HCL 30/2013 Brăila adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA HOTARAREA NR.S3O din 81.01.2013 Privind: Aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRĂILA, pe anul 2013. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL ERNAILA La iniţiativa Primarului Municipiului Brăila; Având în vedere referatul de aprobare al iniţiatorului, raportul de specialitate al Compartimentului Situaţii de Urgenţă şi Protecţie Civilă, precum şi rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul C.L.M. Brăila; în conformitate cu prevederile art. 4, art. 13 lit. a) şi art.14 lit.a) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, ale Ordinului nr. 132/2007, al Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi ale art.15 lit.a) din Ordinul M.A.l. nr. 163/2007 pentru aprobarea normelor generale de apărare împotriva incendiilor; În baza art. 36, alin. (1), alin. (2), lit. d) şi alin. (6), lit. a) pct. 8 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 45 alin. (1) coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HOTARASTE: Art.1: Se aprobă PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRĂILA, pe anul 2013, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2: Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Compartimentul Situaţii de Urgenţă şi Protecţie Civilă, iar Secretarul Municipiului Brăila o va comunica celor interesați. CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR, PE ai FUDULAICHE MIRCEA ROMÂNIA JUDEȚUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA PRIMAR PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRĂILA - BRĂILA - 2013 | APROBAT ___ În sedința C.L.M. din dată de. >. ÎN Preşedinte de şedinţă /Ș la Conform O.M.A.I. nr.132/2007 CUPRINS CAPITOLUL 1 - DISPOZIŢII GENERALE Sectiunea 1. Scop, definiţie obiective Sectiunea a 2-a. Responsabilitaţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referință 2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabilitați ale organismelor şi autoriaţilor cu atribuţii in domeniu CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE UNITAȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE Secţiunea 1. Amplasare geografica și relief Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice Sectiunea a 3-a. Reţea hidrografică Secţiunea a 4-a. Populație Secţiunea a 5-a. Căi de transport Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale Secţiunea a 8-a. Specific regional/local CAPITOLUL JI - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENȚĂ Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri Secţiunea a 7-a. Zone de rise crescut CAPITOLUL IV - ACOPERIREA RISCURILOR Sectiunea 1. Concepţia desfăşurării acțiunilor de protecţie-intervenție Sectiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor Sectiunea a 3-a. Fazele de urgență a acţiunilor Sectiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie - intervenție Sectiunea a 5-a. Instruirea Sectiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional - decizional şi de cooperare CAPITOLUL V - RESURSELE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE CAPITOLUL VI - LOGISTICA ACŢIUNILOR CAPITOLUL VII - DISPOZITII FINALE ANEXE CAP.I DISPOZIŢII GENERALE. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor denumit în continuare P.A.A.R, cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul Primăriei Municipiului Brăila, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. SECTIUNEA 1. SCOP, DEFINIȚIE, OBIECTIVE 1.1 SCOPUL aplicării Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, este de a asigura cunoaşterea de catre toți factorii implicați a sarcinilor si atribuţiilor ce le revin premergator, pe timpul şi după apariția unei situaţii de urgență, de a crea un cadru unitar si coerent de acțiune pentru prevenirea si gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecarui tip de risc identificat. 1.2 DEFINIŢII: m Situaţia de urgență — eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate amenință viața și sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al forțelor şi mijloacelor implicate. m amploarea situaţiei de urgență — marimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcționarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunitaţii. m intensitatea situaţiei de urgenţă — viteza de evoluție a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate. m starea potenţial generatoare de situații de urgență — complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolata şi iminenta amenințarii, ar putea aduce atingere vieții şi populaţiei, valorilor materiale, culturale, importante şi factorilor de mediu. m Dezastrul reprezintă evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depaseşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii. m Conflictul armat reprezintă forma de manifestare a violenței armate, cu caracter internațional sau neinternațional, între doua sau mai multe entitaţi (parți beligerante) recunoscute. 1.3 OBIECTIVE: m Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecinţelor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale. m Amplasarea şi dimensionarea unitaților operative şi a celorlalte forțe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă. m Stabilirea concepției de intervenţie în situaţii de urgență şi elaborarea planurilor operative. m Alocarea şi optimizarea forțelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situațiilor de urgenţă. SECȚIUNEA. II RESPONSABILITĂȚI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență în profil teritorial. Autoritaţile administraţiei publice locale (a municipiului) asigură aplicarea măsurilor privind activitățile de apărare, prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgență conform schemelor de risc , cuprinse în planul de analiză şi acoperire a riscurilor întocmit la nivelul primăriei municipiului. PAAR, se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decăt cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. 21 ACTE NORMATIVE DE REFERINȚĂ = Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; = Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată; = HGR. nr.2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență; = OMAL. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii - cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; Ordinul comun M.A.P.D.R./M.AL. nr. 551/1475/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderi de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgență in domeniul fitosanitar invazii ale agenţilor de dăunătoare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure; 4 OMA. nr. 1494 din 07 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcționarea taberelor pentru sinistraţi in situații de urgenţă; Ordonanţa nr. 88 din 30 august 2001, privind inființarea, organizarea şi funcţionarea servciilor publice comunitare pentru situații urgenţă, modificată şi aprobată prin Legea nr. 363/2002 şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 25/2004 ce a fost aprobată de Legea nr. 329/2004 şi O.U.G. 191/2005; O.U.G. nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15 din 28 februarie 2005; H.G-R. nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcționarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situații de urgență; H.G.R. nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind prinicipiile de organizare, funcţionarea și atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; H.G. nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Protecţie Civilă; O.M.AL. ar. 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă; H.G. nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații; H.G. nr. 846 din 11 august 2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi luag; Legea nr. 448 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2000 privind Înființarea formațiunilor de protecție civilă, pentru intervenție de urgență in caz de dezastru, HGR. nr. 642 din 29 imne 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituțiiior pnblice şi operaterilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice; Ordinul comun M.T.C.T./M.AL. nr. 1995/1160/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de, urgență specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de, teren; Ordinul comun M.A.L./M.MP.A. nr. 1422/192/2012, pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea. situaţiilor de urgență generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hindrotehnice şi poluări accidentale; OMAL nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase; OMA. nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activității de inştiințare, avertizare, prealarmare şi alarmare situaţii de protecție civilă; =] = OMAL. nr. 1184 din 06.02.2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea activității de evacuare in situații de urgenţă; = OMAIL. nr. 1494 din 7 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcționarea taberelor pentru sinistraţi în situații de urgenţă; = HGR. nr. 1040 din 9 august 2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; " HGR. nr. 1088/2000 pentru aprobarea Regulamentului de apărare impotriva incendiilor în masă; * HGR. nr. 560 din 15 iunie 2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă, modificată cu H.G. 37/2006; = O.G. nr. 20 din 27 innuarie 1994 republicată, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente cu modificările şi completările ulterioare; * HGR. nr. 762 din 16 iulie 2008 pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire a situaţiilor de urgenţă. 22 STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE m Consiliul Local Municipal. m Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă . preşedinte: Primarul Municipiului Brăila e vicepreşedinte: Viceprimar Municipiul Brăila e membrii: - şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărire comunală; - manageri/şefi ai unor instituții şi operatori economici de interes local care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență; e consultanţi: - specialiști/manageri ai operatorilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potențial generatori de situaţii de urgență. 2.3 RESPONSABILITĂȚI ALE ORGANISMELOR ŞI AUTORITĂȚILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIU CONSILIUL LOCAL — are următoarele obligaţii principale: m aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia; m emite hotărâri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activitații de apărare împotriva incendiilor şi alte situaţii de urgenţă. 6 instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale; Înființează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgență şi aprobă regulamentul de organizare şi funcționare al acestuia; desemneaza Şeful serviciului voluntar de urgență, la propunerea primarului, cu avizul L.S.U; prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgență voluntare înființate şi exercită controlul folosirii acestora; asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu, asigură imobile şi spații amenajate corespunzator pentru funcționarea serviciului de urgenţă voluntar, precut şi mijloacele de comunicaţii necesare; Îndeplinește orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor şi protecție civilă. PRIMARUL — are urmatoarele obligații principale: asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia; asigură respectarea criteriilor de performanță pentru constituirea serviciului de urgență voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcționare al acestuia; coordoneaza organizarea permanentă a intervenţiei în caz de situații de urgenţă la nivelul primăriei, asigură participarea la interveție a serviciului voluntar de urgență, cu mijloacele din dotare, conducerea interventiei, până la sosirea forțelor 1.S.U; asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice; asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice, aparținând domeniului public şi privat al primăriei, precum şi la instituțiile publice; asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcționare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apa în caz de incendiu; organizează şi execută, prin serviciul de urgență voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti, informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenție în caz de incendiu; m asigură încadrarea serviciului de urgență voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, pregătirea profesională şi antrenarea lor; m asigură dotarea serviciilor de urgență voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice şi echipamente de protecție specifice, carburanți, lubrifianți şi alte mijloace necesare susținerii operațiunilor de intervenţie, inclusiv hrană şi antidotul pentru participanții la intervenţiile de lungă durată, ” analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de intervenție şi asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare; m comunică de îndată 1.S.U, scoaterea şi repunerea din / în funcțiune a oricărei autospeciale de intervenţie, precum şi în scris, dotarea cu autospeciale de interventie noi; m asigură, prin mijloacele avute la dispoziție, desfăşurarea activitaților de informare şi educaţie a populaţiei, cu privire la comportarea în cazul unor situaţii de urgenţă; m analizează și soluţionează petițiile cetățenilor în problema apărării împotriva incendiilor şi alte situații de urgență. | MEMBRII — din compunerea Comitetului Local Municipal pentru Situaţii de Urgenţă sunt specialiști din cadrul instituțiilor publice şi operatorilor economici de pe raza municipiului Brăila. Operatorii economici, instituțiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din primarie au obligația de a pune la dispoziţia, comitetelor pentru situații de urgență, toate documentele, datele şi informațiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranța naţională şi apărarea Ţării, ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat, se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislație, privind protecţia informațiilor clasificate. CAP.IL CARACTERISTICILE MUNICIPIULUI BRĂILA SECŢIUNEA 1. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ȘI RELIEF Municipiul Brăila este aşezat la 13 Km în amonte de vărsarea Siretului în Dunăre, pe malul stâng al Dunării, este ultimul port maritim din câte se află pe cursul fluviului. Coordonatele geografice ale oraşului sunt: 45 16" 20” latitudine nordică şi 25 18” 40” latitudine estică. Teritoriul administrativ al oraşului se mărgineşte la nord cu comuna Vădeni, la sud şi sud-vest cu comuna Chiscani, la est cu Dunărea şi Insula Mare a Brăilei, iar la vest cu teritoriul comunei Tudor Vladimirescu. Municipiul Brăila este aşezat în partea de nord-est a Judeţului Brăila, iar în raport cu Judeţele vecine se află la 90 Km fată de reşedinţa Judeţului Ialomiţa — Slobozia şi de reşedinţa Judeţului Tulcea — Tulcea, la 105 Km față de reședința 8 Judeţului Buzău — Buzău, la 18 Km de reşedinţa Judeţului Galaţi — Galaţi şi la 80 Km de reședința Judeţului Vrancea — Focşani. Municipiul Brăila se află la intersecția magistralelor rutiere DN.2B, DN.21, DN.22 şi pe linia Căii Ferate Bucureţti — Buzău — Galaţi. jGiultanca Ă Măxineni m /-SalciajTudor , « ] IN $ rădistea Suţesti Movila] “ach [ Plascu N p R IP In N caut î ATătarue d Municipiul Brăila se află la confluența luncii Dunării, munţilor Măcinului, Câmpiei Bărăganului, Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Covurluiului. Relieful este în general monoton, cu denivelari izolate (Lacu Sarat şi Lacu Dulce) şi pantă lină de la est la vest şi de la nord la sud, punctele cele mai ridicate fiind în centru oraşului. Unitatea morfologică din care face parte municipiul Brăila este Terasa Brăilei şi are ca limită la vest valea Ianca şi la est lunca Dunării, altitudinea orașului variind între 15m si 30m NMN, punctele cele mai înalte fiind în centrul municipiului şi în nord — est în Cartierul Progresu. Suprafaţa totala a municipiului este de 4392 ha. SECŢIUNEA II. CARACTERISTICI CLIMATICE. Din punct de vedere climatic, zona municipiului Brăila, se caracterizeaza printr- o climă temperat — continentală, cu amplitudine mare a variațiilor de temp [...]