HCL 359/2022 Cluj-Napoca adoptată

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA HOTĂRÂRE privind aprobarea participării în cadrul proiectului Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și stații de încărcare, în vederea finanţării acestuia în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, Componenta C10 — Fondul local, Obiectul de investiţii [.1.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante), în parteneriat cu comuna Floreşti Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în şedinţă extraordinară, Examinând proiectul de hotărâre privind aprobarea participării în cadrul proiectului Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și staţii de încărcare, în vederea finanţării acestuia în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, Componenta C10 — Fondul local, Obiectul de investiții 1.1.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante), în parteneriat cu comuna Florești - proiect din iniţiativa primarului; Reţinând Referatul de aprobare nr. 465349/1/20.04.2022 al primarului municipiului Cluj- Napoca, în calitate de iniţiator; Analizând Raportul de specialitate nr. 465380/20.04.2022 al Direcţiei Generale Comunicare, dezvoltare locală și management proiecte - Serviciul Strategie şi dezvoltare locală, management proiecte, al Direcţiei Juridice şi al Direcţiei Economice, prin care se propune aprobarea participării în cadrul proiectului Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice şi stații de încărcare, în vederea finanțării acestuia în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Reziliență al României, Componenta C10 — Fondul local, Obiectul de investiţii 1.1.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante), în parteneriat cu comuna Floreşti; Reţinând prevederile Regulamentului (UE) nr. 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi reziliență şi a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi reziliență al României; Ținând cont de prevederile Legii nr. 231/2021 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi reziliență, necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, respectiv a prevederilor O.U.G. nr. 124 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență, Ghidului specific Componentei 10 — Fondul Local; Potrivit prevederilor art. 44 alin. 1 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 129 alin. 2 lit. b), coroborat cu alin. 4 lit. d), din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; Văzând avizul comisiei de specialitate; Potrivit dispoziţiunilor art. 129, 133 alin. 2, 139 şi 196 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă participarea municipiului Cluj-Napoca în cadrul proiectului Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziţionarea de autobuze electrice și staţii de încărcare, în vederea finanțării acestuia în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, Componenta C10 — Fondul local, Obiectul de investiţii [.1.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante), în parteneriat cu comuna Floreşti. Art. 2. Se aprobă nota de fundamentare a proiectului Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și staţii de încărcare, conform Anexei | care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3. Se aprobă încheierea Acordului de parteneriat între Municipiul Cluj-Napoca şi Comuna Floreşti, în scopul depunerii și implementării proiectului Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și stații de încărcare, în vederea finanțării acestuia în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Reziliență al României, Componenta C10 — Fondul local, Obiectul de investiţii 1.1.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante), conform Anexei 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 4. Se aprobă descrierea sumară a investiţiei privind proiectul Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și staţii de încărcare, conform Anexei 3 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 5. Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și staţii de încărcare, în cuantum de 73.740.667,64 lei cu T.V.A., din care 61.966.947,60 lei reprezentând cheltuieli eligibile asigurate din Planul Naţional de Redresare și Reziliență, partea ce revine municipiului Cluj-Napoca fiind de 61.228.542,60 lei, respectiv T.V.A. în valoare de 11.773.720,04 lei reprezentând cheltuieli asigurate din bugetul de stat, partea ce revine municipiului Cluj-Napoca fiind de 11.633.423,10 lei. Art. 6. Municipiul Cluj-Napoca se angajează să finanțeze toate sumele, reprezentând cheltuieli care ar putea fi declarate neeligibile rezultate din documentaţiile tehnico-economice/contractele de furnizare și lucrări, ce pot apărea pe durata implementării proiectului Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și staţii de încărcare. Art. 7. Municipiul Cluj-Napoca se obligă să asigure spaţii adecvate pentru amplasarea unui număr de 45 de staţii de încărcare pentru vehicule electrice, precum şi costurile necesare pentru punerea în funcțiune a acestora. Contravaloarea celor 45 de staţii de încărcare pentru vehicule electrice, în cuantum de 5.538.037,50 lei, va fi suportată din alocarea suplimentară asigurată în cadrul apelului de proiecte, staţiile fiind achiziționate centralizat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Art. 8. Se mandatează primarul municipiului Cluj-Napoca pentru semnarea, în numele şi pentru Municipiul Cluj-Napoca, a acordului de parteneriat, a tuturor actelor necesare depunerii, precontractării şi contractării proiectului, precum și a contractului de finanțare aferent acestuia. Art. 9. Cu îndeplinirea prevederilor hotărârii se încredinţează Serviciul Strategie şi dezvoltare locală, management proiecte, Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică. Nr. 359 din 26 aprilie 2022 (Hotărârea a fost adoptată cu 23 voturi) | a a Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Anexa 1 la Hotărârea nr. 2359/2022 NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planul Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta 10 — Fondul Local Apel proiect: 1.1 Mobilitate urbană durabilă 1.1.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante) Titlu proiect: „Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziţionarea de autobuze electrice şi staţii de încărcare” 1. Descrierea pe scurt a situaţiei actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) Zona Metropolitană Cluj-Napoca a fost constituită la sfârşitul anului 2007 ca asociaţie, având drept obiective principale dezvoltarea durabilă a teritoriului său în ansamblu, dezvoltarea economică şi socială comună, creșterea calității mediului şi a calităţii vieţii. Suprafaţa totală a zonei metropolitane este de 1 630 km2 , reprezentând 24 % din suprafaţa totală a judeţului Cluj, şi include 55 % din totalul populaţiei județului. Cele douăzeci de așezări care compun Zona Metropolitană Cluj sunt: Municipiul Cluj-Napoca și comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gilău, Gârbău, Jucu, Petreştii de Jos, Săvădisla, Sânpaul, Tureni și Vultureni Infrastructura rutieră existentă conferă municipiului Cluj-Napoca un nivel ridicat de conectivitate interurbană, chiar dacă pe anumite segmente de drum încă pot exista situaţii de congestie datorită traversării altor oraşe. În plan teritorial, dispunerea conexiunilor municipiului Cluj-Napoca sunt: 1. În vest — drumul naţional DNI (Cluj-Napoca — Oradea — Vama Borş), care tranzitează orașele Huedin şi Aleșd pe cei 170 de km până la granița cu Ungaria; 2... În nord-vest — drumul european E81 (Cluj-Napoca — Zalău — Satu Mare / DNIF Carei), rută de tranzit prin judeţul Sălaj şi spre punctele de trecere a frontierei de la Petea și Urziceni; 3. În nord — drumul european E576/drumul naţional DNIC (Cluj-Napoca — Dej — Baia Mare — vama Halmeu), ce reprezintă principala rută de tranzit spre județul Maramureş; 4. În est — drumul național DNI16 (Cluj-Napoca — Reghin), care alături de drumul european E578 reprezintă cea mai scurtă conexiune a Zonei Metropolitane Cluj-Napoca spre defileul Mureșului și Moldova; 5. În sud — drumul european E81 şi autostrada A10 (Cluj-Napoca — Turda — Sebeş), rută intens utilizată pentru traficul de persoane şi logistic spre și dinspre capitală. Infrastructura rutieră din cadrul municipiului Cluj-Napoca este organizată sub forma unui graf hiperintegrat, rețeaua naţională de drumuri suprapunându-se peste trama stradală din interiorul UAT-ului. Reţeaua internă rutieră este dispusă preponderent sub formă radială, însă compusă dintr-o tramă medievală (centrul istoric) care a fost completată și pe alocuri înlocuită de o tramă stradală specifică erei funcționaliste (cartierele de locuințe colective). Această suprapunere face ca rețeaua stradală a orașului să fie incompletă şi orientată cu precădere pe direcția est-vest. Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Reţeaua principală de străzi este constituită din: LIB ADNuspwe 10. N. 12. 13. 14. 15, 16. Zona centrală: Piaţa Avram Iancu, bd. 21 Decembrie 1989, Piaţa Unirii, str. Memorandumului, str. Petru Maior, Piaţa Lucian Blaga, str. Napoca, str. Eroilor, Piaţa Cipariu, str. Regele Ferdinand, Piaţa Mihai Viteazu, str. George Barițiu, Splaiul Independenţei, str. General Dragalina; Cartierul Mănăştur: Calea Moților, Calea Mănăștur, Calea Floreşti, str. Bucium, str. Primăverii, str. Izlazului, str. Câmpului, str. Frunzișului; Cartier Zorilor: str. Frunzișului, str. Observatorului, str. Republicii, Calea Turzii; Cartier Bună Ziua: Calea Turzii, str. Bună Ziua, str. Fagului; Cartier Borhanci: str. Borhanciului; Cartier Andrei Mureşanu: Calea Turzii, str. Constantin Brâncuşi; Cartier Gheorgheni: bd. Nicolae Titulescu, str. Unirii, Aleea Slănic, str. Alexandru Vaida Voevod, str. Teodor Mihali; Cartier Mărăști: Calea Dorobanţilor, str. Aurel Vlaicu, Piaţa Mărăști, bd. 21 Decembrie 1989, str. Ialomiţei, str. Fabricii de Zahăr, str. Fabricii, str. București; Cartier Între Lacuri: str. Aurel Vlaicu, str. Sarmisegetuza, str. Dunării, str. Meșterul Manole, Calea Someşeni; Cartier Someşeni: str. Traian Vuia, Calea Someşeni, str. Platanilor, Calea Dezmirului; Cartier Bulgaria: str. Fabricii, str. Fabricii de Zahăr, str. Câmpina, str. Plevnei; Cartier Iris: bd. Muncii, str. Fabricii, str. Oașului; Cartier Gruia: str. Horea, str. Traian, str. Căii Ferate, Piaţa Gării, str. lon Luca Caragiale; Cartier Dâmbul Rotund: str. Maramureșului, str. Corneliu Coposu, Calea Baciului, str. Tăietura Turcului; Cartier Grigorescu: str. General Eremia Grigorescu, str. Octavian Goga, str. Donath, str. Tăietura Turcului, str. Alexandru Vlahuţă, str. Fântânele, bd 1 Decembrie 1918; Cartier Plopilor: Splaiul Independenței, str. George Coșbuc, str. Plopilor. Din punct de vedere topologic, municipiul Cluj-Napoca este traversat de la est la vest prin intermediul a două axe principale reprezentând prelungiri ale infrastructurii rutiere naţionale: dinspre Oradea, prin zona centrală, înspre aeroportul Avram Iancu și dinspre Zalău, prin cartierele Dâmbul Rotund și Iris, spre Apahida şi Dej. Pe axa nord-sud, legătura între drumurile de importanță naţională se realizează din cartierul Dâmbul Rotund, zona gării, zona centrală şi cartierul Zorilor, cu ieşire spre Turda pe drumul european E81. Datorită acestei dispuneri, străzile cu congestie ridicată în orele de vârf sunt dispuse pe de-o parte în zona centrală, la intersecția celor 2 axe de legătură principale pe relaţiile est-vest şi nord-sud, iar pe de altă parte în cartierele rezidenţiale de-a lungul arterelor ce asigură conectivitatea cu centrul municipiului. Cele mai frecvent congestionate străzi în orele de vârf sunt şi dispuse similar zonelor cu densitate mare de populaţie, cum ar fi cartierele Mănăștur, Gheorgheni, Mărăşti sau Grigorescu. Planul Naţional de Redresare şi Reziliență Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Legenda Nivel serviciu Los 1 0 le e 0 . i = omzizra.hzsa o 5001000 m Sistemul de transport public local şi cel metropolitan funcționează în baza unui contract în conformitate cu Regulamentul CE nr. 1370/2007 cu operatorul Compania de Transport Public Cluj-Napoca (CTP). Cu o flotă de 259 autobuze, 90 de troleibuze și 24 de tramvaie operatorul deserveşte 64 de linii de transport public local şi încă 28 de linii metropolitane. Troleibuzul (liniile 25 şi 6) și tramvaiele (linia 102) preiau cea mai mare parte a pasagerilor fiind dublate și suplimentate de autobuze şi microbuze. Viteza comercială variază între 15,46 km/h la autobuze şi 13,50 la troleibuze. În medie, în perioada de pre-pandemie, peste 190 milioane de călătorii erau realizate anual cu sistemul de transport public. Numărul călătoriilor cu transportul public a crescut constant în ultimii ani, astfel Cluj-Napoca se află printre puţinele astfel de oraşe din România întrucât tendința la nivel naţional este ca numărul pasagerilor transportaţi cu transportul public să scadă. Reţeaua de transport public a municipiului Cluj-Napoca are la bază liniile de tramvai şi troleu care asigură o capacitate mare de transport şi leagă cartierele cele mai dense (Mănăștur, Mărăști, Gheorgheni și Gara) de zona centrală. Actuala rețea de transport public local deserveşte cu bine cele mai dense zone ale municipiului Cluj- Napoca. Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Legendă e Staţide transport public — Reţeaua de transport public CI] Limita intravilanului Accesibilitatea transportului public (minute) EI <5 CI 5-10 CI 10-15 CI 15-20 î0 50 a — | >60 m CI 20-30 Figura 1 Accesibilitatea staţiilor de transport public CZ 30-40 ] 40-50 Cea mai mare frecvenţă a mijloacelor de transport în comun se înregistrează pe coridorul est — vest, principala coloană de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca şi a zonei metropolitane. Pe acest coridor se înregistrează, de regulă, zilnic peste 127000 de călătorii cu transportul public, doar pe segmentul Moților — Piaţa Mărăşti călătoresc zilnic peste 25000 de pasageri Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 = Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Frecventa mijloacelor de transport in comun (minute) nivel de serviciu —0,6-5 — 5 - 10 — 10 - 20 >> 20-30 = 30 - 60 . >60 Benzi dedicate Densitatea populaţiei, 2020 (ha) 0-10 [10-25 EI 25-50 7 q fursa: sit îi jă progrimul CTP N Soy Aa + A / i = îs Figura 2 Frecvența mijloacelor de transport în comun pe tronsoane, 2020 Cluj-Napoca este primul oraş din România care a aplicat cu succes această măsură. În prezent există amenajate benzi dedicate pentru transportul public în zona centrală, la intrarea dinspre Florești în Mănăştur și spre Gheorgheni. Amenajarea acestor benzi dedicate a permis creşterea semnificativă a vitezei comerciale pe încât confortul asigurat de aceste mijloace de transport în comun să fie unul cât mai ridicat. Acest aspect este confirmat şi de un sondaj din 2019 unde doar 12% dintre respondenţi s-au declarat nemulţumiţi de condiţiile din mijloacele de transport în comun. În ceea ce priveşte amenajarea stațiilor din cele 127 de staţii,76 dispun Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Ă Model F În ultimii 10 ani municipiul Cluj-Napoca a avut o politică susţinută de înnoire a flotei de transport public care în ultimii 5 ani s-a concentrate mai ales pe electrificare Politica de electrificare a sistemului de transport public a dat şi ea roade. În prezent, 52% din mijloacele de transport în comune active pe raza municipiului Cluj-Napoca sunt electrice (tramvai, troleibuz sau autobuz electric). Astfel, municipiul Cluj-Napoca este lider la nivel naţional, între oraşele mari (peste 200.000 locuitori) în ceea ce priveşte electrificarea flotei de transport în comun. Cu toate acestea se resimte în continuare nevoia de a continua procesul de electrificare a flotei. Clujul isi doreste sa devina primul oraş mare din România, pana in anul 2028, cu un sistem de transport public 100% electric. Transportul public se desfăşoară la nivelul Municipiului Cluj-Napoca conform hărții de distribuție a liniilor de transport public. “CUMPANA DE IRAN PUBUC CUUI-MAPOCA S-A Lage | Harta Transportului Public in Zona Methopolitană Ci ao zum MD trasee moeeca MD irammezamea: - tcaleterată e Ana TP ID Tree aunocuz ÎI NAZAL port Uhete gi anduri gaj 22 pp gag FERIM Ca a 2. Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Necesitatea şi oportunitatea investiţiei în vehicule de transport călători nepoluante este subliniată de necesitatea creşterii nivelului de trai la nivelul minicipiului Cluj-Napoca prin cele trei mari axe de intervenţie (prezentate detaliat în paragrafele anterioare): o reducerea poluarii locale datorate emisiilor de gaze de eşapament ale motoarelor cu ardere 6 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C10 = Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F internă ce funcționează cu combustibili fosili o reducerea poluării fonice şi a vibraţiilor datorate funcționării vehiculelor dotate cu motoare cu ardere internă ce funcţionează cu combustibili fosili o creşterea calității procesului de transport public urban de călători şi a ponderii acestuia în utilizare de către cetăţeni. La nivelul Uniunii Europene, o treime din cantitatea totală de energie finală se consumă în sectorul transporturilor, iar cea mai mare parte a acestei energii provine din petrol. Aceasta înseamnă că transporturile sunt răspunzătoare de o parte importantă din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, fiind un factor cu contribuție majoră la schimbările climatice. Majoritatea celorlalte sectoare economice, precum producerea de energie electrică şi industria, şi-au redus emisiile începând din 1990, în schimb emisiile provenite din transporturi au crescut. În prezent, acestea reprezintă peste un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE şi nu se întrevede o inversare a acestei tendințe. Din această cauză, sectorul transporturilor este un obstacol major în calea obiectivelor UE în materie de protejare a climei: autoturismele, camioanele şi autobuzele produc peste 70 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera asociate transporturilor (restul pro [...]