aces- or activităţi. contorm legislaţiei în vipoare. Acest studiu este elaborat în vederea fundamentării alegerii modalităţii optime de gestiune serviciului de administrare. întreținere şi exploatare u unor obiective de interes cultural ile mamnicipiului Constanţa. precum: pm A: CAZINOUL CONSTANȚA B: GALERIA DE ARTĂ Elaborarea Studiului de oportunitate are drept scop: * satisfacerea cu prioritate a nevoilor locuitorilor municipiului Constanţa; * dimensionarea parametrilor de performanţă şi costurile necesare pentru realizarea activi- tăţilor în condiţii de calitate: * dimensionarea materială şi umană a viitorului operator; - identificarea investiţiilor necesare pentru prestarea serviciilor la parametrii de perfor- manţă stabiliţi: * stabilirea modalităţii de gestiune optimă (pestiune directă sau pestiune delegată): Necesitatea realizării Studiului de Oportunitate, este impusă de: * responsabilitatea autorităţii publice locale de a asigura un mediu de viaţă curat, sănătos și lare conleră siguranţă locuitorilor municipiului Constanţa; » necesitatea asigurării unor servicii publice eficiente şi de calitate: » respectarea şi aplicarea reglementărilor legislative în domeniu; Descrierea obicetivelor: Se impune ca în urma delegării gestiunii serviciului de administrare, întreţinere şi exploat- re a Lbicetivului. delegatarul să asigure administrarea. organizarea şi întreţincrea acestuia având următoarele obligaţii: asigură păstrarea integrităţii. protejarea şi valorificarea patrimoniului public încredinţat. asigură paza obiectivului, angajând în acest scop personal specializat sau pe bază de con- ract cu tirme specializate. întreţine în stare corespunzătoare şi intrebuințează obicetivele în care îşi desfășoară ac- ivitatea conform destinaţiei liecăreia, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 718/2021, asigură servicii cu personal calificat în vederea prevenirii şi eliminării pericolelor de accidente. satislacerea cu prioritate a nevoilor locuitorilor municipiului Constanţa; L dimensionarea parametrilor de perlormanţă şi costurile necesare pentru realizarea activ- tăţilor în condiţii de calitate: dimensionarea materială și umană a viitorului operator; identificarea investiţiilor necesare pentru prestarea serviciilor la parametrii de perfor- anţă stabiliţi; ecesitatea realizării Studiului de Oportunitate. este impusă de: “responsabilitatea autorităţii publice locale de a asigura un mediu de viaţă curat. sănătos şi dare conleră siguranţă locuitorilor municipiului Constanţa: *| necesitatea asigurării unor servicii publice cficicnle şi de calitate: “|respectarea şi aplicarea regiementărilor legislative în domeniu: PREZENTARE GENERALĂ Constanţa este unul dintre cele mai vechi oraşe atestate de pe teritoriul României. aceasta a redevenit oraş după construirea căii lerate Cernavodă-Constanţa și a portului, în 1865. pentru exportul grânelor româneşti. După Războiul de Independenţă (1877-1878), când Dobrogea a devenit parte a României. Constanţa. principal port al statului. a crescut continuu. deţinând acest rol până astăzi. Constanţa rămâne cel mai important oraş portuar de pe coasta română a Mării Negre, şi primul din Marea Neagră ca mărime din Uniunea luropeană. În ciuda importanţei funcției turistice a municipiului. patrimoniul arhitectonic şi cultural al acestuia a fost lăsat ncîngrijit. precum atestă starea monumentelor din centrul istoric (cel mai cunoscut fiind cazinoul). CAZINOUL CONSTANȚA. acesta find pe lista monumentelor istorice publicată în Monitorul Oficial al României. Partea |. nr. 113 bis. 15.02.2016. aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. | la Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, uctualizată. și a Listei monumentelor istorice dispărute. *cuzinoul în anul 1941 un Cazinoul Constanţa este un monument istoric cu o amplă istorie, acesta find gandit încă din anul 1903. Anterior anului 1910 au existat alte clădiri cu funcțiunea de Cazino, pe faleză. construite din paiantă şi lemn. prima construită în 1880 lângă Farul „genovez., a doua în 1892. lânpă losta Banca Naţională. pe Bdul Elisabeta. Pe baza deciziilor Consiliului Comunal Constanţa nr. 7 din 17.06.1903 si nr. 8 din 19.06.1903, de a construi o clădire durabilă. primarul liberal Cristea Georgescu a încheiat, la data de 23 iulie 1903. primul contract de proiectare cu arhitectul Daniel Renard. pentru „întocmirea schițelor. anteproiectelor. devizelor estimative. planurilor de execuţie. detaliile devizelor şi caicielor de sarcini pentru Cazinou. urmând supravegherea execuțiilor şi verificarea sitmaţiilor. Arhitectul. nascut în 1371. diplomat al Scolii Frumoase din Paris în 1900. urma să devină principalul reprezentant al curentului Art-Nouveau în România. iar lucrarea sa de relerinţă rămâne Cazinoul din Constanţa. În anul 1903. proiectul s-a înaintat spre avizare Consiliului Tehnic Superior, iar acesta l-a trimis în studiu Direcţiunii Portului, care se ocupa atunci cu lărgirea bulevardului de promenadă și zidului de apărare al falezei. Raportul Direcţiunii Portului, prin inginer Puclieki. considera proiectul ca fiind greşit şi totodata imposibil de executat. La 30 octombrie 1905. odată cu revenirea la conducere a conservatorilor, pe baza raportului Puclicki, Consiliul Comunal a decis respingerea proiectului Renard. şi încredințarea lucrărilor către Ministerul Lucrărilor Publice. cu menţiunea - „Planul cazinoului să fie întocmit de domnul arhitect Petre Antonescu, în stil românesc, ca să se afirme şi prin artă, stăpânirea română până la mare... În plus. Cazinoul urma să servească şi drepi teatru pe timpul iernii. În iulie 1906. cet care a pus prima piatră a temeliei lucrării a Lost. primarul Ion Banescu. după proicetul arhitectului Petre Antonescu . care cuprindea parter. antresol, etaj |. etaj 2 şi pod înah cu doua turnuri la extremităţi. In data de 25 iulie 1907. sub primarul Cristea Gicorgescu. Consiliul Comunal , în urma unei analize critice a proicetului Antonescu. a hotărăt preluarea lucrării din sarcina Ministerului Lucrărilor Publice, în sarcina Primariei şi reluarea colaborării cu Daniel Renard. pe baza unui deviz de 380.000 lei. păstrîndu-se anteprenorii. Prin ordinul primarului nr 26364 din data de 10 noiembrie 1907. construcția se va electua dupa planurile și devizele arhitectului Daniel Renard. Renard. colaborează cu arhitectul Hans Haas din Budapesta pentru consolidara structurii, datorită unor vicii de caleul care produc surpări la structură. În 27 mai 1908. Primăria îl atenționează pe arhitectul Daniel Renard pentru predarea cât mai urgentă a proiectului. La data de 16 iunie 1908. Ministerul Lucrărilor Publice, prin directorul general inginer Anghet Saligny. a aporobat executarea planşeelor de beton armat la Cazino, sub conducerea inginerului lon Pâstă. inspector general. [.a data de 27 iunie 1908 unteprenorii reveneau asupra lazei umpluturii de pământ bătut, necesar lucrărilor de beton armat. În sedința de Consiliul Comunal din data de 23 octombrie 1908. primarul lon Bânescu face un raport critic al lucrărilor. în urma unor nemulțumiri a populaţiei şi a unei Campanii de presă. Clădirea era criticată pentru disfunţionalităţi. structură defectuoasă și imensele creşteri ale devizelor. La propunerea primarului. Consiliul Comunal a admis preluarea proiectului de la arhitectul Renard şi numirea unei comisii de ingineri şi arhitecți care să se pronunțe asupra solidităţii clădirii şi îmbunătăţirilur luncţionale necesare. În data de 21 decembrie 1909. în urma inspecției efectuate de comisia din care făceau parte inspectorul general Elie Radu. arhitecţii lon Mincu și Dimitrie Maimarolu, se propunea adăugarea de spaţii cum ar îi fost sala mare pentru restaurant, bucătărie şi dependinte. la parter şi subsol. deschidere către terasa spre mare. arcadă la scara de onoare, recompartimentări interioare. suprimări de trepte şi ferestre, modificări ce urmau să fie integrate în proiectul Renard. acestea fiind concretizate în raportul nr 18632 din 28 decembrie 1909. Nemulţumită de totalitatea raportului. primăria a solicitat şi supervizarea arhitectului Victor Gheorghe Stephanescu (viitorul autor al clădirii actualului Muzeu de Istorie Naţională şi a Cazinoului din Mamaia). acesta acceptând să facă evaluări și planuri, dar a refuzat supravegherea lucrărilor. acestea fiind încredințate lui Renard. În final a proicetat scena şi decorurile sălii de la etaj. executate de pictorul decorator Victor |lugo. Ornamentele interioare şi exterioare s-au executat în anul 1909. de atelierul Carol Faust din Bucureşti. după desenele amănunțite ale arhitectului Duniel Renard. Mobilierul interior s-a contractat cu Casa Prager & D. Biller din Bucureşti in data de 12 aprilie 1910. În anul 1910 s-a achiziţionat o pianină de la Labricu lulius Bluthncr din Leipzig, o parte din mobilier fiind adus de la Viena. îur cladirea a fost dotată cu instalaţie de încălzire centrală şi iluminat elcetrie. La data de 15 august 1910. are loc. cu last. inaugurarea Cazinoului. Încă de la începutul funcţionării Cazinoului acesta a lost concesionat pentru exploatare. cu plata unor dividende către primarie. Primul concesionar a! Cazinoului a fost in anul 1911. Alphonse Heitz. propietarul „Cafe de Paris., din Bucureşti. Începând cu | ianuarie 1912, concesiunea a revenit, prin licitaţie, pentru 20 de ani, baronului Edgar de Marcay. din Paris, iar printre condiţiile concesiunii se alla şi construirea unui hotel modern de 200 de camere în vecinătatea Cazinoului. în urma căreia s-a construit ulterior Hotelul Palace. iar în martie 1912 s-a înfiinţat Societatea marilor stabilimente, care avea în sarcină construirea hotelului, modernizarea cazinoului și adaptarea acestuia la jocurile de noroc, dar şi adăugarea unui restaurant şi mărirea terasei înconjurătoare, spre mare. Redeschiderea Cazinoului modernizat s-a făcut din nou cu fast la data de | iulie 1912. Cazinoul a fost bombardat şi deteriorat in timpul primului război mondial in anii 1916-1918. Reparatiile s-au încheiat complei în anul 192$. iar in anul 1954 acesta a fost din nou renovat şi modernizat. Până în anul 1940 exploatarea s-a făcut cu profil diversilicat şi anume. alimentaţie publică, teatru . dar și jocuri de ruletă. aceasta fiind făcută tot prin concesionare prin licitaţie Ri publică. beneficiile rezultate din concesionare fiind utilizate de primărie pentru finanţarea lucrărilor publice. În perioada 1986-1988. s-au efectuat lucrări de reparaţii capitale ale clădirii cu consolidare. extindere. resturarea decoraţiilar. modernizarea instalaţiilor. după proiectele IPI Constanţa, sub şef proicet urhitect Mircea Bocunescu, cu denumirea „Amenajare unitate de alimentaţie publică Cazino Constanţa... beneficiar fiind O.N.T Litoral, care exploata la acea dată întregul imobil ca unitate de alimentaţie publică. În anul 1991 a intrat în patrimoniul SC. Litoral Sa. desprinsă din O.N.T Litoral. În urma unui proces de revendicare prin justiţie, în anul 2000 a revenit în propietatea Consiliului Local Constanţa. Imediat după Revoluţie. edificiul este repartizat Ministerului Culturii. care la sugestia profesorului Mihai C. Băcescu ţinspirat de Muzeul Oceanografic din Monaco) propune o atribuire științifică, Spre a deveni sediul unui „Institut Oceanografic Român” conform planurilor lui Grigore Antipa (întemeietor al fostului Institut Biooceanografic din Co [...]