HCL 387/2017 Constanța adoptată

tii A / + $ 4 ROMÂNIA | N JUDEŢUL CONSTANŢA MUNICIPIUL CONSTANŢA A ) CONSILIUL LOCAL consfittunun HOTĂRÂRE privind aprobarea caietului de obiective a Muzeului de Artă Populară Constanţa 7) I9cal A penispiului Constanţa întrunit în şedinţa ordinară din data de : Lai Sta Luând în dezbatere : , - expunerea de motive nr. 147818/16.11.2017 iniţiată de domnul primar Decebal Făgădău, -referatul nr. 147817/16.11.2017 al Serviciului resurse umane, - raportul Comisiei de specialitate nr. 5 pentru administraţie publică, juridică, apararea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăților cețăţeanului, - raportul Comisiei de specialitate nr. 4 - pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătațe, cultură, sport, culte şi protecţie socială -raportul Comisiei de specialitate nr. 3 pentru servicii publice, comerţ, turism şi agrement; In temeiul prevederilor Anexei nr. 3 din Ordinul nr. 2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului - cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului - cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, a modelului - cadru al caietului de obiective, a modelului cadru al raportului de activitate, precum şi a modelului - cadru al contractului de management, emis de Ministerul Culturii si a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată şi modificată. de Legea nr. 269/2009, ; în temeiul prevederilor art.36 alin. (2) lit."a" şi ale art.115 alin. (1) lit."b" din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată; HOTĂRĂŞTE: ART.1 - Se aprobă caietul de obiective a Muzeului de Artă Populară Constanţa conform anexei nr.1 care face parte integrante din prezenta hotărâre, ART. 2 -Se aprobă componenţa Comisiei de evaluare a noului proiect de „management a Muzeului de Artă Populară Constanţa, astfel: Conf. Univ. Dr. Paulina Popoiu- director general, Muzeul National al Satului ,„ Dimitrie Gusti” Bucuresti, preşedinte; Academician Stoica Georgeta, Muzeul National al Satului „ Dimitrie Gusti” Bucuresti, membru; omenie consilier local, membru; Dobre Oana, şef Serviciu financiar buget, Direcţia financiară, secretar; Iordache Oana, consilier juridic clasa I gradul asistent, Serviciul juridic Direcţia administraţie publică iocală, secretar; Bobeş Laura, şef Serviciu resurse umane, secretar. ART. 3 — Se aprobă componenţa Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru evaluarea .noului proiect de management a Muzeului de Artă Populară Constanţa, astfel: Voivozeanu Doina, manager- director general, Centrul cultural judeţean „Teodor T. Burada”, Constanţa, preşedinte; Tiţă Magdalena, director executiv, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa, membru; - one memo consilier local, membru; Dobre Oana, şef Serviciu financiar buget, Direcţia financiară, secretar; Iordache Oana, consilier juridic clasa I gradul asistent, Serviciul juridic Direcţia administraţie publică locală, secretar; Bobeş Laura, şef Serviciu resurse „umane, secretar, ART, 4 — Se aprobă regulamentul şi atribuţiile comisiei de evaluare şi a comisiei de contestaţii conform anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 5 - Compartimentul relaţii consiliul local și administraţia locală va comunica prezenta hotărâre Serviciului resurse umane, Muzeului de Artă Populară Constanţa, în vederea aducerii ia îndeplinire şi Instituţiei prefectului - judeţul Constanţa, spre ştiinţă. Prezenta hotărâre a fost adoptată de consilierii locali astfel: pentru, _— împotrivă, _—___, abţineri. La data adoptării sunt în funcţie e) consilieri din 27 membri . PREŞEDINTE ŞEDINŢĂ COE. 177 O2— CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR MUNICIPIU, MARCELA ENACHE Ai CONŞ NINA 27.44, 20 Anexa nr. 1 la H.C.L, Nr. 207 Pak CAIET DE OBIECTIVE în vederea organizării şi desfăşurării analizei noului proiect de management pentru Muzeul de Artă Populară Constanţa. Perioada de management este de 5 ani începând cu 01.01.2018 I.Tipul instituţiei Muzeul de Artă Populară Constanţa este o instituţie publică de cultură, cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Local al municipiului Constanţa . Finanţarea Muzeului de Artă Populară Constanţa se realizează din: -subvenţii acordate de la bugetul local -venituri proprii obşinute din activitatea specifică instituţiei Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi desfăşoară activitatea în baza Legii muzeelor, colecţiilor publice nr.311/2003. Obiectivele de bază ale muzeului sunt armonizate cu funcţiile clasice ale unei instituţii muzeale asa cum sunt prevăzute în Legea muzeelor „colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane precum şi ale mediului înconjurător”. II.Misiunea instituţiei Funcţiile principale ale muzeului sunt conform legii: a.cercetarea şi colecţionarea de bunuri culturale cu caracter etnografic, în vederea constituirii şi completării patrimoniului muzeal; b.depozitarea, conservarea şi restaurare patrimoniului deţinut, în condiţii conforme standardelor ştiinţifice precum şi reglementărilor în vigoare (norme de conservare şi restaurare); c.cercetarea ştiinţifică, evidenţa, documentarea, protejarea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal; d.valorificarea patrimoniului cultural prin mijloace specifice, în scopul comunicării către public, educării şi agrementului. III.Evoluţiile economice şi socioculturale specifice comunităţii în care instituţia îşi desfăşoară activitatea. Muzeul de Artă Populară Constanţa deserveşte intersele societăţii constănţene din municipiul şi judeţul Constanţa, societate care se distinge prin trăsături specifice — caracter multicultural, multietnic. În această perspectivă Muzeul de 'Artă Populară Constanţa îşi desfăşoară activitatea către populaţie alături de celelalte instituţii de cultură din municipiul şi judeţul Constanţa. În Constanţa alături de Muzeul de Artă Populară funcţionează instituţii de cultură care prin activitatea. lor constituie punctele spre care se concentrează activitatea culturală a Constanţei. Ne referim la celelalte instituţii muzeale: Muzeul de Istorie Nationala. şi Arheologie Constanţa, Muzeul de Artă Constanţa, Biblioteca Judeţeană, Centrul Cultural T. Burada, instituţiile de teatru: Teatrul de Stat, Teatrul de Păpuşi, Teatrul de Operă si Balet. În această realitate, rolul mediului universitar completează activ viaţa culturală, ştiinţifică - ne referim la Universitatea Ovidius Constanţa, Universitatea Spiru Haretm Universitatea Andrei Şaguna, Universitatea Gaudeamus pentru realizarea unor programe teoretice şi practice de pregătire şi specializare a studenţilor şi în etnografie. Muzeul de Artă Populară Constanţa se adresează prin mesaje culturale diversificate atât în mediul urban cât şi rural prin produse culturale adecvate. Astfel a continuat colaborarea pentru susţinerea muzeelor orăşeneşti - Medgidia, Cernavodă şi săteşti - Cobadin, Oltina, Pşetera, Ostrov, Mănăstirea Dervent, Gârliciu, considerând că numai printr-o colaborare activă toţi factorii culturali vor putea constitui o reţea de oferte culturale diverse şi atrăgătoare pentru dezvoltarea turismului cultural durabil. În acest context, rolul Muzeului de Artă Populară Constanţa este acela de catalizator al iniţiativelor muzeale locale, al dezvoltării şi conservării colecţiilor. IV. Dezvoltarea specifică a instituţiei Documente de referinţă necesare analizei: -Organigrama şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei - prevăzute în anexa nr.1 -Statul de funcţii al instituţiei - prevăzut în anexa nr.2 -Bugetul aprobat al instituţiei pe ultimii trei ani — prevăzut în anexa nr.3 IV.1. Scurt istoric al instituţiei Ideea de etnografie în Dobrogea este relativ recentă, datând din anii '60, iniţiativa elaborării sale fiind legată de efortul unor colective din muzee, cum ar fi Muzeul Satului, Muzeul de Artă Populară Bucureşti, Muzeul Brukenthal din Sibiu, animate de dorinţa întregirii hărţii etnografice a ţării cu singura pată albă existentă în spaţiul lor expozițional, respectiv, Dobrogea. Astfel, colectivul condus de Gheorghe Focşa (Muzeul Satului Bucureşti), după campanii de cercetare privind arhitectura dobrogeană, a reuşit să transfere două gospodării specifice zonei (Ostrov şi Jurilovca), precum şi elemente de tehnică populară (mori de vânt de la Sarichioi, Enisala, Valea Nucarilor - Tulcea). Au urmat alte campanii care au vizat alcătuirea inventarului specific fiecărei gospodării (textile, vase de uz gospodăresc, de ceremonial, piese de port popular etc.). În acelaşi timp, cercetătorii etnografi sibieni s-au arătat interesaţi de instalaţiile tehnice ţărăneşti şi au transferat de pe pământul dobrogean, diverse tipuri de mori.de vânt, unele cu etaj şi balcon, din nordul Dobrogei - Enisala, Dunavăţ, Frecăţei, altele cu aripi din pânză, din sudul Dobrogei - Curcani, şi o fântână cu vârtej pe tracţiune animală - Chirnogeni, piese unice prin individualitate pentru România. Pe de altă parte, colectivul Muzeului de Artă Populară Bucureşti, condus de Tancred. Bănăţeanu, a reuşit să completeze cercetarea etnografică cu achiziţionarea unor obiecte specifice culturii populare dobrogene. Aceste eforturi au constituit încercări care au completat varietatea zonală a colecţiilor muzeelor respective, dar, evident, nu au fost suficient de semnificative pentru ilustrarea unicităţii şi varietăţii tuturor genurilor creaţiei populare corespunzătoare spaţiului dintre Dunăre şi mare. O notă aparte prin contribuţia teoretică a adus-o cercetarea desfăşurată sub îndrumarea profesorului Paul Petrescu privind arhitectura tradiţională dobrogeană prilej cu care au fost întocmite primele dosare de cercetare. Dar cel care a dorit să fie prezent la Constanţa cu o expoziţie temporară de artă populară - în calitate de muzeu central - a fost Muzeul de Artă Populară Bucureşti, în anul 1971, moment pe care-l considerăm semnificativ, cu atât mai mult cu cât expoziţia a fost deschisă la parterul actualului sediu al instituţiei noastre. Şi astfel ideea de etnografie a început să convingă încât forurile locale au alocat primele fonduri, iniţial firave, pentru constituirea unei colecţii de artă populară dobrogeană în cadrul Muzeului de Artă Constanţa. Din acest moment se poate socoti că cercetarea etnografică a devenit o preocupare pemanentă la Constanţa. Primele achiziţii, datând din anii 1971-1972, erau făcute în afara unor criterii ştiinţifice de rigoare, întâmplător şi în grabă, urmărind achiziţionarea a tot ce se considera aparţinând trecutului (preluarea colecţiei a însemnat în fapt, doar 270 de piese, mai toate aparţinând turco-tătarilor). Implicarea propriu-zisă în cercetarea etnografică a Dobrogei s-a realizat în vara anului 1973, moment în care luând contact cu lumea satului s-au deprins metode concrete de lucru, criteriile de selecţie fiind relevate direct de contactul cu materialul etnografic depistat. Pornind de la contextul socio-istoric dobrogean, cercetarea a ţinut cont atât de criteriul geografic, cât şi de cel istoric, ca şi de mobilitatea organică a unor grupuri de populaţii. Astfel, subzonele de nord şi de sud, prin specificul fiecăreia, au oferit posibilitatea stabilirii unor prime contacte cu un material etnografic foarte variat, diferit conform evantaiului etnic întâlnit, dar şi unitar în constanţă la populaţia românească. Pe de altă parte, limesul dunărean s-a dovedit un izvor nesecat pentru investigarea, cercetarea şi, în consecinţă, achiziţionarea unor dovezi de cultură materială pe firul continuității neîntrerupte a vieţii poporului român pe pământul Dobrogei, În ceea ce priveşte cercetarea în satele din centrul Dobrogei, aceasta s-a axat pe realitatea existentă, cu pregnanţă a turco-tătarilor alături de care trăiesc români, veniţi aici în diferitele etape istorice din alte provincii româneşti. Românii stabiliţi în Dobrogea, provenind din alte zone ale ţării cu o bogată tradiţie, păstrând parte din specificul patrimoniului spiritual şi material, se adaptau noilor condiţii, astfel încât treptat s-au individualizat dincolo de unele aspecte aparţinând fenomenului de aculturaţie. În consecinţă, anii 1973-1980 au fost cei în care s-au alcătuit colecţiile de artă populară din Dobrogea, ce au constituit nucleul de patrimoniu al viitorului muzeu, iar în anul 1975 oraşul nostru a beneficiat de deschiderea unei prime expoziţii de Artă Populară din Dobrogea cu obiecte din patrimoniul propriu. Grupate pe genuri de creaţie, acestea ilustrau o varietate de conţinut specifică etniilor pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru prima dată se punea în evidenţă specificul românesc al unui concept de artă populară românească dobrogeană, care şi- a relevat pe parcurs originalitatea în.contextul unităţii cu arta populară românească, în genere. Pentru populaţia românească, colecţiile evidenţiază tipologia costumului popular românesc din Dobrogea, a scoarţei, a arhitecturii interiorului țărănesc, categoriile de textile de interior, în paralel cu inventarul de uz gospodăresc din metal sau lemn, ustensile reprezentând principalele ocupaţii, piese de mobilier, obiecte de cult etc, Alături de acestea, un loc aparte îl ocupă creaţia artistică a aromânilor cu specificul tradiţiei (ţesături mari din lână şi păr de capră, textile de uz pastoral, inventar gospodăresc din lemn şi aramă, port popular, podoabe, icoane, etc.). Cultura turco- tătarilor este prezentă în colecţii prin broderii artistice realizate în specific oriental, ţesături din bumbac şi cânepă, piese de port, vase de cult din ceramică şi argint. Pe lângă acestea, colecţiile pe genuri cuprind şi piese aparţinând culturilor bulgăreşti, lipoveneşti, armeneşti, greceşti. Odată cu deschiderea expoziţiei de artă populară din Dobrogea, începând cu sezonul estival 1976, cu regularitate, an de an, muzeul a organizat expoziţii temporare în colaborare cu deja menţionatul Muzeu de Artă Populară Bucureşti, dar şi cu Muzeul Banatului - Timişoara, Muzeul Maramureşean - Sighetul Marmaţiei, muzeele judeţene Suceava şi Galaţi, Muzeul Civilizației Populare - Sibiu, cu o tematică variată, reprezentativă pentru zonele etnografice respective. Prin aşezarea sa, Constanţa constituie o fereastră deschisă pentru turistul venit din lumea largă, care vede prin ceea ce i se oferă o imagine de ansamblu a României, imagine întregită şi sub aspect etnografic. Pe de altă parte, lipsa resurselor financiare, având statut de secţie a unui muzeu de artă, nu oferea posibilitatea dotărilor corespunzătoare (mobilier de expoziţie) unui patrimoniu ce deja se constituise. Prin urmare, expoziţiile păreau sărace, lipsindu-le suportul ce dă valoare unui exponat, Şi... această situaţie a durat ani. Odată cu clarificarea statului de secţie de Artă Populară Şi având un fond de patrimoniu dobrogean consistent, s-a putut participa, într-o primă etapă, la campaniile de cercetare la nivel central, de-a lungul anilor 1974-1980. Colaborarea cu mari specialişti în gen (Elena Secoşan, Georgeta Stoica, Ioan Godea, Cornel Bucur), precum şi diversitatea zonelor etnografice cercetate (Suceava, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Timiş, Mehedinţi etc.) au oferit posibilitatea formării unui concept de ansamblu asupra culturii etnografice româneşti, prespectivă valorificată ulterior. În acelaşi sens şi Dobrogea a fost gazda acestor campanii de cercetare, care au avut loc pe valea Carsau şi limesul dunărean, finalizate prin achiziţionarea tuturor dovezilor de cultură materială existente (unele sate urmând a fi dislocate definitiv) odată cu alcătuirea unui documentar etnografic însoţit de studii pe segmente ale culturii populare. Pe lângă toate acestea, activitatea secţiei - de muzeografie (cercetare în teren şi achiziţionarea de patrimoniu, inventarierea şi gestionarea acestuia, întocmirea de fişe analitice, organizarea de expoziţii), acţiunile legate de domeniul etnografiei pe plan local sau central, precum şi toate problemele legate de administraţie, erau susţinute de o singură persoană. Această realitate a existat până în anul 1983. Din acest an a mai fost angajat un muzeograf, iar din 1986 încă un muzeograf-gestionar. Sfârşitul anului 1985 a fost marcat de centralizarea activităţilor muzeelor din Constanţa într-un complex muzea! de nivel naţional, caracter benefic pentru secţia de etnografie. Concret, dependenţa de instituţiile muzeale centrale în organizarea expozițiilor de etnografie reprezentative pentru România înceta, apărând posibilitatea alcătuirii de colecţii proprii prin achiziţionarea de piese de patrimoniu din toate zonele etnografice. În virtutea acestui scop s-a elaborat o politică proprie de cercetare şi achiziţionare sistematică, pe genuri ale creaţiei populare, conform unui plan bine structurat din punct de vedere documentar, artistic şi zonal. Obiectivele propuse au fost, în mare, realizate între anii 1986-2000 prin deplasări în teren, uneori cu concursul muzeelor judeţene de profil, în depistarea unor piese valoroase, achiziţionarea unor colecţii particulare, precum şi a ofertelor de circumstanţă făcute muzeului. Acumulările de patrimoniu s-au făcut treptat, fiecare moment dând posibilitatea aprecierii cantitative al unui gen de creaţie, astfel încât se poate spune că până în prezent toate zonele etnografice sunt reprezentate proporţional în colecţiile de artă populară, conform strategiei stabilite iniţial. Începând cu 1 ianuarie 1991, Muzeul de Artă Populară Constanţa a căpătat ceea ce i se cuvenea de acum -— personalitate juridică. Aceasta a impus o altă strategie culturală privind administrarea proprie, angajarea şi formarea de specialişti pe domenii de activitate (muzeografie, documentare, conservare, restaurare, supraveghere, pază), conform noilor condiţii, dar şi experienţei acumulate în toţi aceşti ani. În prezent, publicul larg are posibilitatea de a vedea expoziţia de bază a muzeului, cu caracter permanent, reprezentativă pentru creaţia artistică populară din România. Aceasta este organizată pe genuri ale creaţiei (ceramică, metal, lemn, textile, scoarţe, port popular, icoane pe sticlă), prezentate pe zone etnografice. La alcătuirea expoziţiei se au în vedere mai multe criterii ţinând de latura ştiinţifică a documentării, nivel artistic, unicitate. Muzeul dispune şi de o sală pentru organizare de expoziţii temporare prin intermediul cărora se valorifică bogatul patrimoniu aflat în depozite. De asemenea, prin standul cu vânzare, vizitatorului i se oferă posibilitatea achiziţionării unor piese confecţionate de meşteri populari din toată ţara, care participă la evenimentele pe care muzeul le organizează cu regularitate în sezonul estival. 4.2.Criterii de performanţă a instituţiei în ultimii trei ani Nr. | Indicatori de performanţă Perioada evaluată cr. 2014 2015 2016 1, Cheltuieli pe beneficiar (subvenţie+venituri+cheltuieli | 46,93 38,60 39,85 de capital)/nr. de beneficiari 2. Număr de activităţi | 220 200 210 educaţionale 3, Număr de apariţii media (fără | 65 70 75 comunicate de presă) 4. Număr de beneficiari | 20.000 20.000 21.000 neplătitori 5, Număr de beneficiari plătitori | 15.064 9.900 10.512 6. Număr de expoziţii / Număr | 28 32 29 de reprezentanţi / Frecvenţă medie zilnică 7. Număr de proiecte / acţiuni | 32 72 59 culturale 8. Venituri proprii din activitatea | 59.562 39,992 42.307 de bază (68.000) (70.000) (70.000) 9, Venituri proprii din alte | 21.902 15.124 16.025 activităţi (32.200) (28.000) (20.014) 4.3.Scurtă istorie a patrimoniului instituţiei (sediu, spaţii, dotări etc.) Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi desfăşoară activitatea expoziţională în clădirea, sediul muzeului Bd. Tomis nr.32. Spaţiul expozițional ocupă parterul şi etajul 1 al clădirii. Spaţii de depozite la sediul muzeului: -subsol - depozitele de lemn, ceramică, metal, creaţie artistică contemporană, colecţia de documentar etnografic - 5 spaţii; -mansarda clădirii: depozite de [...]