HCL 107/2010 Brăila adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA HOTARAREA NR. //7 din ___7_//___2010 Privind: Aprobarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenții pentru realizarea proiectului „Reabilitare zona de Promenadă cuprinsă între Str. Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării”. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRAILA La inițiativa Primarului Municipiului Brăila; Având în vedere raportul comun de specialitate al Direcţiei Finanţelor Publice Locale şi Direcţiei Strategii, Programe şi Proiecte de Dezvoltare, Relaţii Internaţionale, precum şi rapoartele comisiilor de specialitate nr. 1 şi 2 din cadrul C.L.M. Brăila; Ținând cont de prevederile art.44 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; În baza art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (4) lit. d), din Legea nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 45 alin. (1) şi (2) lit. a), coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HOTARASTE: Art.1: Se aprobă documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenții pentru realizarea proiectului „Reabilitare zona de Promenadă cuprinsă între Str. Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării”, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2: Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Direcţia Finanţelor Publice Locale şi Direcţia de Strategii, Programe şi Proiecte de Dezvoltare, Relaţii internaţionale, iar Secretarul Municipiului Brăila o va comunica celor interesați. CONTRASEMNEAZĂ, | SECRETAR, . IORGA ŞTOIAN 1 REABILITARE ZONA DE ; ” PROMENADA CUPRINSA INTRE j STR. CALEA CALARASILOR SI : FALEZA DUNARII i DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII conform, HG 28 /2008 „m SEREILTARE. TORA DE PROMENARĂ CUPRIHASA INTRE CALEA CALARAȘILOR SI DUNARE CUPRINS |. DATE GENERALE N) DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII; 1.2 AMPLASAMENȚUL:; 3 TITULARUL INVESTIŢIEI: 4 BENEFICIARUL. INVESTIŢIEI: 1.5 ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI; II. DESCRIEREA INVESTITIEI! - LE) II.2 SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII il.1.a. STAREA TEHNICA A OBIECTIVELOR - ASIGURAREA CERINTELOR ESENTIALE A CALITATII CF. LEGII 10 PRIVIND CALITATEA IN CONSTRUCTII. 1.1.5. ALCATUIREA GENERALA A OBIECTIVELOR - DESCRIEREA STRUCTURII. 1.1.6. EVALUAREA STARII TEHNICE MODALITATI SI INTERPRETARE. 111.0. VALOAREA DE INVENTAR. ll.1.e. ACTUL DOVEDITOR AL FORTEI MAJORE. CONCLUZIILE RAPORTULUI DE EXPERTIZA TEHNICA Il.2.a. PPREZENTAREA OPTIUNILOR TEHNICE SI ECONOMICE 1I.2.b. RECOMANDAREA EXPERTULUI ASUPRA SOLUTIEI OPTIME TEHNICE SI FINANCIARE DE DEZVOLTARE IN CADRUL DAL... II. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI - 1. II1.2. II.3, DESCRIEREA LUCRARILOR DE BAZASI A CELOR CA REZULTATECA NECESARE DE EFECTUAT DUPA LUCRARILE DE BAZA DESCRIEREA LUCRARILOR DE MODERNIZAREEFECTUATE IN CADRL LUCRARILOR DE MODERNIZARE, REABILITARE, CONSOLIDARE. CONSUMURI DE UTILITATI. .9.a. NECESARUL DE UTILITATI REZULTATE DUPA EXECUTAREA LUCRARILOR . IIi.3.b. ESTIMARI ALE DEPASIRII CONSUMURILOR II.3.c. IV. DURATA DE REALIZARE A INVESTITIEI - ETAPELE PRINCIPALE - IV. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI V. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI - VI VII VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL ESALONAREA COSTURILOR CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI. VI. INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE VI ANALIZA COMPARATIVA A COSTULUI REALIZARII LUCRARILOR FATA DE VALOAREA. DE INVENTAR. VII. SURSE DE FINANTARE A INVESTITIEI VIII. ESTIMARI PRIVIND FORTEI DE MUNCA OCUPATA IX. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICOECONOMICI Al INVESTITIEI IX... VALOAREA TOTALA A INVESTITIEI INCLUSIV T.V.A. DIN CARE C+M IX... ESALONAREA INVESTITIEI ANI, ANII IX.III. « DURATA DE REALIZARE IX.IV. CAPACITATI - UNITATI FIZICE SI VALORICE IX.V. INDICATORI SPECIFICI X. AVIZE SI ACORDURI + CERTIFICT DE URBANISM e AVIZE UTILITATI, APA CANAL, ELECTRICE, TELECOMUNICAȚII « ACORD DE MEDIU - |. DATE GENERALE - 1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII; a REABITARE ZONA DE PROMENADA INTRE CALEA CALARASILOR SI FALEZA DUNARII — ESPLANADA — 1.2 AMPLASAMENTUL; Obiectivul proiectului si al interventiei este situat in zona centrala a municipiului Braila in imediata vecinatate a Palatului Administrativ ce adaposteste principalele institutii publice ale orasului si judetului, Prefectura, Consiliul Judetean si Primaria, PIATA INDEPENDENTEI, nr. 1, BRAILA, JUDETUL BRAILA. Amplasamentul este inconjurat de constructii reprezentative ale orasului: la sud Complexul rezidential si comercial Romarta, Casa Tineretului la vest, Sediul Administratiei Publice si hotelul Belvedere spre est. Zona de promenada este situata intre doua artere vitale ala orasului : Calea Calarasilor si Dunare pozitionata perpendicular pe acestea fiind unul din putinele elemente urbane de deschidere a orasului catre Dunare amenajate pietonal, fiind pentru locuitorii municipiului Braila, una dintre cele mai cautate si apreciate zone de promenada, odihna si recreere. Aceasta amenajare urbana du tip esplanada. este practic o zona de parc public, compus din scuaruri, locuri de odihna, peluze cu gazon, spatii plantate cu flori de sezon, arbusti si arbori de talie mica si medie. Intreaga esplanada este completata fericit de unul dintre cele mai reusite ansambluri de arta monumentala urbana, unicat in tara, realizat de renumitul artist plastic Constantin LUCACI . 1.3 TITULARUL INVESTIŢIEI; UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA - MUNICIPIUL BRAILA. 1.4 BENEFICIARUL INVESTIŢIEI; a UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA - MUNICIPIUL BRAILA. 1.5 ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI. » S.C. ELCATIN SERV S.R.L. * B.LA.M. PASCU 777 T.NA. = S.C.ELIND S.A. BRAILA II. DESCRIEREA INVESTITIEI - Zona de promenadă cuprinsă între Calea Călăraşilor şi Dunăre, cunoscută sub denumirea Esplanada Dunării, obiectiv reprezentativ al municipiului Brăila, face parte diri categoria dotărilor urbane de tip parc public central cu funcțiuni polivalente. Realizată în perioada 1983-1985, zona de promenadă esplanada, a fost structurată ca un spațiu public de promenadă şi recreere, ce face legătura între principala arteră de circulaţie a oraşului, Calea Călăraşilor - Piaţa Independenței şi Faleza Dunării, fiind constituit dintr-o suită de trei scuaruri cu platforme pietonale organizate descendent de la platforma superioara a orasului spre Dunare, spaţii verzi gazonate, spaţii plantate cu flori anuale şi perene, plantaţii de arbori şi arbuşti, instalații de iluminat ambiental, scena şi gradene pentru spectacole în aer liber, dotari specifice parcurilor publice urbane. Intreg ansamblul este dominat de un complex de lucrari de arta monumentala realizate in aceeasi perioada. Entitatea care administrează şi deţine obiectivul, responsabilă cu implementarea Proiectului: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL BRĂILA. Brăila, atestată documentar încă din 1368, prin poziţia sa de port la Dunăre, a fost un loc de tranzit al drumurilor comerciale preferate de negustorii din orient spre vestul continentului european fiind adesea descrisă ca o prezenţă deosebită, remarcabilă. Din păcate Brăila, din aceste motive, a fost expusă deseori diverselor agresiuni, armate, politice, economice, dar a renăscut mereu, rămânând un reper imposibil de ignorat pe malul stâng a! Dunării. După obținerea independenţei României în 1877, o bună bucată de vreme Brăila şi- a pastrat aliura ds mare ceritru comercia!, tind utiimui pori comerciai “naritim amenaja: pe Dunăre. Resurse agricole imense au făcut din ținuturile Brăilei un hinterland agricol naţional şi internaţional. Nu întâmplător în Brăila a funcţionat cea mai relevantă bursă de cereale din Europa care întrunea întru totul caracteristicile unei burse internaționale. A fost atât de importantă încât ea a rămas înscrisă în registrele marilor societăți bursiere din Europa şi SUA şi în timpul socialismului, când practic ea fusese desființată. Acest context a generat în timp structuri urbane, edificii, monumente de istorie valoroase ce dau nota specifică identităţii locale care fac din Brăila un oraş unic la nivel național şi chiar european. Perioada interbelică a avut o creştere economică şi culturală deosebită, în această perioadă afirmându-se şi personalități incontestabile ale culturii şi spiritualităţii române: Panait Istrate, D.P. Perpessicius, Mihail Sebastian, Fănuş Neagu, Maria Filoti, Petre Andrei, Mina Minovici, C. Hepites, Ilarie Voronca, Ana Aslan, Gheorghe Petrescu, Petre Ştefănescu Goangă, Anton Bacalbaşa, ş.a. Acestui patrimoniu cultural moştenit i se adaugă astăzi un element nou, la fel de preţios şi reprezentativ, unic prin lucrările sale de artă monumentală: zona de promenadă ce leagă noul centru al oraşului, Piața Independenţei, de unde începe Calea Călăraşilor, de cheiul Dunării, dominată de prezența fântânilor arteziene imaginate şi create special pentru acest amplasament de renumitul artist plastic, maestrul Constantin Lucaci. Cadrul natural, relieful, prezența Dunării cu lunca, japşele, canalele şi ostroavele sale ce amintesc de Balta Brăilei, este de asemeni o prezență particulară, un patrimoniu natural de o frumusețe aparte, ce se contopeşte organic cu patrimoniul cultura! şi artistic, dar mai presus de orice, cu oamenii locurilor. Pentru România, particularizând pentru Brăila, este esenţială conservarea tezaurului natural, urbanistic, cultural regional, constituit ca un patrimoniu ce defineşte identitatea locală, grav afectat în timp dar şi a componentelor noi ale acestui patrimoniu, -1- ENE: printre care, ansamblul amenajărilor pentru promenadă şi relaxare, esplanada, împreună cu parcurile şi fântânile sale. Ne referim aici la necesitatea conservării, reabilitării obiectivelor în sine şi la refacerea infrastructurii specifice, prin utilizarea oportunităţilor oferite de programele de finanțare specifice, şi utilizarea acestora pentru obiective prioritare. i Cultura românească îşi validează europenitatea, prin schimbul permanent de valori spirituale pe plan mondial, într-un context în care fiecare naţiune îşi consolidează propria identitate contribuind la îmbogățirea patrimoniului imaterial, spiritual, al Europei Unite - modalitate coerentă de a atinge deviza Uniunii Europene "Unitate prin diversitate”. 1.1 SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVULUI DE INVESTITII ll1.a. STAREA TEHNICA __A OBIECTIVELOR __- ASIGURAREA CERINTELOR ESENTIALE A CALITATII CF. LEGII 10 PRIVIND CALITATEA IN CONSTRUCTII. Proiectului a fost structurat pe trei obiective importante ce alcatuiesc zona de promenada cuprinsa intre Calea Calarasilor si Faleza Dunarii, determinate de specificul si tipologia interventiilor ce trebuie realizate: OBIECTIV 1: REABILITARE, CONSOLIDARE SI MODERNIZARE PLATFORME PIETONALE DE PROMENADA, SCUARURI, CUVE, SPATII TEHNICE, SI DOTARI AFERENTE PROMENADE!, AMENAJAR! SPECIALE PENTRU PERSOANE- CU DIZABILITĂŢ; OBIECTIV II: REABILITARE, MODERNIZARE, ZONE VERZI AFERENTE PROMENADEI, REMODELARE PEISAGERA, AMENAJARE PARC DENDROLOGIC OBIECTIV Ii: REABILITARE, MODERNIZARE, INSTALATII TEHNICO EDILITARE AFERENTE PROMENADEI! (APA/CANAL, ECHIPAMENTE ELECTRICE DE ILUMINAT PUBLIC SI AMBIENTAL, INSTALATII MECANICE, HIDRAULICE ŞI ALTE LUCRĂRI CONEXE). Lucrările de construcţii de bază sunt practic impuse de consideratiile tehnice si variantele de interventie propuse atât de expertizele tehnice, de soluțiile urbanistice si arhitecturale care decurg din acestea dar si de importanta si reprezentativitatea obiectivului. SITUATIA EXISTENTA OBIECTIV |: PLATFORME PIETONALE DE PROMENADA, SCUARURI, CUVE, SPATII TEHNICE, SI DOTARI AFERENTE PROMENADEI, AMENAJARI SPECIALE PENTRU PERSOANE CU DIZABILITĂȚI . Asamblul zonei de promenadă, denumii în continuare pe scurt, esplanada, delimitat de Calea Călăraşilor la vest şi Dunăre Brăila ia est Ansamblul Romarta la sud şi -2- i tai Hotelul Belvedere, Palatul Administrativ şi Piata Independenţei la nord, cu care se află într- o relație urbană de interconexiune, a fost realizată, între anii 1983 şi 1985. În 1994 au fost relizate cateva lucrări de consolidare a tasărilor, a infrastructurii şi de reparare a finisajelor la pardoseli şi placaje. , Piesele dominante ale ansamblului, trei compozitii de arta plastica monumentala complexa, dintre care una cinetică, opere ale renumitului artist plastic român Constantin Lucaci, reprezentative pentru patrimoniul cultural şi urbanistic Brăilean, au determinat şi structurat zona de promenadă esplanada. , Aspectul arhitectural general al amenajării încadrează acest ansamblu în categoria dotărilor urbane reprezentative cu valoare arhitecturală şi urbanistică specială, lucrarile realizate in inox, sunt opere de artă monumentală unicat, atât ca modalitate de realizare, expresivitate artistică, simbolistică, dimensiuni, mecanică şi hidraulică. Din punct de vedere urbanistic, funcţional, al amplasamentului, obiectivul se încadrează în arhitectura specifică centrului nou, structurat ca un parc public urban, cu destinatia de a asigura odihna, recreerea si zone de socializare, locuitorilor municipiului. De asemeni zona este cea mai importanta legatura intre promenada ce bordeaza malul! stang al Dunarii, amenajata pietonal de Ia strada Traian pana la strada Grivita, pe o lungime de 2450 m si Piata Independentei, respectiv Calea Calarasilor. Promenada cu amenajarile sale este si locul de desfasurare a numeroase spectacole in aer liber oferite locuitorilor municipiului. Ansamblul promenadei, ca elemente de constructie este compus din zone de circulații pietonale, scuaruri, alei pietonale trepte şi rampe, dispuse într-o suită de platforme pietonale, situate la cotele medii ale terenului amenajat: 18.80, 18.30, 17.20, 16.20, 14.80, 13.60, 12.40, 11.25, (cote medii teren) descendente spre Dunăre avand o cuprafata totala de 4:232,5 mp. a | Aceasta amenajare complexa, asigura legatura intre spatiile de odihna, recreere si amenajarile pentru petrecerea timpului liber de pe cheiul Dunarii cu tereasa superioara a orasului, Piata Independentei, Calea Calarasilor. Promenada se afla în prezent într-o stare avansată de uzură fizică şi morală datorată faptului că au fost utilizate la realizarea lui materiale neadecvate, soluții tehnice neperiormante ce au permis infiltrarea apei spre solul argilos macropric sensibil la umezeala, provocand tasări ale terenului, precum şi tehnologii determinate de bugetul limitat dar şi de posibilităţile tehnice existente la momentul realizării. Un astfel de obiectiv are nevoie perodic de lucrări majore de reabilitare, întreţinere, amenajare, modernizare şi adaptare la cerinţele utilizatorilor. La verificarea in teren a starii tehnice a obiectivului, s-a constatat: + Pavajul platformelor de promenada este crăpat, fracturat, tasat pe cca 30% din suprafata, si prezinta fisuri si exfolieri, pete, rosturi dilatate, pe toata suprafata inclusiv la trepte, contratrepte, placajele parapetilor, pierzandu-si valoarea artistică initiala. e Finisajele sunt de regula desprinse, fisurate, exfoliate pe cca 80 - 85% din suprafata. e Spatiile tehnice sunt inudate periodic, prezinta urme de aluviuni din infiltratii, si necesita interventii de igienizare si chiar consolidare. + Treptele, partial tratate antiderapant sunt realizate din granit lustruit, finisajele sunt pe 30% desprinse si prezinta fisuri, ciobituri, zone exfoliate pe cca 80% din suprafata. + Nuexista nici un fel de dotari pentru persoane cu handicap. + Apa din cuve are o culoare dizgrațioasă (verde-pământiu, tulbure) iar suprafaţa apei este acoperită cu spume şi gunoaie. -3- + Cuvele sunt acaperite de alge si finisajele sunt practic invizibile. e Rebordul cuvelor este realizat din elemente prefabricate finisate cu mozaic spalat, simplu asezate pe contur, cu rosturi nefinisate cu aspect inestetic. Starea platformelor promenadei este marcata de: , + Calitatea slaba a lucrarilor initiale de compactare si sistematizare a terenului, fost vad de acces la Dunare, « Uzura retelelor edilitare, apa, canalizare, scurgere si colectare ape din precipitatii, echipamentelor aferente, + Utilizarea de materiale improprii si tehnologii de montaj neperformante specifice perioadei de realizare a obiectivului. SITUATIA EXISTENTA_ OBIECTIV II: ZONE VERZI AFERENTE PROMENADEI, AMENAJARI PEISA GERE, SPATII PLANTATE. Complementar zonei de promenada, sunt amenajate în imediata vecinătate, spaţii verzi pe platforme de pamânt sistematizat, amenajate de asemeni în trepte descendente spre Dunare, bordate de ziduri de sprijin pentru taluzurile rezultate. Starea platformelor gazonate si aflate intr-o stare avansata de uzura prezenta: tasari ale terenului, zone cu gazon si vegetatie lipsa, fracturi ale zidurilor de sprijin si parapetilor, desprinderi ale finisajelor. Toate aceste degradari sunt datorate lipsei lucrarilor de reparatii periodice, de intretinere, precum si calitatii discutabile a materialelor si lucrarilor initiale. Efectul general al acestor degradari este pierderea valorii artistice a amenajarilor peisagere si implicit a valorii urbanistice a intregii promenade. Zonele verzi amenajate in cadrul promenadei identificate la fata locului sunt de urmatoarele tipologii: + Peluze gazonate amenajate pe platformele rezultate din amenajarea spatiilor adiacente promenadei cuprinse intre aceasta si cadirile vecine. * Zone plantate cu arbori de talie medie si arbusti plantati in palcuri. + Zone tip “gradinita” cu teren negazonat de regula, plantate cu trandafiri si delimitate cu borduri de 15x15 cm inaltime libera peste trotuar care retin apa si permit infiltrarea spre straturile leosoide a unor mari cantitati de apa fiind unul din principalii factori ce genereaza tasari. * Zone verzi in cuve de beton — 'tip jardiniere” de talie mare. + Zone cu flori anuale de sezon, plantate in “covor” pe perioade de inflorire. Privite global aceste amenajari existente dau o imagine generala pozitiva, din punct de vedere functional dar este vizibila necesitatea unei interventii de specialitate, toaletari, plantari de completare si innoire avegetatiei, precum si o amenajare peisagera unitara. Alaturi de celelalte zone verzi traditionale ale municipiului: Faleza, Bulevarde, parcul Monument, si Gradina Publica dar si cele ce se vor realiza, promenada reprezinta o parte din plamanul verde al orasului si va contribui la norma de 20 mp suprafata verde/locuitor ce trebuie realizata pana in decembrie 2010 respectiv, 26mp/locuitor pana in 2013. SITUAŢIA EXISTENTA OBIECTIV III: INSTALATII TEHNICO EDILITARE AFERENTE PROMENADEI (APA/CANAL. ECHIPAMENTE ELECTRICE DE ILUMINAT PUBLIC SI AMBIENTAL, INSTALATII MECANICE, HIDRAULICE . Spaţiul de promenadă este echipat cu instalaţii de apă şi canalizare montate subteran. O parte din instalațiile sus menționate au existat anterior amenajării promenadei dar cea mai mare parte au fost construite odată cu promenada. Realizate din materialele specifice epocii (tevi din otel pentru instalaţiile de apă şi din azbociment si beton pentru instalaţiile de canalizare), instalaţiile de apă şi canalizare prezintă un grad avansat de coroziune, coimatare, manifestat prin numeroase pierderi de apă ce afectează prin umezire solul de sub promenadă, cu influențe negative asupra stabilității fundațiilor şi pavimentelor. În aceeaşi stare de uzură avansată se găsesc şi elementele de comandă (vane, robinete, clapeți etc.). Toate acestea au o stare generala rea si influenteaza vizibil, cu efecte distructive pentru elementele de constructie: finisaje, pavaje, placaje, spatii tehnice, parapeti, ziduri de sprijin, cuve. Elementle celor trei grupe de obiecte de arta piastica monumeniala realizate din inox: egrete si delfini amplasate in cuva circulara situata pe platforma superioara, valuri in cuva dreptunghiulara pe platforma intermediara si pescarusi cuva in trepte pe platforma inferioara, sunt si ele afectate de tim [...]