HCL 51/2010 Brăila adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA HOTARAREA NR._/ Privind: Aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR MUNICIPIULUI BRĂILA. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRAILA La iniţiativa Primarului Municipiului Brăila; Având î în vedere raportul de specialitate al Compartimentului Situaţii de Urgenţă, precum şi raportul comisiei de specialitate nr. 2 din cadrul C.L.M. Brăila; În conformitate cu prevederile art. 4 şi art.13 alin. (1) lit.a) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Legii nr.481/2004 privind protecția civilă, republicată şi ale Ordinului nr.132/2007; În baza art. 36, alin. (1), alin. (2), lit. d) şi alin. (6), lit.a) pct.8 din Legea „nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 45 alin. (1) coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HOTARASTE: Art.1: Se aprobă PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR MUNICIPIULUI BRĂILA, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2: Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Compartimentul Situaţii de Urgenţă, iar Secretarul Municipiului Brăila o va comunica celor interesaţi. CONTRASEMNEAZĂ SEC TAR, IORGA SȚOIAN PAEXŢ 14 PICE Me ROMANIA “ JUDETUL BRAILA UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A MUNICIPIULUI BRAILA PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR MUNICIPIUL BRAILA Conform Ordin nr. 132 / 2007 n CAP.I DISPOZIŢII GENERALE. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor denumit în continuare P.A.A.R, cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul Unitaţii Administrativ Teritoriale,măsurile, acţiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. SECȚIUNEA.I SCOP, DEFINIȚIE, OBIECTIVE. 1.1 SCOPUL aplicării Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, este de a asigura cunoașterea de catre toți factorii implicaţi a sarcinilor si atribuţiilor ce le revin premergator, pe timpul și după apariţia unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar si coerent de acţiune pentru prevenirea si gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgenţă și de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecarui tip de risc identificat. 1.2 DEFINIŢII: N Situaţia de urgență — eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viaţa și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al forțelor şi mijloacelor implicate. | m amploarea situaţiei de urgență — marimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcționarea instituţiilor statului democratic, valorile și interesele comunitaţii. MN intensitatea situației de urgență — viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate. starea potențial generatoare de situații de urgenţă — complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolata și iminenta amenințarii, ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale si culturale importante și factorilor de mediu. î Dezastrul reprezintă evenimentul datorat declanșării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului și care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depaseşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgenţă, elaborate si aprobate potrivit legii. 1 Pas Pai sii i 2 m Conflictul armat reprezintă forma de manifestare a violenţei armate, cu caracter internațional sau neinternațional, între doua sau mai multe entitaţi (parți beligerante) recunoscute. 1.3 OBIECTIVE: N Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecințelor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale. N Amplasarea si dimensionarea unitaților operative şi a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgență. B Stabilirea concepției de intervenţie în situaţii de urgenţă și elaborarea planurilor operative. M Alocarea și optimizarea forțelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. SECȚIUNEA. II RESPONSABILITĂȚI PRIVIND ANALIZA ȘI ACOPERIREA RISCURILOR Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Autoritaţile administraţiei publice locale (a municipiului) asigură aplicarea măsurilor privind activităţile de apărare, prevenire și gestionarea situațiilor de urgență conform schemelor de risc întocmite, cuprinse în planul de analiză şi acoperire a riscurilor întocmit la nivelul unitații administrativ teritoriale a municipiului. PAAR, se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decăt cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea. şi gestionarea situaţiilor de urgență în profil teritorial. 2.1 ACTE NORMATIVE DE REFERINȚĂ Pentru elaborarea PAAR, se are in vedere prevederile Legii nr. 307 / 2006 privind Apărarea împotriva incendiilor, Legii nr. 481 / 2004 privind Protecţia civilă, Ordinul nr.132 / 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare PAAR şi a Structurii cadru a PAAR. 2.2 STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE m Consiliul Local Municipal. m Primarul Localitaţii. 3 2.3 RESPONSABILITĂȚI ALE ORGANISMELOR ȘI AUTORITĂȚILOR CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIU CONSILIUL LOCAL — are următoarele obligaţii principale: aprobă planul de analiză și acoperire a riscurilor, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia. emite hotărâri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activitații de apărare împotriva incendiilor şi alte situaţii de urgență. instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale. Înființează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgență şi aprobă regulamentul de organizare și funcționare al acestuia. desemneaza șeful serviciului voluntar de urgență, la propunerea primarului, cu avizul 1.S.U. prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgență voluntare înființate şi exercită controlul folosirii acestora. asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi. de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenții, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunțare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu. asigură imobile şi spații amenajate corespunzator pentru funcționarea serviciului de urgență voluntar, precut şi mijloacele de comunicaţii necesare. Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor şi protecție civilă. PRIMARUL - are urmatoarele obligații principale: asigură elaborarea planului de analiză și acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia. asigură respectarea criteriilor de performanță pentru constituirea serviciului de urgență voluntar și elaborarea regulamentului de organizare și funcţionare al acestuia. coordoneaza organizarea permanentă a intervenţiei în caz de situații de urgenţă la nivelul unității administrativ teritoriale, asigură participarea la intervenție a serviciului voluntar de urgență, cu mijloacele din dotare, conducerea interventiei, până la sosirea forțelor L.S.U. 4 m asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice. M asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalațiile tehnologice, aparținând domeniului public şi privat al unităţii administrativ teritoriale, precum și la instituțiile publice. N asigură realizarea și menţinerea în stare de funcționare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apa în caz de incendiu. N organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetățenești, informează populaţia cu privire la modul de comportare și de intervenţie în caz de incendiu. m asigură încadrarea serviciului de urgență voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum și pregătirea profesională și antrenarea lor. M asigură dotarea serviciilor de urgență voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice și echipamente de protecţie specifice, carburanţi, lubrifianţi şi alte mijloace necesare susținerii operațiunilor de intervenție, inclusiv hrană şi antidotul pentru participanții la intervențiile de lungă durată. m analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de intervenţie și asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare. m comunică de îndată 1.S.U, scoaterea şi repunerea din / în funcțiune a oricărei autospeciale de intervenţie, precum şi în scris, dotarea cu autospeciale de interventie noi. N asigură, prin mijloacele avute ia dispoziţie, desfăşurarea activitaților de informare şi educaţie a populaţiei, cu privire la comportarea în cazul unor situaţii de urgenţă. N analizează şi soluţionează petițiile cetățenilor în problema apărării împotriva incendiilor şi alte situații de urgenţă. Operatorii economici, instituțiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ — teritorială au obligația de a pune la dispoziţie, comitetelor pentru situaţii de urgență, toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia Siguranța națională şi apărarea țării, ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat, se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate. 5 CAP. II CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE. a. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ȘI RELIEF. Municipiul Brăila este așezat la 13 Km în amonte de vărsarea Siretului în Dunăre, pe malul stâng al Dunării, este ultimul port maritim din câte se află pe cursul fluviului. Coordonatele geografice ale orașului sunt: 45 16' 20” latitudine nordică şi 25 18” 40” latitudine estică. Teritoriul administrativ al orașului se mărginește la nord cu comuna Vădeni, la sud şi sud-vest cu comuna Chiscani, la est cu Dunărea şi Insula Mare a Brăilei, iar la vest cu teritoriul comunei Tudor Vladimirescu. Municipiul Brăila este aşezat în partea de nord-est a Judeţului Brăila, iar în raport cu Judeţele vecine se află la 90 Km fată de reședința județului Ialomiţa — Slobozia şi de reședința judeţului Tulcea — Tulcea, la 105 Km faţă de reşedinţa județului Buzău — Buzău, la 18 Km de reşedinţa judeţului Galaţi — Galaţi şi la 80 Km de reşedinţa judeţului Vrancea — Focșani. Municipiul Brăila se află la intersecția magistralelor rutiere DN.2B, DN.21, DN.22 şi pe linia Căii Ferate Bucureşti — Buzău — Galaţi. Municipiul Brăila se află la confluența luncii Dunării, munţilor Măcinului, Câmpiei Bărăganului, Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Covurluiului, Relieful este în general monoton, cu denivelari izolate (Lacu Sarat şi Lacu Dulce) şi pantă lină de la est la vest şi de la nord la sud, punctele cele mai ridicate fiind în centru orașului. Unitatea morfologică din care face parte municipiul Brăila este Terasa Brăilei şi are ca limită la vest valea lanca şi la est lunca Dunării, altitudinea orașului variind între 15m si 30m NMN, punctele cele mai înalte fiind în centrul municipiului și în nord — est în Cartierul Progresu. Suprafața totala a municipiului este de 4392 ha. b. CARACTERISTICI CLIMATICE. Din punct de vedere climatic, zona municipiului Brăila, se caracterizeaza printr-o climă temperat — continentală, cu amplitudine mare a variațiilor de temperatură și prin precipitaţii cantitativ reduse. Temperatura medie anuală aerului este de 11* C. Media temperaturii aerului în luna cea mai caldă a anului (iulie) este de 23,1* C, iar in luna cea mai rece (ianuarie) este de —2,3* C. Maxima absolută este de 40,5* C. Minima absolută este de —26,5* C. Precipitaţiile atmosferice medii anuale sunt de 440 mm. pi 6 Precipitațiile medii lunare sunt de 25 mm, în aprilie şi 65 mm în iulie. Cantitatea maximă de precipitaţii în 24 de ore este de 91,4 mm. Numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare este 15, iar numărul mediu anual al zilelor cu strat de zapadă este de 41,6. Numărul mediu anual al zilelor tropicale este de 30-40, iar perioada fară îngheţ de 220 zile. Numărul zilelor senine este de 70-80. Umiditatea relativă anuală a aerului ajunge la peste 72%, iarna depășind 80%, în timp ce vara reprezintă 65%. Cele mai multe precipitaţii cad în perioada mai-august, iar cele mai puţine toamna și iarna. Cu toate acestea în ultima parte a verii, datorita zilelor îndelung senine şi a temperaturilor ridicate crește mult coeficientul de saturație, fapt ce intensifică procesul de evapotranspiraţie. Direcţia dominantă a vânturilor este NE — SV. Dinspre N -NE bate crivățul, vântul cel mai important atât ca intensitate cât şi ca durată, frecvența medie este de 25,4 — 28,4 %, valori înregistrate mai ales în luna februarie când atinge și o intensitate de peste 20 m/s. În timpul iernii Crivăţul aduce ger și zăpadă, iar vara bate ca un vânt uscat. Austrul este al doilea vânt ca importanţă ce bate în zona Brăilei, cu o frecvență de 13,1% iarna şi 11,0% vara. Munteanu bate din sector N-NV şi are în general caracteristicile unui vânt cald care este însoțit de timp friguros dar secetos. Baltăretul, vânt ce bate din directia S-V cu o frecvenţa de 9,3% iarna şi 5,8% vara, este de cele mai multe ori însoțit de cantități mari de precipitaţii. €. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ. - Municipiul Brăila nu dispune de o reţea hidrografică importantă. Dunărea constitue limita de Est a orașului de la Km 177 la Km 167, cuo lăţime cuprinsă între 516 — 758 m .Dunărea permite circulaţia navelor maritime începând de la Brăila. Nivelurile maxime pe Dunăre se produc primavara şi vara (martie - iulie) Se observă o periodicitate a creșterii nivelului Dunării, cele mai mari creşteri au loc în perioadele martie — aprilie și iunie — iulie. În anii ploioși creşterile cele mai mari se înregistrează în lunile mai — iunie, pe când în anii secetoşi creşterea nivelului Dunării are loc în luna aprilie datorita topirii zăpezii si creșterii debitelor afluenților. Uneori au loc creşteri ale nivelului şi în lunile ianuarie — februarie, când curg sloiuri ce dau naştere la zăpoare în aval de Brăila. În timpul iernilor foarte geroase, în lunile ianuarie — februarie (40 —50 zile) Dunărea se acopera cu un pod de gheaţă. La sfarșitul iernii și începutul primaverii curg sloiuri (30 — 40 zile). Principalele caracteristici hidrologice ale Dunării la Brăila sunt: - panta medie la ape mici este de 1-2 cm/Km, iar la ape mari 3-4 cm/Km; - debitul mediu multianual este de 6000 mc/s; Pi 7 - debitul maxim cu posibilitatea de depășire odata la 100 ani este de 15370 mc/s; - debitul mediu zilnic (minim anual), cu posibilitatea de depășire odata la 5 ani este de 2000 mc/s, iar in perioada iunie — august este de 3000 mc/s; Reteaua hidrologica este completata de luciuri de apa existente în zona, ca de exemplu Lacu Sarat spre limita sudica a teritoriului, fiind alimentat din precipitatii și stratul acvifer freatic. În partea de sud-vest a orasului exista o depresiune superficiala care se umple cu apa în urma precipitatiilor abundente şi de lunga durata, constituind aşa numitul Lacu Dulce. CARACTERISTICILE PEDOLOGICE ALE SOLULUI Litologia în zona orasului Braila se prezinta în urmatoarea succesiune (pornind de la suprafata terenului spre adancime): - loess la suprafata, solidificat pe 8-15m grosime; - nisipuri fine, prafoase de 4-8m grosime; - argile prafoase — nisipoase cochilifere de 3-6m grosime; - nisipuri cu rar pietrisi 4-6m grosime; - argile compacte, lenticulare de 2-3m grosime; - nisipuri cu pietrisuri pe grosimi mari, cu intercalatii lenticulare, lamelare, de nisipuri sau argile; Din punct de vedere hidrologic, zona orasului Braila prezinta doua straturi purtatoare de apa: - Stratul acvifer freatic, cantonat în orizontul nisipos de la baza loessului, uneori în pachetul de loess; - Stratul acvifer de adancime medie, ascensional, identificat în nisipurile şi pietrisurile inferioare; De remarcat este faptul ca primul strat argilos care se intalneste în foraje, este raspandit uniform pe toata zona considerata, separand stratul acvifer freatic de stratele de adancime. În partea centrala a zonei, se constata o laminare şi efilare a orizontului argilos, ceea ce determina contactul direct între nisipurile de la baza loessului şi cele de madie adancime, care se afla în legatura cu apele Dunării. Rezultatul acestui contact este o depresionare a orizontului freatic în aceasta zona, determinata de drenarea acestuia în orizontul inferior care prezinta cote piezometrice mai coborate. d. POPULAŢIA. Populaţia Municipiului Brăila este de 215316 locuitori conform fisei localitatii emisa de Institutul National de Statistica, Directia regionala de statistica Braila. Din 215316 locuitori, 112451 sunt femei. Numarul nou nascutilor este de 1612 iar a decedatilor este de 2393, pm 8 Densitatea medie este de 4937 locuitori / Km. Aceasta situatie se explica prin faptul ca 90,5 % din populatia urbana locuieste in municipiul Braila. e. CĂIDE TRANSPORT. Căi rutiere: Braila se afla la intersecia magistralelor rutiere; DN 21 Braila — Slobozia, DN. 2B Braila — Buzau — Bucuresti, DN.22 Braila — Ramnicu Sarat, DJ.202 Braila — Focsani, DJ.221A Braila — Galati. De mentionat ca DN2B este şi Soseaua de centura a municipiului pe unde se face şi transportul materialelor periculoase. Cale ferata: Braila este un important nod de cale ferata prin care se face legatura cu toata tara, atat marfa cat şi calatori (magistrala Bucuresti-Buzau- Faurei-Galati). Cale fluviala: Prin Portul Fluvio — Maritim Braila, situat la 171 Km de Marea Neagra se realizeaza legatura cu principalele Porturi Maritime si Fluviale. În ceea ce priveste caile de comunicatie locala, schema stradala existenta a municipiului, are o configuratie în general radial-semicirculara, pentru zona cuprinsa între Fluviul Dunarea - B-dul Dorobanti și una aproximativ rectangulara în restul zonelor. Reteaua stradala este alcatuita din 537 strazi cu latimi cuprinse intre 3,5 și 28m pe o lungime de 275Km, corespunzatoare unei suprafete carosabile de 2154,300ha. î. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ. Activitatile economice care se desfasoara în municipiul Braila sunt urmatoarele: i - activitati de tip industrial, depozitare și constructii; - activitati de tip agroindustrial; - activitati de transport; - activitati financiar — bancare; Activitatile de tip industrial au determinat formarea a patru zone industriale: - zona industriala nord; - zona industriala sud; - zona industriala vest; - platforma industriala Chiscani; De mentionat faptul ca în toate zonele industriale prezentate mai sus, activitatea economica s-a redus simtitor prin incetarea activitatii unor intreprinderi mari (vezi Dunacor S.A, S.C. Celhart S.A, S.C. PAL S.A), sau diminuarea activitatii unor agenti economici (vezi S.C. Laminoru [...]