HCL 457/2017 Constanța adoptată

ROMÂNIA (, JUDEŢUL CONSTANŢA i MUNICIPIUL CONSTANŢA CONSILIUL LOCAL E pă HOTĂRÂRE privind aprobarea proiectului de management şi a modelului cadru al contractului de management a Muzeului de Artă Populară Constanţa Consiliul local al municipiului Constanţa întrunit în şedinţa ordinară din data de : &la, RAF Luând în dezbatere : - expunerea de motive nr. 162136/20.12.2017 iniţiată de domnul primar Decebal Făgădău, | -referatul nr, 162133/20.12.2017 al Serviciului resurse umane, - raportul Comisiei de specialitate nr. 5 pentru administraţie publică, juridică, apararea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăților cetăţeanului, - raportul Comisiei de specialitate nr. 4 - pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, sport, culte şi protecţie socială ; În temeiul prevederilor Anexei nr. 3 din Ordinul nr. 2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului - cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului - cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, a modelului - cadru al caietului de obiective, a modelului cadru al raportului de activitate, precum şi a modelului - cadru al contractului de management, emis de Ministerul Culturii si a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată şi modificată de Legea nr. 269/2009, ; in temeiul prevederilor art.36 alin. (2) lit."a" şi ale art.115 alin. (1) lit."b" din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată; HOTĂRĂŞTE: ART,1 - Se aprobă Proiectul de management al Muzeului de Artă Populară Constanţa pentru perioada 01.01,2018- 31.12.2022, care va sta la baza încheierii noului contract de manangement, conform anexei nr.1 care face parte integrante din prezenta hotărâre. ART.2 -Se aprobă modelul de contract de management încheiat între Municipiul Constanţa şi managerul Muzeului de Artă Populară Constanţa, conform anexei nr.2 care face parte integrante din prezenta hotărâre. ART. 3 -Se împuterniceşte primarul municipiului Constanţa, domnul Decebal Făgădău, să semneze contractul de management. ART. 4 - Compartimentul relații consiliul local și administraţia locală va comunica prezenta hotărâre Serviciului resurse umane, în vederea aducerii la îndeplinire şi Instituţiei prefectului - judeţul Constanţa, spre ştiinţă. Prezenta hotărâre a fost adoptată de consilierii locali astfel: pentru, __-— împotrivă, 2 „ abţineri. , La data adoptării sunt în funcţie 2 consilieri din 27 membri . PREŞEDINTE ŞEDINŢĂ CORR MAUD ARA— SECRETAR MUNICIPIU, d MARCELA ENACHE CONȘTANŢA | ( NR. ay Joel, 201 p- Ai | CONTRASEMNEAZĂ, ANEXg NA CA rea. Di, | | ba? MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ CONSTANȚA PROIECT MANAGERIAL 2018 — 2922 A. ANALIZA SOCIO-CULTURALĂ A MEDIULUI ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA INSTITUŢIA ŞI PROPUNERI PRIVIND EVOLUȚIA ACESTEIA ÎN SISTEMUL INSTUȚIONAL EXISTENT. Muzeul de Artă Populară Constanţa deserveşte cerinţele societăţii constanţene, dobrogene dar şi naţionale şi internaţionale datorită specificului său — muzeu de importanţă naţionala. S-a ajuns aici datorită specificului oraşului Constanţa, a croazierelor pe Marea Neagră şi a turiştilor străini care prin oraşul Constanţa, văd România. Constanţa ca oraş dobrogean se distinge printr-o serie de trăsături particularizante: multietnicitate şi multiculturalism. Din perspectiva realităţii socio-profesionale, în judeţ coexistă categorii profesionale aparţinând, pe de o parte, de mediul urban iar, pe de altă parte de cel rural. 1. Instituţii, organizaţii, grupuri informale (analiza factorilor interesaţi) care se adresează aceleaşi comunităţi i În Constanţa alături de Muzeul de Artă Populară Constanţa, Muzeul de Artă şi Muzeul de Istorie Naţională şi. Arheologie funcţionează instituţii de cultură, care, prin activitatea lor, vin cu o ofertă cultural-educativă, ştiinţifică, complementară celei a muzeelor (Teatrul de stat, Teatrul de păpuşi, Opera, Biblioteca Judeţeană, Centrul cultural »T. Burada”, Centrul Cultural Ovidiu). - i i În această realitate, rolul mediului universitar nu poate fi minimalizat, Universitatea Ovidius”, de stat, unde studiază peste 20000 de studenţi, dar şi cele particulare (Spiru Haret, A. Şaguna, Gaudeamus) şi acestea având câteva mii de studenţi, contribuie şi la promovarea unei oferte culturale specifice dar consistentă în datele ei esenţiale de exprimare. „Muzeul de Artă Populară Constanţa continuă colaborarea pentru susţinerea muzeelor orăşeneşti: Medgidia, Cernavodă şi comunale din zona Dobrogei: Cobadin, Oltina, Peştera, Ostrov, Dervent, Girliciu considerând că numai printr-o colaborare activă toţi factorii culturali vor putea constitui o rețea de oferte culturale diverse şi atrăgătoare pentru dezvoltarea turismului cultural durabil cu efecte benefice, de lungă durată: asupra patrimoniului cultural şi asupra economiei locale. În acest context, rolul Muzeului de Artă Populară Constanţa este acela de catalizator al iniţiativelor muzeale locale, al dezvoltării şi conservării colecţiilor și al valorificării ştiinţifice al acestora prin asistenţă de specialitate, - Programul realizat în colaborare cu Consiliul Judeţean Constanţa pe tema „Costumul popular dobrogean” - În colaborare cu Muzeul etnografic Tulcea pe tema „Costumul popular la etniile din Dobrogea” — cercetare etnografică de teren şi constituirea colecţiilor de port popular pentru etnii (lipoveni, bulgari, ţigani, turci, tătari) -Programe realizate în colaborare cu Direcţia pentru Cultură, Învăţământ, Sport, Sănătate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa: organizarea de evenimente culturale cu instituţiile de cultură subordonate acestora, participarea la comisii de evaluare, concurs pentru manageri. - Programe realizate în colaborare cu Primăriile din județul Constanţa. - Colaborare cu Primăria Cobadin pentru susținerea tematică a muzeului multietnice la Căminul Cultural din localitate; - Colaborare cu Primăria Gîrliciu pentru conservarea in situ a unei gospodării ţărăneşti şi transformarea acesteia în muzeu; Primăria comunei Cumpăna este sprijinită permanent în organizarea de manifestări artistice cu tematică conservarea culturii tr iționale — organizarea de festivaluri, concursuri şcolare, expoziţii temporare. Primăria comunei Topalu — sprijin în respeciarea originalității şi specificităţii comunităţii locale și în organizarea festivalului de muzică populară „Dan Moisescu”. Participarea în juriul de specialitate pe tematica costumului popular românesc. -Programe realizate în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa, Ministerul “Culturii — expertize, întocmirea unor materiale de specialitate, raportări de manifestări culurale pentru Ministerul Culturii — organizate de muzeu. Exemplu, Manifestări pentru Zilele Europene ale Patrimoniului din data de 17 septembrie 2016 „Protejarea - Patrimoniului cultural-naţional şi rolul comunității locale, Casa ţărănească muezu Oltina, judeţul Constanţa, sec. XIX” — manifestare organizată la mănăstirea Dervent unde este conservată casa țărănească. În acest context, rolul Muzeului de Artă Populară Constanţa este acela de catalizator al iniţiativelor muzeale locale, al dezvoltării şi conservării colecţiilor şi al valorifcării ştiinţifice al acestora prin asistenţă de specialitate. -Programe realizate în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa. Jurizări pentru şcolarii şi preşcolari participanţi la realizarea de obiecte specifice tradiţiei, fotografii; participări în juriu la festivaluri ale cântecului şi dansului popular, festivaluri de obiceiuri. Sprijin de specialitate pentru participarea județului Constanţa la Complexul National Muzeal Astra Sibiu, în organizarea „Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare”, august . 2014, program realizat în colaborare cu Centrul Cultural 'T. Burada. Obiectivele majore au fost — valorificarea întregului patrimoniu cultural tradiţional exprimat prin valorile cotidiene din viaţa comunităţilor rurale, încurajarea tinerei generaţii de a cunoaşte aceste tradiţii în toată lumea, ele constituind un tezaur inalienabil al patrimoniului nostru cultural-naţional, marca propriei identități etno-culturale -Programe realizate în colaborare cu Centrul Cultural Turc — participare la sesiuni ştiinţifice şi susţinerea de conferințe tematice. - Colaborare cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa. Participare la sesiuni științifice iniţiate de către acesta în 2013; -Colaborare cu Asociaţia pentru Sprijinul Tinerilor, Studenţilor şi Profesorilor, Bucureşti — pentru promovarea patrimoniului cultural-naţional dobrogean în rândul tinerilor de până la 30 ani. -Programe realizate în colaborare cu Muzeul de Artă Constanţa pe tematica Etniile Dobrogei — ornamentică, cromatică, unitate, specificitate, varietate. -Organizarea unei expoziţii tematice intitulată „Dobrogea — multiculturalitate etnică” ce a constituit baza documentării pentru elevii Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria” şi studenții de la Facultatea de Arte, Universitatea „Ovidius” în cadrul proiectului Muzeului de Artă Constanţa „Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural- european.” -Programe realizate în colaborare cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa - participarea. la proiectul „Promovarea patrimoniului cultural şi importanța sa pentru dezvoltarea locală şi regională” pe următoarele componente: 1. Turismul cultural şi impactul său asupra dezvoltării locale şi regionale 2.Culiura şi educaţia — baze ale oricărui demers turistic dobrogean 3.Educaţia în spiritul preţuirii valorilor culturale locale şi regionale. -Program realizat în colaborare cu Complexul Muzeal de ştiinţe ale naturii privind măsuri de conservare şi restaurare a morii de vânt din parcul muzeului. Participarea la conferința din 16 noiembrie 2016 privind oportunitatea restaurării acestui obiectiv. Prezentarea punctului de vedere al managerului Muzeului de Artă Populară Constanţa în calitatea de expert etnograt. -Program realizat în colaborare cu Muzeul județean de Ştiinţele Naturii Prahova care a organizat la Constanţa — expoziţia „Rituri de trecere în comunităţile de romi din judeţul Prahova” din cadrul proiectului european „Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural-european. Sunt prezentate riturile de trecere, obiceiurile comportamentale şi elementele aparţinând culturii materiale ale romilor din Prahova. Colaborare cu comunităţile etnice din Dobrogea -Comunitatea Armeană din Constanţa -Comunitatea Bulgară din Constanţa -Comunitatea Germană din Constanţa -Comunitatea Tătară din Constanţa -Comunitatea Turcă din Constanţa -Comunitatea Rusă din Constanţa Participare la toate acţiunile iniţiate de fiecare comunitate cinică, muzeul fiind gazdă la o parte dintre acestea. Organizarea în cadrul muzeului a unor manifestări culturale privind fondul documentar şi material pentru fiecare etnie, tradiţiile specifice ale obiceiurilor de peste an, obiceiurile din ciclul vieţii, exemplificarea acestora cu organizarea de expoziţii temporare pentru fiecare segment prezentat. Colaborare cu ONG-uri, instituţii pentru persoane cu nevoi speciale în vederea "realizării unor programe de educaţie permanentă. Menţionăm colaborarea permanentă cu Centrul Şcolar pentru Educaţie incluzivă „Albatros” Constanţa, participarea acestora la ateliere pe tematica sărbătorilor religioase (Paşte, Crăciun), a zilelor de 1 şi 8 martie, a Zilei Copiilor — 1 iunie precum şi vizitarea permanentă a expozițiilor temporare. Având în vedere această realitate socio-profesionala şi instituțională, proiectul managerial vizează, pe de o parte, diversificarea ofertei de servicii şi produse specifice unui centru cultural — ştiinţific care are un rol fundamental în consolidarea cunoştinţelor în domeniile de activitate ale muzeului, iar, pe de altă parte are drept scop exprimarea instituţiei muzeale pe mai multe planuri. Astfel, se va avea în vedere: - Dinamizarea activităţilor de valorificare expoziţională şi ştiinţifică a patrimoniului cultural — naţional deţinut, în relaţie şi cu diversificarea ofertei de servicii şi obiective specifice muzeului - Provocarea, în ideea cunoaşterii cerințelor vizitatorului faţă de ceea ce trebuie să ofere muzeul, efectuarea unui studiu sociologic - Accesarea de fonduri pentru achiziţii și finalizarea operaţiunii de digitalizare a bazei de date - Accesarea în continuare a unor programe şi proiecte europene -Eficientizarea relaţiei cu mass media locală şi naţională în ceea ce priveşte mediatizarea evenimentelor promovate de muzeu - Actualizarea site-ului muzelui zilnic cu informaţii utile marelui public dar şi oamenilor de specialitate 2.Analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări) Tipul de analizăSWOT reprezintă cel mai important instrument managerial prin care se pot evalua factorii de influență interni şi externi în vederea evidenţierii punctelor tari şi slabe ale instituţiei, corelate cu oportunităţile şi amenințările existente şi raportate, în general, la buna funcţionare a muzeului, pentru îndeplinirea misiunii sale instituţionale. Puncte tari: -unicitatea instituţiei la nivel judeţean -valoarea, originalitatea, specificitatea, vechimea patrimoniului etnografic -buna colaborare cu autorităţile locale -deţinerea unui important şi valoros patrimoniu cultural mobil, structurat pe colecţii şi posibilitatea interacțiunii continue cu o parte a acestui patrimoniu prin intermediul expozițiilor permanente şi temporare ale muzeului; - costul redus al biletelor de acces; -organizarea a mai multor evenimente cu acces gratuit de tipul Ziua Porţilor Deschise, precum: Noaptea Muzeelor, Ziua Internaţională a Muzeelor, Ziua Copilului, Zilele Municipiului Constanţa, Zilele Patrimoniului European, Ziua 14 noiembrie reintegrarea Dobrogei la România -colaborarea cu alte instituţii muzeale -capacitatea instituţiei de a fi partener al unor proiecte culturale de interes local, regional, naţional. -încheierea de parteneriate cu unităţile de învăţământ de nivel preşcolar, primar, gimnazial şi liceal din judeţ; - colaborarea cu o serie de colecționari în vederea realizării unor proiecte expoziţionale; - valorificarea rezultatelor cercetărilor prin intermediul unei publicaţii, disponibilă în format clasic şi digital - diversitatea ofertelor culturale adresate publicului şi adaptarea lor, în mod complementar, la unele programe naţionale; - tendinţa de creştere a interesului pentru valorile culturii tradiţionale în diferite medii sociale și instituţionale; - promovarea individuală a evenimentelor prin parteneri media - Promovarea activităţilor culturale în toate mediile de socializare (Facebook); - muzeul se bucură de sprijinul şi aprecierea publicului; Puncte siabe: -spaţiul expozițional redus care nu permite organizarea unor manifestări de anvergură -lipsa legislaţiei pentru conservarea arhitecturii dobrogene într-un muezu al satului -spaţiul pentru conservare şi restaurare insuficient. Dotările acestei secţii nu au spaţii corespunzătoare. Oportunităţi: -creşterea interesului la nivel european -posibilitatea atragerii unor fonduri nerambursabile pentru lucrări de restaurare, amenajarea clădirii şi a spaţiului interior -stabilirea unor punți de legătură cu diverse instituţii sau persoane fizice ale căror interese converg cu cele ale muzeului; - menţinerea şi încheierea de parteneriate cu unităţi de învăţământ la toate nivelurile, prin care elevii sunt familiarizați cu manifestările culturale; - identificarea unor entităţi interesate în crearea de noi parteneriate pentru diversificarea activităţilor de punere în valoare a patrimoniului cultura] - valorificarea patrimoniului prin organizarea expozițiilor itinerante naţionale - creşterea interesului publicului pentru expoziţiile temporare şi programele educaţionale organizate, Ameninţări: -situaţia materială precară a populaţiei care nu-şi permite să aloce fonduri pentru recreere -reducerea timpului disponibil pentru recreere în muzee în favoarea altor manifestări din staţiuni i -remuneraţia modestă a angajaţilor reprezintă un important factor de risc prin care muzeul poate să rămână fără personal specializat. 3. Analiza imaginii existente a instituţiei şi propunerii pentru îmbunătăţirea acesteia. Modul în care o instituţie de cultură se prezintă publicului este dat de o serie de factori, care, însumaţi creează cartea sa de vizită. Plecând de la imaginea exterioară, care poate crea o impresie vizuală plăcută, ce te îndeamnă să afli mai multe şi până la modul în care cel care trece pragul muzeului percepe spaţiile expoziţionale sau cele conexe altor activităţi, muzeul a încercat să transmită un mesaj clar vizitatorilor privind rolul său în societate. Tradiţia unei instituţii muzeale ca şi imaginea ei se construieşte în timp, se păstrează dar se şi aduce Ia zi, în concordanţă cu cerințele mediului exterior, cu scopul de a-şi îndeplini misiunea de bază. Modul în care publicul a perceput și percepe muzeul constituit un element prioritar al strategiei manageriale a Muzeului de Artă Populară Constanţa. Instituţia muzeală este percepută diferențiat, în funcţie de preferinţele şi nivelul de educaţie al publicului. , E i Expoziţiile sunt în general apreciate, mai ales în contextul în care instituţia a căutat şi caută să organizeze expoziţii temporare variate şi atractive ca tematică. Realizarea cu succes a programelor de activitate asumate depinde de modul în care publicul percepe desfăşurarea tuturor proiectelor culturale, percepţie condiționată şi de imaginea pe care muzeul reuşeşte să o transmită. Instituţia a fost angajată într-un efort major de comunicare publică, de. captare a atenţiei publicului : românesc şi străin, prin reorganizarea, întărirea şi dinamizarea compartimentului Expozitie. Relaţii cu publicul. Aceasta se desfăşoară astfel: - Realizarea afişelor şi invitaţiilor personalizate pe proiecte - Prezentarea materialelor publicitare online - Aprobări de filmări gratuite în muzeu pentru televiziuni cunoscute condiţionate de publicitatea gratuită pentru muzeu - Afişaj stradal - Comunicate de presă care sunt transmise partenerilor media şi care apoi sunt preluate de multe televiziuni sau de presă scrisă - Folosirea de bannere stradale peniru anunțarea evenimentelor precum şi panouri sau roll-up- uri - Popularizarea pe site-ul instituţiei şi Facebook. Pagina de Facebook a Muzeului de Artă Populară a cunoscut o dezvoltare explozivă în perioada 2016-2017. Ea este împrospătată, aproape, zilnic, reflectând nu numai activitatea curentă a Muzeului de Artă Populară, dar şi marile evenimente culturale, Pagina de Facebook constituie una dintre legăturile vii ale instituţiei cu publicul, cu cetăţenii. - Extinderea ariei de parteneriate media, axându-ne, în principal, pe media cu grad de acoperire naţională, a celei consumate de tineri (elevi, studenți), dar şi a celei distribuite în regim de gratuitate: exemplificăm aici TVR (cu programele sale TVR 1, TVR 2, TVR Internaţional), Radio Constanţa, TV Antena 1, TV Dobrogea, Litoral TV Năvodari; - Postarea informațiilor asupra evenimentului și a altor materiale publicitare referitoare la acesta pe site-ul muzeului; - Transmiterea comunicatului de presă la principalii informatori media; - Transmiterea. prin e-mail, a întregului calup promoţional pentru distribuţia prin socializare; - Oferirea de vizite gratuite colaboratorilor apropriaţi, şcolilor; - Corespondenţă şi acorduri de colaborare cu agenţiile de turism (Danubius, Carpaten, Mistral); - Îmbunătaţirea site-ului; - Găzduirea de evenimente culturale de prestigiu. 4.Propuneri pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari (studii de consum, cercetări, alte surse de informare) acţiune — cuantificate ca măsurători cantitative, aplicarea chestionarelor pe eşantioane reprezentative, monitorizarea participanţilor [...]