HCL 18/2017 Constanța adoptată

Cu MS ConsTanr AN? ROMANIA tii 4 JUDETUL CONSTANTA “FR MUNICIPIUL CONSTANTA 44 CONSILIUL LOCAL HOTARÂRE privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru zona delimitată de str. Industriei Mici, bd. 1 Decembrie 1918, incinta Kaufland și str. Ardealului, iniţiator SC Dobrogea Grup SA Consiliul local al municipiului Constanţa, întrunit în şedinţa ordinară din data 31.01. '2017, Luând în dezbatere expunerea de motive a domnului primar Decebal Făgădău înregistrată sub nr. 8752/25.01.2017, raportul Comisiei de specialitate nr. 2 de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, avizul nr. 170656/27.01.2017 al arhitectului-șef, precum şi referatul Direcției urbanism nr. 8751/25.01.2017. Având în vedere prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, cu toate modificările ulterioare, ale art. 2741 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, republicată, cu toate modificările ulterioare şi ale Ordinului nr. 176/N/2000 al MLPAT privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al planului urbanistic zonal; Văzând solicitarea înregistrată sub nr. 170656/16.12.2016 precum şi avizul de oportunitate nr. 84847/2016 al Direcţiei urbanism; În temeiul prevederilor art, 36, alin, (5), lit "c” şi art 115, alin (1), lit. “b” din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, HOTĂRĂŞTE Art. 1 - Se aprobă Planul Urbanistic Zonal pentru zona delimitată de str. Industriei Mici, bd. 1 Decembrie 1918, incinta Kaufland și str. Ardealului, conform documentaţiei anexate care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Zona studiată include terenuri proprietate publică şi privată. Terenul care a iniţiat PUZ-ul, situat în str. Industriei Mici nr. 1, în suprafaţă de 8455 mp, identificat cu nr. cadastral 213510, înscris în cartea funciară a municipiului Constanţa, este proprietatea SC Dobrogea SA conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de Ministerul agriculturii și alimentaţiei seria MO7 nr. 0208 în data de 30.05.1990. Art. 2 - Valabilitatea planului urbanistic zonal precizat la art. 1 este de trei ani de la data aprobării prezentei, cu posibilitatea prelungirii cu încă trei ani la solicitarea investitorului, Art. 3 - Compartimentul comisiilor de specialitate ale consiliului local va comunica prezenta hotărâre Direcţiei urbanism, Oficiului de cadastru și publicitate imobiliară Constanţa, Inpectoratului de stat în construcții Constanţa, Consiliului județean Constanţa, Ministerului dezvoltării regionale și administrației publice, SC Dobrogea Grup SA la sediul din Constanţa, str. Celulozei nr. 1, în vederea aducerii la îndeplinire şi, spre ştiinţă, Instituţiei prefectului judeţului Constanţa. Prezenta hotărâre a fost adoptată de 25. consilieri din 27 membrii. PREŞEDINTE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ, DOBRE MIRCEA SECRETAR, CONSTANŢA NR. _18 / 31.01. 2017 VOLUMUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE aferent 2 „P.-U.Z. - DELIMITAT DE STR. INDUSTRIEI MICI (N) , INCINTA KAUFLAND (S), BD. 1 DECEMBRIE 1918 (E) SI STRADA ARDEALULUI (V), GENERAT DE IMOBILUL SITUAT IN STR. INDUSTRIEI MICI NR.1, actual INDUSTRIEI NR.1, MUN.CONSTANTA”, AVIZ DE OPORTUNITATE nr.84847/ 13.10.2016” SZBA - B-DUL.MAMAIA NR. 269, CONSTANTA 3 sz BA CUPRINSUL MEMORIULUI DE PREZENTARE 1.INTRODUCERE 1.1 1.2 1.3 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 4. CONCLUZII. MASURI IN CONTINUARE Date de recunostere a documentatiei Obiectul PUZ Surse documentare Incadrarea in localitate Elemente de cadru natural Circulatia Ocuparea terenurilor Echipare edilitara Probleme de mediu Optiuni ale populatiei Prevederi ale PUG Valorificarea cadrului natural - Modernizarea circulatiei Zonificare functionala — reglementari. Bilant teritorial. Indici urbanistici Dezvoltarea echiparii edilitare Protectia mediului Obiective de utilitate publica 5. ANEXE — AVIZE SI ACORDURI CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM 1. PLAN RIDICARE TOPOGRAFICA VIZAT O.C.P.l. 2. AVIZ DE AMPLASAMENT S.C.RAJA S.A. NR.838/13022 DIN 07.11.2016 Lai PAPA 93 ADRESA ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA — OPERATORUL DE DISTRIBUTIE NU EMITE AVIZ DE AMPLASAMENT PENTRU PLANURI URBANISTICE (ORDIN ANRE NR.25/2016) AVIZ S.C. TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A. NR. 1567/25.10.2016 AVIZ DISTRIGAZ SUD RETELE NR. 310.986.181/01.11.2016 AVIZ RADET NR. B19701/18.11.2016 ACORD R.A.E.D.P.P. CONSTANTA NR. 14075/16.12.2016 COMUNICARE M.A.I.-.G.P.R.-l.P.J.C. —- POLITIA MUN. 416.321/05.12.2016 AVIZ COMISIA DE CIRCULATIE NR. 0005611/09.12.2016 CONSTANTA NR. 10. NOTIFICARE — Directia de sanatate publica Judeteana Constanta — nr. 1505R/12.12.2016 11.AVIZ MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI PADURILOR —- AGENTIA NATIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI — Agentia pentru Protectia Mediului Constanta — DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE nr. 15429RP/20.12.2016 SZBA - B-DUL.MAMAIA NR. 269, CONSTANTA CAPITOLUL 1: INTRODUCERE 1.1 DATE DE RECUNOSTERE A DOCUMENTATIEI DENUMIREA OBIECTIVULUI P.U.Z. - DELIMITAT DE STR. INDUSTRIEI MICI (N) , INCINTA KAUFLAND (S), BD. 1 DECEMBRIE 1918 (E) SI STRADA ARDEALULUI (V), GENERAT DE IMOBILUL SITUAT IN STR. INDUSTRIEI MICI NR.1, ACTUAL INDUSTRIEI NR.1, MUN.CONSTANTA FAZA DOCUMENTATIE PENTRU OBTINEREA AVIZELOR SOLICITATE CF.C.U. SI A.0. INITIATOR: DOBROGEA GRUP S.A.. PROIECTANT GENERAL SZBA BIROU DE ARHITECTURA SUBPROIECTANT DE | S.C. USONIA S.R.L. SPECIALITATE URBANISM DATA ELABORARII IANUARIE 2017 1.2 OBIECTUL PUZ Planul urbanistic zonal are la baza Avizul De Oportunitate nr.84847/13.10.2016 si Certificatul de urbanism nr.1908/02.06.2016, emise de Primaria Mun. Constanta. Zona studiata prin PUZ, conform Avizului de oportunitate, are o suprafata de 17365,75mp si este delimitata astfel: «e LaNORD-strada Industriei Mici, actual Industriei e La SUD -incinta Kaufland e LaEST-—bd. 1 Decembrie 1918 e LaVEST-strada Ardealului Amplasamentul care a generat studiul PUZ este proprietate privata a DOBROGEA GRUP S.A..si se afla pe bulevardul 1 Decembrie 1918, strada Industriei Mici, actual Industriei si strada Ardealului. Amplasamentul are o suprafata de 8455mp. Amplasamentul care a generat PUZ este proprietatea privata a DOBROGEA GRUP SA, conform Titlu de proprietate MO7 nr.0208/27.12.1990. Conform documentatiei cadastrale, amplasamentul are urmatorii vecini: - La nord: strada Industriei Mici, actual Industriei - La sud: proprietati private - Laest: bulevardul 1 Decembrie - Lavest; trotuar: strada Ardealului Prin planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificarile si completarile ulterioare). Prin prezentul Plan urbanistic zonal se propune transformarea subzonei de reglementare studiate, ZRA4(conform PUG) in zona mixta — ZM, avand in vedere atat functiuni zona cat si cele propuse. SZBA - B-DUL.MAMAIA NR. 269, CONSTANTA SZ BA 1.3 SURSE DOCUMENTARE Analiza situatiei existente si formularea propunerilor si a reglementarilor au avut la baza: 1. LISTA STUDIILOR SI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR PUZ PLANUL URBANISTIC GENERAL al Mun. Constanta Regulamentul general de urbanism HGR nr.525/1996 ALTE SURSE: Studiul topografic, intocmit de T.C.G.co 2001 S.R.L. Studiul de trafic, intocmit de S.C.GHICAN PROIECT S.R.L. 2.1 INCADRAREA IN LOCALITATE Zona studiata, din care face parte amplasamentul ce a generat PUZ, este amplasata intre 9 bulevardul 1 Decembrie, strada Industriei Mici, actual Industriei, strada Ardealului si incinta Magazinului Kaufland.. In partea de nord si de est a zonei studiate se afla zona rezidentiala — locuinte colective. In partea de vest a zonei studiate o zona mixta formata din locuinte individuale si servicii/mici mici productive. Amplasamentul care a generat PUZ este situat pe strada industriei Mici, actual Industriei, nr.1 Coordonatele STEREO '70 ale amplasamentului sunt: Inventar de coordonate _ Sistem de proiectie: STEREO 70 Nr.Pct Nord [m] Est [m] Distanta [m] 1 303674.48 790757.49 6.08 m 2 303680.54 790756.89 39.53 m 3 303719.88 790752.89 2.569 m 4 503720.13 790755.57 1.08 m 5 303721.20 790755.49 5.39 m 5 303721.56 790760.87 3.93 m 7 303728.48 790760.61 5.18 m E 303725.82 790765.77 14:81_rm 9 303740.33 790764.05 6.47 m 10 303739.61 790757.62 3.82 m 11 303743,41 790757.20 4.32 m 12 303742.70 790252.94 2.20 m 13 303742.33 790750.77 23.97 m 14 303766.17 790748.32 29.41 m 15 303770.72 790777.38 5.79 m 16 30377155 790783.11 9.27_mi 17 303773.17 790792.24 9.41 m 18 303763.88 790793.71 15.00 m 19 303753.80 790804.82 6.02 m 20 303755.19 790810.68 10.38 m 21 303745.07 790813.01 25.64 m 22 303750.19 790838.14 78.46 m 23 303672.67 790850.21 4.48 m 24 303671.80 790845.81 20.24 m 25 | 303668.46 790825.85 4.59 m 26 393667.71 790821.32 47.84 m 27 .| _303658.43 790774.39 9.17 m 28 303656.92 790765.34 5.14 m 29 303659.73 790759.31 18.84. m Suprafata din masuratori 8455 mp SZBA - B-DUL.MAMAIA NR. 269, CONSTANTA SZ BA 2.2 ELEMENTE DE CADRU NATURAL i 2.3.1 RELIEFUL Relieful litoralului romanesc este determinat de interactiunea morfologica a Podisului Dobrogei cu Marea Neagra. De-a lungul coastei marine trecerea intre podis si platforma marina se face lin pe o panta usoara cu numeroase plaje, cu acces lejer in apa pe distante remarcabile. Acestea, cat si faptul ca Marea Neagra este lipsita de curenti puternici de litoral, de plante sau de pesti periculosi — fac litoralul romanesc locul ideal pentru bai de mare si sporturi nautice. Mareea este nesemnificativa, maxim 10-20 cm. In municipiul Constanta si in zona de proximitate exista surse importante de ape subterane si de suprafata. Resursele de apa subterane sunt insemnate, stratul acvifer subteran asigurand mare parte din alimentarea cu apa potabila a municipiului. Apele de suprafata, cuprind: - Lacurile litorale, Tabacarie de 99 ha si Siutghiol de 1900 ha, utilizate in principal pentru pescuit sportiv si industrial (Siutghiol), precum si pentru activitatile turistice si recreationale. Lacul Tabacarie se numara printre lacurile foarte poluate, colmatate, hipereutrofe care necesita urgent o reabilitare ecologica adecvata. - Apele marine, marginesc partea estica a municipiului. In conformitate cu legislatia nationala si cea a Uniunii Europene, sunt delimitate apele de imbaiere, in dreptul plajelor turistice, si apele pentru cresterea si exploatarea molustelor de consum situate intre cele doua porturi, Midia si Constanta, izobata de 5 m si limita apelor teritoriale (12 Mm). Lacul Siutghiol este o laguna aflata in judetul Constanta. Are o lungime de 7,5 km si o latime de 2,5 km. Pe cele 1.900 hectare ale sale se practica sporturi de apa precum schi nautic sau yachting. Lacul Siutghiol are o insula calcaroasa, Ovidiu, cu o suprafata de 2 ha, pe care este amplasat un restaurant. Numele este de origine turca: Sutgăl = Lacul laptelui/de lapte. Ă Lacul este separat de mare printr-un cordon litoral, pe seama caruia a luat nastere plaja Mamaia. In zona tarmului Marii Negre fundul este alcatuit numai din nisipuri de plaja, care au grosimi ce variaza intre trei si patru metri. Nisipurile repauzeaza peste depozitele argiloase care, in generali, se extind pe restul fundului lacului. Fostul tarm al marii, in zona caruia s-a instalat lacul, este constituit din depozite de varsta jurasica, cretacica si sarmatiana, reprezentate mai ales prin calcare. In partea de sud a Siutghiolului se afla lacul Tabacarie. Ambele lacuri contin apa dulce, care deverseaza in mare in vecinatatea institutului de cercetari oceanografice, nivelul sau piezometric fiind cu 2.50 m deasupra celui al Marii Negre. Atat pe marginea vestica, precum si pe fundul lacului, este cunoscuta prezenta a numeroase izvoare de apa dulce care alimenteaza lacul. In ciuda activitatii economice intense care se desfasoara in zona, poluarea apelor de pe raza teritoriala a municipiului Constanta se incadreaza in limite normale. Principala sursa de poluare o reprezinta activitatea portuara, la care se adauga celelalte activitati economice, precum si cele casnice ale populatiei. 2.3.2 CLIMA Rezultat al interferentei dintre climatul maritim si cel de stepa, clima din zona insumeaza un ansamblu de facilitati suport major pentru o clima relativ blanda. Clima orasului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara. Regimul climatic se caracterizeaza prin veri mai putin fierbinti, datorita brizelor mari Sole Tao blande, datorita actiunii moderatoare a Marii Negre. Sp SI PUR __% 2.3.3 TEMPERATURA i IA - Snme)e A cu temperatura de 20-25 * C si 20-30zile tropicale cu temperatura minima absoluta ini ar 213257 LA st SZBA - B-DUL.MAMAIA NR. 269, CONSTANTA 7 SZ BA Temperaturile medii multianuale inregistreaza cele mai mari valori din intreaga tara, situandu-se la 11;20C. Media maximelor lunare, cu valori de peste 300C sunt atinse in iulie, august si septembrie; in aceste luni valorile minimelor lunare si anuale atingand 12 -130C. Primavara, datorita prezentei marii, temperaturile sunt mai coborate cu 1 — 30C decat in interiorul Dobrogei, iar toamna, din acelea si motive, sunt mai ridicate cu cateva grade. Durata de stralucire a soarelui se ridica la o valoare medie multianuala de 2286,3 ore/an. Energia radianta primita de la soare sub forma de radiatie globala anuala, exprimata in valori multianuale, insumeaza cca 4.000 calorii/cm2/an, pe timp cu cer acoperit reducandu- se cu peste 14 din valoarea inregistrata pe cer senin. 2.3.4 PRESIUNEA ATMOSFERICA Presiunea atmosferica este relativ ridicata osciland intre 758-764mm.col.Hg. 2.3.5 PRECIPITATIILE ATMOSFERICE Precipitatiile sunt reduse, sub 400 mm/an, municipiul Constanta aflandu-se in arealul cu probabilitatea cea mai redusa a precipitatiilor din toata Dobrogea. Evapotranspiratia potentiala este de 697 mm insa cea reala atinge numai 370 mm, excedentul de apa fata de evapotranspiratia potentiala fiind de O mm, deficitul ajungand la 327 mm. Datorita evaporatiei ridicate, umezeala aerului este mare, media multianuala depasind 81%. Nebulozitatea se caracterizeaza printr-o evolutie inversa a valorilor medii lunare in comparatie cu temperatura aerului, cele mai mari valori inregistrandu-se in lunile de iarna (6,7 — 7,2), cu maxima in decembrie. Numarul mediu de zile cu ceata este de 50 zile/an, numarul maxim fiind in timpul iernii, cu o medie de 8 zile/luna si cu un maxim de 16 zile/luna, ceata fiind destul de persistenta iarna. 2.3.6 VANTURI DOMINANTE In ceea ce priveste vanturile, in aceasta zona frecventa medie (%) cea mai ridicata se intalneste in cazul vanturilor din Nord (21,5%), urmata de cele din Vest (12,7 %) si Nord — Est (11,7 %). Cea mai scazuta frecventa se inregistreaza pentru vanturile din directia Sud — Vest (5,9 %) si Est (6,1%), urmate de cele din Sud (8,7 %), Nord — Vest (8,8 %) si Sud (9,4%). Pe directiile vanturilor predominante, din sectorul nordic (NV, N, NE) se inregistreaza si cele mai mari viteze medii anuale: 7,4 mis pentru nord, 6,7 m/s pentru nord-est si 4,7 m/s pentru nord-vest. Situat intr-o zona puternic aerata si ventilata, municipiul Constanta nu se confrunta cu probleme majore de poluare a aerului. Emisiile de poluanti in aer sunt in general reduse si provin ca urmare a proceselor tehnologice si industriale, de la autovehicule, ca efect al arderii combustibililor lichizi, de la instalatiile individuale de alimentare cu caldura si producere de apa calda etc. „2.3.7 SOLUL SI DEPOZITELE DE DESEURI Solurile din municipiul Constanta au texturi medii (lutoase sau luto-nisipoase), ceea ce confera solului o permeabilitate ridicata si au insusiri fizice bune, care s-au mentinut ca atare de-a lungul anilor. Nivelul de salinizare al solurilor a ramas relativ stationar. Pe raza municipiului Constanta nu exista depozite de deseuri menajere. Deseurile menajere si asimilabile acestora sunt transportate in vederea depozitarii la rampa ecologica amplasata in orasul Ovidiu. Depozitarea deseurilor inerte se face in incinta Portului Constanta, la Poarta 9, in apropierea danei 103, pe un teren special amenajat. 2.3.8 VEGETATIA Vegetatia specifica supralitoralului din dreptul orasului Constanta se caracterizeaza printr-o puternica antropizare si ruderalizare. Zona fiind intens influentata de vecinatatea marii aglomerari urbane, in Constanta nu mai pastreaza in compozitia floristica decat putine specii arenicole si halofile caracteristice fitocenozelor initiale, cum ar fi: Elymus giganteus, Salsola kali ssp. Ruthenica (ia sibirica, Crambe maritima, Glaucium flavum, Ecballium elaterium, Cakile mariti S europaea, Sueda maritima. 45 Vegetatia din parcuri si spatii verzi se caracterizeaza prin uniformitate, speciile AA marea lor majoritate sunt specii exotice si ornamentale. Speciile arboricole îș arbustivăorăi- reprezentative sunt: castan salbatic, plop, mesteacan, artar, frasin, ulm, samb Vina, tâipplătân, salcam alb, salcam galben, gladita, salcie, salcioara, otetar, pin negru, molid, d (0, caingmteie, , $ merisor, iedera, vasc etc. | e, "DEG, > Co SII a ERP SZBA - B-DUL.MAMAIA NR. 269, CONSTANTA SUL ps SZ BA 2.3.9 FAUNA Observatiile si studiile privind calitatea vietii salbatice din municipiul Constanta sunt putine si se concentreaza in special, asupra speciilor de pasari care pot fi studiate, in zona lacurilor Tabacarie si Siutghiol precum si pe fasia litorala limitrofa Constantei. Cele mai intalnite specii clocitoare pe tot parcursul anului, in oras, sunt: Larus argentatus (pescarusul argintiu), Larus ridibundus (pescarusul razator), Passer domesticus (vrabie de casa), P. montanus (vrabia de camp), Pica pica (cotofana), Streptopelia decaocto (gugustiuc), Corvus monedula (stancuta), C. corone corone (cioara neagra), C. corone cornix (cioara griva), C. frugilegus (cioara de semanatura), Garrulus glandarius (gaita), Hirundo rustica (randunica). Alte specii de pasari observate in ecosistemele acvatice de pe suprafata municipiului Constanta, sunt: Podiceps cristatus (corcodelul mare), P.nigricollis (corcodelul cu cap negru), Cygnus olor (lebada de vara ), Ardea cinerea (starc cenusiu), A. purpurea (starc rosu), Phalacrocorax carbo (cormoran mare), P. pygmaeus (cormoran mic), Egretta alba (egreta), Oxyura leucocephala (rata cu cap alb), etc. : 2.3 CIRCULATIA i Circulatia carosabila si pietonala in zona se desfasoara pe bulevardul 1 Decembrie 1918, pe strazile Industriei Mici, actual Industriei si Ardealului. Amplasamentul - parcela IE 213510, este delimitat de bd.1 Decembrie 1918 (la est), strada Ardealului (la vest) si de strada Industriei Mici, actual Industriei (la nord). In zona amplasamentului, bd. 1 Decembrie 1918, artera de categoria |, are platforma carosabila de 29 m, formata din trei benzi pe fiecare sens si zone de parcare „in unghi” pe fiecare parte. Trotuarele au latimi de 3,2 - 3,3 m si sunt delimitate de carosabil cu borduri de beton 20x25 cm. Strada Industriei Mici, actual Industriei este inchisa la capatul spre bd. 1 Decembrie 1918, fiind delimitata de acesta printr-un trotuar. Strada Industriei Mici, actual Industriei este artera de categoria III, cu o platforma carosabila de 7m. Strada Ardealulu [...]