HCL 104/2010 Brăila adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA Ş CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA din__/7 %/_ 2010 Privind: Aprobarea Strategiei locale actualizate privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice a Municipiului Brăila şi a Planului de implementare aferent. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL ERAILA La inițiativa Primarului Municipiului Brăila; Având în vedere raportul Direcţiei Tehnice - Serviciul Unitatea Municipală de Monitorizare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice, precum şi rapoartele comisiilor de specialitate nr.1, 2, 3, 4 şi 5 din cadrul C.L.M. Brăila; În conformitate cu prevederile art.8 alin. (1), alin.(2) lit.a) din Legea nr.51/2006, cu modificările şi completările ulterioare — legea serviciilor comunitare de utilități publice, art.6 alin.(1), alin.(4) din HGR. nr.246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice; Ținând seama de prevederile Capitolului VIII din Strategia de dezvoltare a Municipiului Brăila în perioada 2008 — 2013 aprobată prin H.C.L.M. Brăila nr.381/18.12.2008; În baza art.36 alin. (1), alin.(2) lit.d) şi alin.(6) lit.a) pct.14 din Legea nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art.45 alin.(1), coroborat cu prevederile art.115 alin.(1) lit.b) din Legea nr.215/2001, privind administrația publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; AOTARA ST E: Art.1: Se aprobă Strategia locală actualizată privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice a Municipiului Brăila şi a Planului de implementare aferent, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2: Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Direcţia Tehnică - Serviciul Unitatea Municipală de Monitorizare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice, Direcţia de Administrare şi Gospodărire Locală Brăila, S.C. „CET” SA. Brăila şi Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila, iar Secretarul Municipiului Brăila o va aduce la cunoştinţă publică şi comunica celor interesați. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ SEC 2008 R, IORGA STOIAN PFAJEA 4 [a OLP nn. 44 / 2304 2040 UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ - MUNICIPIUL BRĂILA - ACTUALIZAREA STRATEGIEI MUNICIPIULUI BRĂILA PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE 2010 - 2013 Stctezia Municrpuului Brăila privind acevlerarea dz char serviciilor comunitare de utilităţi pubtuee CUPRINS INTRODUCERE... 2 1. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ÎN DOMENIUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE... 14 1.1. INFRASTRUCTURA DE APĂ/APĂ UZATĂ... 14 1.2. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR... 25 1.3. ENERGIA TERMICĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT... 34 1.4. TRANSPORTUL PUBLIC LOCAL... 4 1.5. ILUMINATUL PUBLIC... aaa 47 2. OBIECTIVELE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE... 52 3. MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE... 92 4. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI MUNICIPIULUI BRĂILA PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE... 96 5. PLANUL DE IMPLEMENTARE AL STRATEGIEI... 104 ANEXA NI. Leea 105 6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI MUNICIPALE... 113 ANEXA NI. Deea 114 BIBLIOGRAFIE... 115 pr INTRODUCERE Dimensiunea economico-socială a serviciilor comunitare de utilități publice şi rolul acestora în menţinerea coeziunii sociale, reclamă şi justifică adoptarea şi implementarea unui set de măsuri, având ca obiectiv dezvoltarea durabilă, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităților economico- sociale dintre statele membre ale acesteia şi România. În contextul implementării angajamentelor României vizând domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, accesul la fondurile comunitare şi creşterea capacităţii de atragere şi absorţie a acestor fonduri a devenit o prioritate a autorităţilor publice locale. Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice include totalitatea acțiunilor şi activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social desfăşurate sub responsabilitatea autorităților locale. Strategia de dezvoltare a Municipiului Brăila a fost aprobată prin H.C.L.M. nr. 381/18.12.2008 şi este structurată pe 10 capitole. Capitolul VIII, denumit „Municipiul Brăila - Centrul Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice”. este dedicat analizei şi stabilirii obiectivelor în vederea creşterii calității acestor servicii pe raza municipiului nostru. Strategia defineşte politicile, obiectivele şi identifică soluţii şi direcţii de acțiune capabile să asigure accelerarea dezvoltării şi eficientizării serviciilor comunitare de utilități publice şi totodată, dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, în concordanță cu obligaţiile asumate de România în procesul de integrare. Strategia are în vedere, conform prevederilor H.G.R. nr. 246/2006, serviciul de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, serviciul de salubrizare şi managementul deşeurilor solide, serviciul de alimentare cu energie termică în sistein centralizat, serviciul de transport public local, serviciul de iluminat public. Acestea sunt servicii de interes public local - municipal - înființate şi organizate de autoritatea administraţiei publice locale. De asemenea, sunt gestionate şi exploatate sub conducerea sau coordonarea, responsabilitatea şi controlui acesteia. H.G.R. nr. 246/2006, pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, stabileşte că: „dulorităţile administraţiei publice locale adoptă, conform reglementărilor în vigoare din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, strategii locale proprii privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, având la bază angajamentele asumate de România în procesul de negociere a acquisului comunitar şi prevederile strategiei naţionale” iar „unităţile municipale peniru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice, elaborează şi actualizează anual strategiile locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum și planurile locale de implementare aferente acestora”. Brăila este un oraş în plin proces de dezvoltare şi modernizare, tocmai de aceea se are în vedere permanent redimensionarea tuturor serviciilor publice pentru creşterea confortului populaţiei din municipiul nostru. Sectorul serviciilor ocupă un loc aparte în economia mondială în ansamblu şi în cadrul majorităţii ţărilor. Realităţile lumii contemporane demonstrează clar tendința creşterii impetuoase a rolului serviciilor în viața economico-socială a țărilor dezvoltate. Dinamica sectorului serviciilor este atât de puternică, încât secolul al XXI- lea poate fi numit secolul serviciilor, definind etapa actuală ca o perioadă de „transformare a civilizaţiei noastre într-o civilizaţie a serviciilor”. O astfel de evoluţie s-a caracterizat, între altele, printr-o creştere şi diversificare a ofertei de servicii, corespunzător unor evoluţii similare ale nevoii de servicii. Accesul la serviciile publice este nediscriminatoriu pentru categoriile populaţiei, cărora le sunt destinate. Politicile Consiliului Local Municipal Brăila vizând dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice și reforma acestui domeniu de activitate, au la bază următoarele orientări: + organizarea serviciilor comunitare de utilități publice în raport cu cerinţele populaţiei; + introducerea standardelor de calitate (indicatorilor de performanţă) în baza cărora serviciile comunitare de utilităţi publice să poată fi monitorizate şi evaluate; *%* promovarea relaţiilor contractuale echilibrate, orientate către rezultat, bazate pe conceptul gestiunii delepate; + instituirea unui sistem de monitorizare Şi evaluare a executării contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice; “%* adoptarea unor proceduri şi mecanisme specifice pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor serviciilor comunitare de utilități publice; « corelarea planurilor de amenajare a teritoriului cu proiecte de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi publice; *%* prioritizarea investiţiilor în infrastructura tehnico-edilitară; (95) ** extinderea gestiunii delegate a serviciilor comunitare de utilitz publice bazată pe contracte de concesiune şi contracte de parteneriat public-prive promovarea privatizării operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare c utilități publice şi atragerea investițiilor private în dezvoltarea şi modernizare sistemelor comunitare de utilităţi publice; + clarificarea principiilor şi mecanismelor decizionale cu privire | inițierea, fundamentarea, aprobarea şi finanțarea investiţiilor publice de intere local; “%* implementarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, pri dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor municipale, inclusi implementarea sistemelor de colectare selectivă şi valorificare a deşeuriloi constituirea parteneriatelor de tip public-privat; “% refolosirea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor municipale implementarea reglementărilor care transpun legislația comunitară privin, depozitarea şi incinerarea deşeurilor; *%* utilizarea transparentă şi creşterea capacităţii de atragere |. instrumentelor structurale, prin pregătirea unui portofoliu de proiecte şi obiectivi de investiţii specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilo comunitare de utilităţi publice; + fiecare cetăţean să aibă acces liber şi nediscrimatoriu la serviciilt comunitare de utilități publice, + creşterea gradului de satisfacţie al populaţiei. Aşteptările N cetăţeanului —— Reforma Capacitatea Calitatea Satisfacţia serviciilor administrativă > serviciilor cetățeanului publice publice t Încrederea în instituțiile publice Obiective generale Strategia locală privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare d utilităţi publice are următoarele obiective generale: ** atingerea conformităţii cu prevederile legislaţiei U.E., referitor li serviciile comunitare de utilităţi publice; “%* respectarea angajamentelor asumate de România cu privire | implementarea acquis-ului comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilităţ publice; *%* atingerea conformităţii cu standardele comunitare privind calitatez şi cantitatea serviciilor comunitare de utilităţi publice; “+ creşterea capacităţii de absorţie a resurselor financiare alocate dir fonduri comunitare şi de atragere a fondurilor de investiţii; creşterea capacității de elaborare, promovare şi finanțare a proiectelor de investiţii aferente infrastructurii de interes local; * creşterea graduală a capacităţii de autofinanțare a serviriilor comunitare de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare afai unte, corespunzător nivelelor acceptate în Uniunea Europeană; * satisfacerea cerințelor de interes public ale colectivităţilor locale şi creşterea bunăstării populaţiei. Direcţii de acţiune Strategia locală privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice are la bază următoarele direcţii de acţiune: 1. Definirea şi stabilirea cadrului instituțional şi organizatoric necesar îmbunătăţirii managementului serviciilor comunitare de utilități publice; 2. Stabilirea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor între factorii implicaţi în înființarea, organizarea, funcționarea, gestionarea, exploatarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi partajarea acestora pe baza principiului descentralizării serviciilor publice, autonomiei locale, subsidiarităţii — şi proporționalităţii; i 3. Crearea cadrului şi a instrumentelor necesare gestionării eficiente a fondurilor de investiţii necesare modernizării şi dezvoltării infrastructurii tehnico- edilitare aferentă serviciilor comunitare de utilități publice; 4. Popularizarea procedurilor specifice şi facilitarea accesului la resursele financiare necesare accelerării dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice; 5. Utilizarea eficientă a resurselor-umane, materiale, financiare - disponibile, proprii sau atrase. tn Strategie Obiectivele privind îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor comunitare de utilități publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, respectându-se cadrul legislativ privind fiecare serviciu comunitar de utilităţi publice, sunt fundamentate prin Strategia naţională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, aprobată prin HG 246/2006, precum şi a: - Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, - Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, - Legii nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor, - Legii nr. 325/2006 privind serviciul de alimentare cu energie termică, - Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local, - Legii nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, - Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, - Legii nr. 195/2006, legea-cadru a descentralizării. Contextul naţional al dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice În România, accesul populaţiei la utilităţile publice este încă foarte limitat şi mult sub nivelul din Uniunea Europeană. Prin transpunerea directivelor europene din domeniu, România a adoptat noi legi şi standarde privind domeniul utilităţilor publice. Deşi costisitoare şi solicitantă, implementarea acestora reprezintă o schimbare radicală în politicile naţionale şi în modul de abordare referitoare la domeniul utilităţilor publice. De asemenea, restructurarea vastă în industrie şi agricultură, reducerea activităților de extracţie a combustibililor solizi şi de utilizare a materiilor prime au contribuit la îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu. Începand cu anul 1995, când noua legislaţie de protecţie a mediului a intrat în vigoare, România a adoptat o serie de documente strategice sectoriale şi norme cu scopul de a lua în considerare principiile dezvoltării durabile. Aceste strategii naționale includ, de asemenea, concluziile şi recomandările Strategiilor europene de dezvoltare durabilă (Lisabona si Goteborg) şi ale celui de- al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu, în vederea asigurării conservării, protecţiei si îmbunătăţirii mediului, protejării sănătăţii umane şi utilizării durabile a resurselor naturale. Pentru a contribui la dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate din România, regiuni avute în vedere de politica de coeziune a Uniunii Europene, România, trebuie să facă investiţii semnificative în infrastructura utilităţilor publice, în particular în sectoarele apă, deşeuri şi calitatea aerului. România trebuie să investească în dezvoltarea unor sisteme eficiente de management de mediu, cu scopul de a oferi o mai bună calitate a serviciilor către populaţie și de a crea un mediu de afaceri competitiv. Sisteme de management viabile sunt de asemenea necesare pentru protecția şi valorificarea resurselor naturale. Se va acorda, de asemenea, o atenție deosebită activităţilor de modernizare a instalaţiilor mari de ardere ce au ca țintă reducerea emisiilor de S02, NOx şi pulberi, contribuind astfel la implementarea directivelor din sectorul de calitatea aerului. In acest scop, implementarea Directivei 2001/80/CE vizează atingerea performanţelor de mediu în conformitate cu politicile comunitare şi participarea României la elaborarea politicilor de îmbunătăţire a calității aerului şi reducerea fenomenului de acidifiere şi de formare a ozonului troposferic. p Principalele măsuri pentru îndeplinirea acestor obiective presupun reducerea emisiilor de oxizi de azot şi de pulberi provenite de la gazele de combustie (ardere) şi efectuarea măsurătorilor reprezentative ale poluanților relevanţi în conformitate cu standardele Centrului European pentru Normare. În vederea reducerii semnificative a emisiilor de poluanţi şi implicit a îmbunătățirii calităţii aerului în zonele urbane, principalele măsuri vor fi corelate cu măsuri de creştere a eficienței energetice, de promovare a cogenerării, de utilizare alternativă a combustibililor mai puţin poluanți, de reabilitare a reţelelor de distribuție şi de creştere a pradului de conştientizare a populației în ceea ce priveşte consumul de energie termică, prin reabilitarea termică a locuinţelor, susținută prin „Programul Termoficare 2009 - 2015 - Căldură şi Confort”. Obiectivele acestui program sunt: ** sistemul centralizat de producere şi distribuție să atingă un randament termic de cel puţin 80%, prin eliminarea pierderilor din reţelele de transport şi cele interioare de alimentare cu apă caldă şi căldură; ** introducerea contorizării la nivel de imobile şi puncte termice. Se estimează ca acest program să aibă ca rezultat scăderea consumului de combustibil şi reducerea emisiilor în atmosferă. Putea Context regional Judeţul Brăila face parte din Regiunea de dezvoltare Sud - Est. Una dintre funcţiile prioritare ale regiunii de dezvoltare din care face parte Municipiul Brăila este coordonarea proiectelor de dezvoltare regională şi absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană. Regiunea Sud - Est acoperă 35.762 km: sau 15% din suprafața totală a ţării, fiind a doua ca mărime din cele 8 regiuni de divizare ale României. Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului, podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord- vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor şi Subcarpaților de Curbură. Totodată regiunea este străbătuta de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginit la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu specific climatic continental. Su Et po 7 y “+ Regiunea de SE - judeţul Brăila Repartizarea unităţilor administrativ - teritoriale din Regiunea de Sud - Est Regiunea de Suprafața oară ip Din care: Numărul Numărul dezvoltare Judeţul totală (Km”) municipiilor municipii comunelor satelor Regiunea de Sud - Est 35.762 33 INI 354 1.447 Brăila 4.766 4 1 40 140 Buzău 6.103 5 2 82 473 Constanţa 7.071 12 3 s8 188 Galaţi 4.466 4 2 60 180 Tulcea 8.499 E 1 46 133 Vrancea 4.857 5 2 68 331 Sursa: INS - Direcţia Regională de Statistică Brăila Oraşele concentrează 55,5% din po ulaţie, cu tendințe de diminuare. Ş populaj ( Industrializarea forțată de după război a condus la concen oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa. Repartizarea populaţiei în Regiunea de Sud - Est la 01.07.2009 Regiunea de dezvoltare Populaţia Densitatea Judeţul (număr locuitori) (Locuitori/Km2) Regiunea Sud - Est 2.812.755 78,65 Brăila 360.191 75,58 Buzău 482.674 79,09 Constanţa 722.360 102,16 Galaţi 609.480 136,47 Tulcea 247.444 29,11 Vrancea 360.596 74,24 Sursa: INS - Direcţia Regională de Statistică Brăila trarea populaţiei în Cel mai mare oraş al regiunii este Constanţa (309.965 locuitori), urmat de Galaţi şi Brăila (peste 200.000 de locuitori), Buzău, şi Focşani (peste 100.000 de locuitori). Repartizarea pe etnii a populaţiei din Regiunea de Sud - Est Regiunea de Populaţia după etnie: lezvoltare câ Judeţul stabilă total a , A , Ruși - A pi Români Maghiari | Rromi | Germani Lipoveni Turci | Tătari | Sârbi Retiunea 2.848.219 | 2.712.832 1.747 48.590 | 678 25.464 | 27.914 | 23.423 | 57 Brăila 373.174 362.823 144 5.885 56 3.499 179 2 6 Buzău 496.214 481.272 153 14.446 43 22 37 3 7 Constanţa 713.151 652.777 921 6.023 315 5.273 __|_ 24.246 | 23.230 | 26 | Galaţi 619.556 604.753 259 13.151 1340 304 82 8 8 Tulcea 256.492 230.843 135 2272 83 16.350 | 3.334 | 179 8 Vrancea 387.632 380.364 135 6.813 ŢI 16 36 ] 2 Sursa: INS - Direcţia Regională de Statistică Brăila „Recensământul populaţie şi al locuinţelor - 18 martie [...]