HCL 50/2010 Brăila adoptată

Pi m ROMÂNIA JUDEȚUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA _ CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA HOTARAREA NR.__- din__/C 02.__2O010 Privind: Aprobarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenții pentru realizarea proiectului „Reabilitare pasaj pietonal Platou Piaţa Independenței”. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRAILA La iniţiativa Primarului Municipiului Brăila; Având în vedere raportul de specialitate al Direcţiei Strategii, Programe şi Proiecte de Dezvoltare, Relaţii Internaţionale, precum şi rapoartele comisiilor de specialitate nr. 1 şi 2 din cadrul C.L.M. Brăila; Ținând cont de prevederile art.44 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; = În baza art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (4) lit. d), din Legea nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 45 alin. (1) şi (2) lit. a), coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HOTARASTE: Art.1: Se aprobă documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru realizarea proiectului „Reabilitare pasaj pietonal Platou Piaţa Independenţei”, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2: Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Direcţia Finanţelor Publice Locale şi Direcţia de Strategii, Programe şi Proiecte de Dezvoltare, Relaţii Internaţionale, iar Secretarul Municipiului Brăila o va comunica celor interesați. CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, IORGA SŢOIAN PA ANEXA LT PCU MAR e DO/Z6 Ca a [EI gat lucrări de inginerie e consultanti servicii psi si situatii de urgenit e CEAIFICATE O 34655/A/001/UK/En Documentatie de avizare a lucrarilor de interventii pentru obiectivul: REABILITARE PASAJ PIETONAL PIATA INDEPENDENTEI — MUNICIPIUL BRAILA Elaborator: S.C. AVIMI SERV SRL Beneficiar : UAT Municipiul Braila Noiembrie 2009 Ex PT DALI- “Reabilitare pasaj pietonal Piata Independentei Municipiu Braila” Nota, Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt ale eiaboratorului SC Avimi Serv SRL si SC IDECONS SRL Braila, Bvd. Ai. |. Cuza, nr 32, XXL Office, tel/fax. 0239622011 Proiectul este intocmit pentru utilizarea exclusiva de catre client — UAT Municipiul Braila, jud Braila Folosirea elementelor componente ale proiectului precum si copierea unor parti din proiect de catre alte persoane in afara clientului se va putea face numai cu aprobarea elaboratorului. Page 1 of 81 DALI- “Reabilitare pasaj pietonal Piata Independentei Municipiu Braila” Continutul cadru al Documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii A.PARTI SCRISE: IN DATE GENERALE: 1.) Denumirea investiţiei: “Reabilitare pasaj pietonal Piata Independentei Municipiu Braila” 2) Amplasamentul: Investitia propusa prin prezenta documentatie tehnico-economica se doreste a se realiza in Municipiul Braila in Piata Independentei nr. 1, la intersectia Bd. Independentei cu Calea Calarasilor. Situl este compus din doua spatii, acestea fiind : - Spatiu reprezentat de platoul din fata Primariei Braila cu o suprafata de 5847 mp. - Spatiul verde aferent zonei de parcare situat intre Liceul Murgoci si Platou cu o suprafata de 1255 mp 3) Titularul investitie : Titularul proiectului este UAT Municipiul Braila 4) Beneficiarul investitiei: Beneficiarul proiectului integrat este UAT Municipiul Braila 5) Elaborator: Prezentul studiu este intocmit de catre firma SC Avimi Serv SRL si SC IDECONS SRL. în conformitate cu Ghidul Solicitantului aferent programului de finantare POR Axa prioritară 1 — Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor — poli urbani de creştere Domeniul de intervenţie 1.1 — Planuri integrate de dezvoltare urbană Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană Descrierea investiţiei: 1. Situaţia existentă a obiectivului de investiţii: Informatii generale despre municipiul Braila: Situat in sud-estul Romaniei, municipiul Braila se intinde pe o suprafața de 4.392 ha si se compune din 3 zone: zona municipiului propriu-zisa, staţiunea Lacu Sarat, platforma industriaia Chiscani, totalizand 3.444,46 ha de teren intravilan. Orasul Braila este pozitionat la 46*16'17” latitudine nordica si 27*58'33" longitudine estica. Municipiul are acces direct la magistralele de cai feroviare şi rutiere fiind totodata port maritim la Dunare. incadrarea solicitantului in regiune: Page 2 ot 81 DALI- “Reabilitare pasaj pietonal Piata Independentei Municipiu Braila” Conceptual, dezvoltarea regionala este definita in Romania ca fiind ansamblul politicilor autoritatilor centrale si locale. Elaborate in scopul imbunatatirii performanteloreconomice ale unor arii geografice constituite in regiuni de dezvoltare si care beneficiaza de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene si a altor institutii si autoritati nationale si internationale interesate. Pentru atingerea obiectivelor de baza ale politicii de dezvoltare regionala in Romania, in anul 1998, Legea nr.151 a permis constituirea a 8 regiuni de dezvoltare, prin asocierea voluntara a judetelor — corespunzatoare, in prezent, nivelului statistic NUTS Ii, conform sistemului practicat in tarile UE. Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est se caracterizeaza prin existenta unor centre economice localizate in municipiile resedinta de judet, care valorifica forta de munca existenta, precum si resursele naturale din zona. Specificul Regiunii il reprezinta decaiajele de dezvoltare dintre zonele puternic industrializate (Constanta, Braila-Galati si zonele care valorifica in special resursele locale (Buzau, Focsani, Tuicea), precum si decalajele de dezvoltare dintre mediul urban si mediul rural. Regiunea dispune de importante suprafete agricole (mai ales in judetele Braila, Constanta si Galati. Exista exploatatii agricole importante, care au fost arendate de la micii proprietari de pamant, precum si asociatii de proprietari. Regiunea este traversata de Dunare, care juca un rol si mai mare in traficul naval. Dunarea maritima se opreste la Braila si exista premise pentru revigorarea traficului pe Dunare Tema, cu fundamentarea necesitaţii si oportunitaţii: Proiectul face parte din Planul Integrat de Dezvoltare a orasului si a fost elaborat la cererea Consiliului Local Municipal! Braila. Proiectul vizeaza reabilitarea platoului pietonal din Piata Independentei incadrandu-se astfel in contextul actual al dezvoltării durabile ce înscrie şi problematica spațiilor verzi în aria preocupărilor legate de evaluarea mijloacelor de ameliorare a calităţii mediului, în concordanţă cu nevoile sociale, economice şi culturale ale societății. Cu siguranta fiecare administratie, centrala sau locala, fiecare institutie sau fiecare individ au un rol important in procesul de creare a unui viitor durabil, insa orasele, ca structuri de administrare locala situate cel mai aproape de cetateni, sunt cele mai indreptatite si mai competente sa gaseasca solutii la problemele pentru a caror rezolvare nu sunt suficiente actiunile inividuale. Orasele au functii si responsabilitati multiple, care le permit sa-si plieze politicile si programele de dezvoltare care au implicatii asupra mediului, pe nevoile specifice locale. Orasele sunt cele care stabilesc destinatia terenurilor, sistemul de transport, modul de gestionare a deseurilor si a resurselor, construiesc si intretin infrastructura. De aceea elaborarea si implementarea strategiilor privind conservarea resurselor, recuperarea si refolosirea lor cade tot in sarcina oraselor. Asezarile urbane au un rol esential in asigurarea unei dezvoltari durabile, intemeiate pe principii ecologice, deoarece ele sunt cele mai mari consumatoare de resurse si cei mai mari poluatori. În plus, adoptarea unui comportament orientat spre durabilitate ar putea constitui un model si pentru alte asezari care, motivate de rezultatele pozitive si-ar insusi si amplifica in mod creator aceste principii. Se poate vorbi asadar de un triunghi al dezvoltării echilibrate în spaţiul comunitar, alcătuit din tripla relaţie „societate-economie-mediu”, triunghi care are la bază armonizarea nevoilor spaţiale ale economiei şi societăţii cu vocaţia ecologică şi culturală a acestor spaţii. În contextul dezvoltării durabile şi în concordanţă cu angajamentele finale rezultate din procesul de negociere cu Uniunea Europeană al Capitolului 22-Mediu, au fost elaborate o serie de acte normative prin care s-a inițiat un program de măsuri în vederea extinderii spaţiilor verzi. În cadrul planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului este obligatoriu să se respecte principiile ecologice, pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos, prin introducerea spaţiilor verzi ce constituie habitatul natural cel mai des întâlnit pentru speciile de plante şi animale. Page 3 of 81 pm DALI- “Reabilitare pasaj pietonal Piata independentei Municipiu Braila” Pentru menţinerea şi întreţinerea spaţiilor verzi, precum şi crearea unora noi se prevăd o serie de obiective: „ stoparea diminuării şi degradării spațiilor verzi intraurbane şi periurbane; * analiza suprafețelor intraurbane şi periurbane existente, reglementarea şi monitorizarea acestora; * conservarea suprafețelor spaţiilor verzi „ reabilitatea zonelor intra şi periurbane verzi degradate; * elaborarea raportului anual de evaluare şi monitorizare a suprafețelor verzi urbane; * realizarea de noi spaţii verzi în interiorul localităţilor urbane şi îmbunătăţirea celor existente; * continuarea acțiunilor de plantare a puieţilor de salcâm, stejar, molid, tei şi gard viu în parcuri; * urmărirea respectării normelor regulamentului general de urbanism privind raportul număr locuitori/spaţii verzi în localitățile urbane; * extinderea perdelelor de protecţie în zonele industrializate Necesitatea investitiei Crearea de noi zone verzi, protejarea, conservarea si extinderea celor existente, reprezinta un mijloc important de combatere a actiunii factorilor poluanti, si de ameliorare a mediului de viata al oamenilor. Padurile si orice fel de spatiu verde au un rol ecologic esential fiind mari producatoare de oxigen necesar vietii si contribuie la reducerea poluarii fizice, chimice si microbiene, prin crearea unui microclimat favorabil, actionând direct asupra valorilor extreme ale diferitilor factori de mediu (temperatura, vânt, umiditate atmosferica). Numeroase spatii verzi au un rol important în ameliorarea si valorificarea terenurilor degradate sau a celor cu risc ridicat de eroziune precum si în ameliorarea si conservarea peisajelor. Spatiile verzi contribuie la îmbunatatirea calitatii vietii omului prin realizarea mediului si cadrului favorabil recrearii publice sau private în aer liber, prin îmbunatatirea si înfrumusetarea mediului antropic (localitati, unitati industriale) în care omul traieste si munceste, influentând pozitiv starea psihica si fizica a acestuia. Unele spatii verzi au o importanta stiintifica deosebita (gradini botanice, gradini zoologice, rezervatii, parcuri nationaie) sau o importanta culturala (gradini istorice, gradini-muzeu, gradini expozitionale). A amenaja un spatiu verde nu înseamna a umple spatiile goale dintre cladiri cu „pietre, iarba, flori si copaci” ci înseamna a organiza, a armoniza si a disciplina formele vegetale, cromatica dinamica a florilor si frunzelor, mobilitatea apei, contrastul textural al suprafetelor si relieful cu diferite constructii sau dotari. a) Diminuarea spatiilor verzi România se confruntă cu o situaţie de o gravitate fără precedent prin agresiunea exercitată asupra spaţiilor verzi. Se constată o scădere dramatică a suprafeței acestora, corelat nu numărul de locuitori, situația este scăpată de sub control şi fenomenul nu numai că tinde să se stabilizeze dar dimpotrivă, se accentuează. Astfel, în prezent suprafața spaţiilor verzi din România, supusă unei presiuni crescânde, datorită distrugerii acesteia şi al impactului negativ al unor activităţi economice şi sociale, s-a diminuat sever, de la 22081 ha în 1990 ia 20597 ha in anul 2004 (conform anuarul statistic din 2004). Cauzele care au condus la această diminuare dramatică a suprafeței spatiilor verzi sunt: * presiunea exercitată de investiţiile imobiliare; - retrocedarea spaţiilor verzi foştilor proprietari, care în mod abuziv doresc să valorifice aceste suprafețe prin realizarea de investiţii sub formă de clădiri sau prin revânzări în acelaşi scop; Page 4 of 81 pn, DALI- "Reabilitare pasaj pietonal! Piata Independentei Municipiu Braila” - absenţa locurilor de parcare amenajate şi creşterea numărului de maşini care parchează ilegal pe aceste spaţii verzi - defrişările de vegetaţie lemnoasă şi ierboasă; * poluarea crescândă din marile aşezări urbane; - lipsa de respect față de natură şi absenţa unor tradiţii şi mentalități care să contribuie la ocrotirea şi dezvoltarea spațiilor verzi Comparativ cu situaţia din România, prezentăm situaţia existentă în alte țări europene: în Germania, măsurile compensatorii pentru spatiile verzi sunt aplicate intens la nivelul de planificare strategică a landului. Astfel este prevăzută realizarea unei zone compensatorii de către municipalitate, aşa — zisul „cont ecologic” menit să contrabalanseze impactul creat de dezvoltarea noilor zone urbane prin dezvoltarea proporţională a unor spatii verzi în zonele compensatorii speciale, în scopul obținerii celor mai mari beneficii ecologice. în Danemarca, politicile naţionale prevăd măsuri de reabilitare prin mărirea numărului de spatii verzi. Actul de Planificare Danez reglementează în mare măsură iniţiativele locale şi există o largă înțelegere politică în sensul că dezvoltarea durabilă trebuie să fie numitorul comun. Suprafaţa de spaţiu verde pe locuitor se situează între 100 mp/locuitor în oraşele de provincie cu peste 10.000 de locuitori şi 5 mp/locuitor în zonele cu densitatea cea mai mare din Copenhaga - Vestebro. în Italia, în municipalitățile care dețin facilităţi inter-municipale, în legătură cu populația teritoriului pe care o servesc, se prevede extinderea suprafeţei spaţiilor verzi la 17,5 mplloc, din care cel puţin 10 mp/loc trebuie să fie utilizaţi pentru parcuri publice urbane şi teritoriale. în Olanda, se prevăd 17 mp! locuitor, spaţiul verde incluzând suprafețe de apă. Situaţii mult mai bune se înregistrează în capitalele Poloniei, Suediei sau Marii Britanii. Astfel, în Varşovia există 32 mp de verdeață/locuitor, 83 în Stockholm, în timp ce fiecare londonez beneficiază de 64 metri pătraţi de spaţiu verde. b) Functionalitatea Spatiilor verzi În prezent functiile se considera a fi: a) functii de productie; b) functii de protectie si ameliorare a mediului ambiant, respectiv cu: - f. hidrologica, - f. de protectie a solului, - î. de protectie climatica (viteza vântului, umiditatea si temperatura aerului, intensitatea radiatiei solare); c) f. antipoluanta (f. sanitara); d) f. recreativa; e) f. decorativa (estetica, de impact peisager); f) f. stiintifica. 1. Functia de productie Functia de productie este specifica fiecarui tip sau categorie de spatiu verde, fiind obtinute diferite categorii de produse: - lemn din diferite tipuri de padure; - fructe din livezi, vii sau diverse plantatii de arbusti fructiferi (inclusiv fructele de catina, de pe terenuri degradate); - seminte sau masa vegetala din diferite culturi agricole; - flori din culturile floricole. În cazul particular al spatiilor verzi amenajate cu rol decorativ, recreativ sau sanitar, aceasta functie are un caracter puternic diminuat. Page 5 of 81 ee, DALI- “Reabilitare pasaj pietonal Piata Independentei Municipiu Braila” 2. Functia de protectie si ameliorare a mediului ambiant Functiile de protectie si ameliorare a mediului ambiant sunt multiple, regasindu-se mai mult sau mai putin, la diferite categorii de spatii verzi. Functia hidrologica este asigurata, în general de toate tipurile de spatii verzi, fiind exprimata prin capacitatea mai mare sau mai mica de retinere a apei din precipitatii, si de cedare fie atmosferei sub forma de vapori, fie solului prin fenomenul de percolare a acesteia spre orizonturile mai profunde, constituind un aport important la aprovizionarea pânzelor de apa freatica. Functia de protectie a solului, se remarca tocmai în zonele lipsite de vegetatie sau cu vegetatie foarte saraca, în care procesele de eroziune sunt vizibile. Prin sistemul de înradacinare, ce constituie o armatura biologica a solului, prin fenomenul de atenuare a efectului mecanic al picaturilor de ploaie, exercitat de frunzisul vegetatiei care este adesea dispusa în mai multe straturi, substratul ce constituie suportul vegetatiei, prezinta o stabilitate mecanica, fizica si chimica, mult sporita. Functia de protectie climatica este exercitata de toate spatiile verzi sub diferite aspecte: - moderarea amplitudinilor si a variatiilor termice, . - micsorarea vitezei vântului, - ameliorarea umiditatii aerului; - ameliorarea intensitatii radiatiilor solare. Modelarea amplitudinilor si a variatiilor termice diurne si sezoniere de catre vegetatie este exercitata prin efectul de umbrire, prin procesele de evapo-transpiratie, prin albedoul specific, sau prin reducerea efectului de racire a vântului. Vegetatia lemnoasa, prin microclimatul pe care-l realizeaza, modereaza temperaturile excesive, astfel, temperaturile în zilele toride de vara sunt mai scazute în interiorul masivelor de arbori, a perdelelor de protectie, fâsiilor plantate în lungul strazilor, sau în apropierea acestora, iar iarna temperaturile sunt mai ridicate datorita efectului de diminuare a miscarii aerului. Suprafetele acoperite cu gazon se încalzesc mai putin comparativ cu suprafetele acoperite cu nisip, pietris, caramida, asfalt sau beton. De exemplu, daca temperature aerului la suprafata betonului este de 300C, în aceleasi conditii temperatura la suprafata asfaltului va fi de 45 OC, iar temperatura aerului la nivelul gazonului va avea valori cuprinse între 22-240C. Acest aspect se poate pune usor în evidenta prin diferentele de temperatura dintre zonele verzi si aglomerarile de constructii, sau dintre zonele verzi si zonele deschise, lipsite de vegetatie, care se încing în zilele toride de vara si sunt expuse temperaturilor foarte scazute iarna. 3. Functia antipoluanta (sanitara) Aceasta functie este îndeplinita de spatiile verzi, indiferent de marimea sau natura vegetatiei acestora, sub diferite aspecte: - reducerea poluarii fizice a atmosferei, - reducerea poluarii chimice a atmosferei, - reducerea poluarii fonice. Reducerea poluarii fizice este realizata tocmai prin capacitatea vegetatiei de retinere, fixare si sedimentare a particulelor aflate în suspensie în atmosfera, a pulberilor fine sau a fumului. Prin frunzisul si textura coroanelor diferitelor specii lemnoase sau textura diferitelor suprafete cu vegetatie ierboasa, prin micsorarea vitezei de deplasare a aerului, vegetatia retine mari cantitati de particule, ce sunt ulterior antrenate de apa din precipitatii la nivelul solului. Capacitatea de epurare fizica depinde de specie, respectiv de marimea frunzelor, parozitatea acestora, durata de viata a frunzelor etc. De exemplu, o suprafata îngazonata retine de 3-6 ori mai mult praf si particule solide decât o suprafata nuda, iar un arbore de marime medie retine de 10 ori mai multe impuritati decât suprafata proiectiei coroanei acestuia, acoperita cu gazon. Un hectar de padure de stejar poate Page 6 0f81 pt DALI- “Reabilitare pasaj pietonal Piata Independentei Municipiu Braila” retine cca. 68 t de particule solide si praf, în cazul molidului cca. 30 t/ha, pinului silvestru cca. 35 t/ha, iar a teiului pucios cca. 42 tha. Reducerea poluarii chimice este realizata de spatiile verzi în primul rând prin consumarea CO2 si producerea de 02, prin fixarea activa a unor gaze toxice rezultate din diferite activitati: arderea combustibililor, industria chimica, metalurgica, de prelucrare a petrolului, de prelucrare a produselor minerale, transportul auto, aeria [...]