HCL 452/2017 Brăila adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA HAI OTARAREA NR.A52 din 28.09.2017 Privind: Actualizarea Programului de Îmbunătăţire a Eficienţei Energetice din Municipiul Brăila, în anul 2017. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL ERAILA La iniţiativa Primarului Municipiului Brăila; Având în vedere referatul de aprobare al iniţiatorului, raportul de specialitate al Direcţiei Tehnice, precum și raportul comisiei de specialitate nr.3 din cadrul C.L.M. Brăila; Ţinând cont de prevederile art.9 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare; În baza art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 45 alin. (1), coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HAOTARA STIE: Art.1 Se aprobă actualizarea Programului de Îmbunătăţire a Eficienţei Energetice din Municipiul Brăila, în anul 2017, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2 Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Direcţia Tehnică, iar Secretarul Municipiului Brăila o va comunica celor interesaţi. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, JANTEA Se Su ps E pi CONTRASEMNEAZĂ e na SECRETAR, DRĂGAN ION PROGRAM DE "ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRAILA "ACTUALIZARE 2017 PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂTIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 OGAUS TECHNOLOGY ELABORAT SC OGAUS TECHNOLOGY SRL Herlo Manuel Valer, MSc de: Calea Radnei Nr. 149 bis, Arad (RO) Specialist energii regenerabile CUI: 36296927 ]2/890/2016 [7] PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 CUPRINS TERMENI SI EXPRESII... „mmm eneeeee ..... LISTA DE ABREVIERI ȘI SIMBOLURI ..... CONVERSII.......... case sit onieaieauaasiaua sonnosaunăasaseasseaaea mnmoasuenasuaaaaaseanese 6 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII ......... meaeaoaaa mmnaesssnneass mmnnenannaanaaneeonaaneaea mssanonuntsaoneaes d 2 2.1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ ȘI RELIEF 2.2. CONDIȚII CLIMATICE ...... mssneneseseee senenanasei mnnaannenaase mnnansenase 2.3. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ȘI A FONDULUI LOCATIV........... . 2.4. ASIGURAREA CU UTILITĂŢI... men nnenaeeeaeeee moaraassase mansa 2.6. BAZA DE DATE PRIVIND CONSUMURILE DE ENERGIE... 3. PREGĂTIREA PROGRAMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE - DATE STATISTICE 18 3.1. DATE TEHNICE PENTRU SISTEMUL DE ILUMINAT PUBLIC... 19 3.2. DATE TEHNICE PENTRU SECTORUL REZIDENTIAL... 3.3. DATE TEHNICE PENTRU CLĂDIRI PUBLICE „mau 23 3.4. DATE TEHNICE PENTRU TRANSPORTURI 3.5. DATE TEHNICE PRIVIND POTENȚIALUL DE PRODUCERE ȘI UTILIZARE PROPRIE MAI EFICIENTĂ A ENERGIEI REGENERABILE LA NIVEL LOCAL.. 35.1. BIOMASA sisu casiiaăăaini inmana aaneoeoaaaaaoatapaaaaaaeanaaoceatuasă ăia 26 3.52; 3:5:3; POTENȚIAL HIDRO „mana cioaca 635000 36 3.5.4. POTENȚIAL GEOTERMAL. 37 3.5.5, | PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 4.3. PROIECTE PRIORITARE... anna naneneananenaaneneananenenneneneaneneaaneanenanena nenea nana anna atena 46 4.4. MIJLOACE FINANCIARE 4.5. PLAN DE ACȚIUNE. meet emnaeana nana nanaanaaneneenennannanea nana nana nenea 67 5. MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII MĂSURILOR DE CREȘTERE A EFICIENȚEI ENERGETICE ANEXA 5 - INDICATORI ILUMINAT PUBLIC... munneneenenenaneneennenee ANEXA 6 - FUNDAMENTAREA PROIECTELOR PRIORITARE „aeaaaneennenneneseeenanenenaenanananuanasesazeneaneaaenaa BA ANEXA 7 - SINTEZA PROGRAMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE snnaaaaaannnssaaseunae B5 ANEXA 8 - ANALIZA COST BENEFICIU - UNITATE DE COGENERARE „nenea eee ne neaaenaeeneenaeeee „... 88 BIBLIOGRAFIE ... |] PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 TERMENI SI EXPRESII consum de energie primară - consumul intern brut, cu excepția utilizărilor neenergetice consum final de energie - toată energia furnizată industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii și agriculturii, exclusiv energia destinată sectorului de producere a energiei electrice și termice și acoperirii consumurilor proprii tehnologice din instalațiile și echipamentele aferente sectorului energetic distribuitor de energie - persoană fizică sau juridică, inclusiv un operator de distribuție, responsabilă de transportul energiei, în vederea livrarii acesteia la consumatorii finali sau la statațiile de distribuţie care vând energie consumatorilor finali în condiţii de eficiență energie - toate formele de produse energetice, combustibili, energie termică, energie din surse regenerabile, energie electrică sau orice altă forma de energie, astfel cum sunt definite în art. 2 lit. (d) din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei eficiență energetică - raportul dintre valoarea rezultatului performant obținut, constând în servicii, bunuri sau energia rezultată și valoarea energiei utilizate în acest scop economie de energie - cantitatea de energie economisită determinată prin măsurarea si/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a oricarui tip de masuri, inclusiv a unei masuri de îmbunătățire a eficienţei energetice, asigurând în acelasi timp normalizarea conditiilor externe care afectează consumul de energie furnizor de energie - persoană fizică si/sau juridică ce desfașoară activitatea de furnizare de energie furnizor de servicii energetice - persoană fizică sau juridică care furnizează servicii energetice sau alte masuri de îmbunătățire a eficienței energetice în instalatia sau la sediul consumatforului final instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument financiar, precum fonduri, subvenții, reduceri de taxe, imprumuturi, finanţare de către terti, contracte de performanţă energetică, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare și alte contracte de aceeasi natura care sunt disponibile pe piață, de către instituțiile publice sau organismele private pentru a acoperi, parțial sau integral, costul initial al masurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice îmbunatatire a eficienţei energetice - creșterea eficienței energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale si/sau economice încălzire și răcire eficienţă - opțiune de încălzire și răcire care, comparativ cu un scenariu de bază care reflectă situația normala, reduce măsurabil consumul de energie primară necesar pentru a furniza o unitate de energie livrata, în cadrul unei limite de sistem relevante, într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, după cum a fost evaluat în analiza costuri- beneficii, ținând seama de energia necesară pentru extracție, conversie, transport și distribuție operator de distribuţie - orice persoană fizică sau juridică ce detine, sub orice titlu, o rețea de distribuţie și care raspunde de exploatarea, de întreținerea si, dacă este necesar, de dezvoltarea rețelei de distribuție într-o anumita zona si, după caz, a interconexiunilor acesteia cu alte sisteme, precum și de asigurarea capacităţii pe termen lung a rețelei de a satisface un nivel rezonabil al cererii de distribuţie de energie în conditii de eficiență operator de transport și de sistem - orice persoană juridică ce realizează activitatea de transport și care raspunde de operarea, asigurarea intretinerii si, dacă este necesar, de dezvoltarea rețelei de transport într-o anumita zona si, acolo unde este aplicabila, interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum și de asigurarea capacității pe termen lung a rețelei de transport de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei |] PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 organism public - autoritate contractanta astfel cum este definita în Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri și de servicii reabilitare substantială - reabilitarea ale cărei costuri depășesc 50% din costurile de investiţii pentru o noua unitate comparabila renovare complexa - lucrari efectuate la anvelopa clădirii si/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale caror costuri depășesc 50% din valoarea de impozitare/inventar a clădirii, după caz, exclusiv valoarea terenului pe care este situata clădirea sistem eficient de termoficare centralizat și de răcire - sistem de termoficare sau răcire care utilizează cel putin: 50% energie din surse regenerabile, 50% caldura reziduala, 75% energie termică produsa în cogenerare sau 50% dîntr-o combinatie de tipul celor sus-mentionate societate de servicii energetice de tip ESCO - persoană juridică sau fizică autorizata care presteaza servicii energetice si/sau alte masuri de îmbunătățire a eficienței energetice în cadrul instalatiei sau incintei consumatorului și care, ca urmare a prestarii acestor servicii si/sau masuri, accepta un grad de risc financiar; plata pentru serviciile prestate este bazata, integral sau parţial, pe îmbunătăţirea eficienței energetice și pe indeplinirea altor criterii de performanță convenite de parti standard european - standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnica sau de Institutul European de Standardizare în Telecomunicatii și pus la dispoziția publicului standard internațional - standard adoptat de Organizaţia Internaționala de Standardizare și pus la dispoziția publicului suprafața utilă totală - suprafaţa utilă a unei clădiri sau a unei parti de clădire unde se utilizează energie pentru a regla climatul interior prin: încălzire/răcire, ventilare/climatizare, preparare apă calda menajera, iluminare, după caz unitate de cogenerare - grup de producere care poate functiona în regim de cogenerare unitate de cogenerare de mică putere - unitate de cogenerare cu capacitate instalată mai mica de 1 Mwe unitate de microcogenerare - unitate de cogenerare cu o capacitate electrică instalată mai mica de 50 kWe |] PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 LISTA DE ABREVIERI ȘI SIMBOLURI ha - hectare km? - kilometri pătrați m? - metru pătrat m/s - metri pe secundă m> - metru cub Nm? - metru cub normal Nmc - metru cub normal ] - Joule M] - Megajoule GJ - Gigajoule T] - Terajoule P] - Petajoule E] - Exajoule W - Watt Wh - watt oră kWh - kilowatt oră MWh - megawatt oră kcal - Kilocalorii Gcal - Gigacalorii tep - tone echivalent petrol Mtep - Milioane tone echivalent petrol n - Randament [7] PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 CONVERSII 1 kWh = 3,6 MJ 1 kWh = 0,0008604 Gcal 1 kWh = 0,000085984522 tep Densităţi masice: 1 | Motorină = 0,832 kg 11| GPL = 0,51 kg 1 m> Gaze naturale = 0,8 kg 1 m Biogaz = 1,1 kg Densităţi energetice: 1 | Motorină = 10,4 kWh 1 | GPL = 6,93 kWh 1 m? Gaze naturale = 10,83 kWh 1 m? Biogaz = 15,4 kWh Emisii echivalent CO - Energie electrică = 32,53 g/kWh Emisii echivalent CO - Gaze naturale = 181,08 g/kWh Emisii echivalent CO> - Motorină = 249,18 g/kWh Emisii echivalent CO> - GPL = 241 g/kWh — | PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE |scri MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 INTRODUCERE Un subiect zilnic este cel legat de energie. Cererea de energie, sisteme de conversie a energiei sau economiile de energie. Toate vin împreuna și sunt strâns legate de confortul nostru zilnic. Avem nevoie de energie, acest lucru este sigur. Totul depinde de locul unde trăim, în ce țară și în ce oras. In functie de aceasta avem la dispoziția noastră sisteme energetice sub diferite forme. Înca din cele mai vechi timpuri, omul a convertit energia primară în energie utilă, prin cele mai rudimentare moduri, astfel asigurându-și confortul termic și satisfacandu-și nevoia de alimentație. Totul s-a schimbat în secolul XVIII, când a avut loc Revoluţia Industrială. Revoluţia Industrială a marcat un punct de cotitură important în ecologia Pământului și relatia oamenilor cu mediul lor. Revoluţia industrială a schimbat dramatic fiecare aspect al vieţii umane și a stilului de viață. Având la dispoziție un imens potenţial energetic al combustibililor fosili, s-au dezvoltat tehnologii de conversie ale acestora, din energie primară, în energie secundară, în energie finala și în energie utila. Toate acestea, într-un mod ne-sustenabil, fara a ţine cont că resursele sunt limitate. În paralel cu o dezvoltare tehnologică bazată pe combustibili fosili, au existat și persoane care au fost conștiente de posibilitatea epuizarii acestor resurse. Fiind conștient de potenţialul energiei solare, Augustine Mouchot a realizat în anul 1860 prima instalatie solară. Această instalatie producea abur, pentru a realiza lucru mecanic. Importanța energiei solare a fost văzută și de către William Grylls Adams, care în anul 1876 a experimentat convertirea energiei solare în energie electrică, prîntr-o celula solară de Seleniu. Totuși, folosirea surselor regenerabile de energie au fost la un stadiu incipient și nu au putut ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică bazata pe combustibili fosili. Luând în calcul creșterea numărului populației la nivel mondial și disponbilitatea tot mai facilă și mai mare a energiei din conbustibili fosili și ulterior din energie nucleară, consumul de energie a crescut de la un nivel de sub 50 E] per an, în anii 1800, la un nivel de peste 500 E] în anii 2000. Mult mai târziu, începand cu anii 1960 - 1970 putem vorbi și despre sisteme de energie regenerabilă. Spre exemplu, în anul 1962 a fost construită prima centrală ce utiliza energia geotermală, în California, SUA, după care a urmat Actul din anul 1970 privind Energia Geotermală. Începând cu anii 1970, tehnologia de conversie a energiei solare în energie electrică a început să fie accesibilă la un cost mult mai scăzut, Exemplele sporadice pot continua, dar lucrurile au început să ia o schimbare dramatică începand cu anul 1992, când s-a semnat protocolul de la Kyoto, care prevedea angajamente privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, semnat de 84 de ţări. | PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 În graficul alăturat este prezentată evoluția producției de energie pe tip de combustibil, la nivel mondial, în ultimii 20 de ani, din care se observă o tendinţă de creștere per total a producţiei, atât din surse regenerabile, dar cea mai semnificativă fiind sursa de energie provenită din cărbune. Productia de energie la n'vel mondial (Mtep) a 4000 e) o 3500 =: 9 9 i s] 3000 9 ă 9 2500 d i $ 2000 | o 9 le) o 1400) 9 o o 1000 = 9 Ş 9 9 9 [1] "998 1937 1999 2991 2003 2995 2007 2003 201! 2013 2015 "0 Energie Nuueara ---Q-- Gase naturale +0" Carbune -C Parul «O Energie Regenel abila Altele Din punct de vedere regional, la nivelul Uniunii Europene, consumul intern brut de energie în anul 2014 s-a situat la un nivel de 1.606 Mtep, sub nivelul consumului din anul 1990, dar după cea mai mare valoare inregistrata, 1.840 Mtep în anul 2006. Cele mai mari scăderi a consumului de energie în cadrul Uniunii Europene au fost inregistrate în țări precum România, Bulgaria și Malta. Totuși, aceasta mai degraba datorită crizei economice mondiale, decât a unei schimbări radicale în modul de consum al energiei. Uniunea Europeana a luat acțiune prin Directiva 2009/28/EC a Parlamentului European și a Consiliului, privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Prin această directivă, pentru toate țările membre ale Uniunii Europene, au fost stabilite anumite ținte de producere a energiei din surse regenerabile și de reducere a consumului energetic. Pentru România a fost stabilită o țintă de 24% privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, pentru anul 2020. România a conștientizat că este parte a întregului proces de producţie, transport, distribuție și consum a energiei și inclusiv datorită obligațiilor asumate, a adoptat în anul 2007- Strategia Energetică a României 2007 - 2020, având ca obiectiv general satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă și unui standard de viață civilizat, în conditii de calitate, siguranta în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, având ca direcție de acţiune inclusiv creșterea eficienței energetice pe tot lanţul resurse, producere, transport, distribuție, consum. Astfel, conform graficului atasat, producția de energie în România a înregistrat o scădere în cadrul resurselor de gaze naturale, a resurselor de cărbune și a resurselor de petrol. Pentru a compensa scăderea producției energetice din sursele mentionate anterior, a existat o creștere în cadrul surselor de energie regenerabilă. Totodată, contrar faptului că România este o țară în curs de dezvoltare, a existat o scădere per total în cadrul | PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 producţiei de energie și în cadrul importurilor de energie, posibil, aceasta datorându-se si, dar nu numai scaderii numărului populaţiei ci și a situației economice. Productia de energie Romaniz (1 tep) “6 , o -2 9 -0 = 9 o 3 o o ă 9 _ i 8 a o o 4 9 9 9 2 > o [2] o 1594 19s6 1998 2009 2002 2004 2006 2008 2019 2012 204 O Znergie Nucleare O -+ Gaze naturale O: Carkune O. Petrol O. Erergie Regenerabila Conform raportului privind progresul inregistrat in indeplinirea obiectivelor naţionale de eficiență energetica, publicat în anul 2017, elaborat de Autoritatea naţională de reglementare în domeniul energiei (ANRE), în conformitate cu Directiva 2009/28/EC, România depășește în continuare media UE atât în ceea ce privește intensitatea energetică la nivelul întregii economii (intensitatea energetică primară), cât și intensitatea energetică în industrie, dar și-a îmbunătățit situaţia într-o măsură mai mare decât majoritatea celorlalte state membre, începând cu anul 2005. Consumul final de energie pe cap de locuitor al gospodăriilor se situează sub media UE. Din punct de vedere al surselor regenerabile de energie, tinta Romaniei pentru anul 2020 este de 24% pondere energie din surse regenerabile in structura de consum, iar la finele anului 2015 aceasta cifra era depaşită, ea fiind de 24,8%, aceasta în marea majoritate datorită sectorului hidroenergetic, a utilizării energiei eoliene și a biomasei pentru încălzire. Din postura de factor decizional, în anul 2014, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea Nr. 121, privind eficienţa energetică. Scopul îl constituie creearea cadrului legal pentru elaborarea și aplicarea politicii naționale în domeniul eficienţei energetice, în vederea atingerii obiectivului naţional de creșterea a eficienței energetice. Până în anul 2020 se stabilește o ţinta naţională indicativă de reducere a consumului de energie cu 19%. În cadrul raportului privind progresul inregistrat in indeplinirea obiectivelor naţionale de eficiență energetica, publicat în anul 2017, Autoritatea națională de reglementare în domeniul energiei (ANRE) precizează că doar 29% din localitățile cu peste 5.000 locuitori, și-au respectat obligaţia întocmirii Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice sau a strategiilor energetice, respectiv a planuri de acțiune privind energia durabilă. |] PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE MUNICIPIUL BRĂILA ACTUALIZARE 2017 1. CADRU LEGISLATIV = Legea 121/2014 privind eficiență energetică În conformitate cu Cap. 4 - Programe de măsuri - art. 9 lit. 12, 13, 14 sunt prevăzute următoarele obligaţii: “(12) Autorităţile administraţiei publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 5.000 de locuitori au ob [...]