HCL 82/2022 Botoșani adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL BOTOȘANI MUNICIPIUL BOTOȘANI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea proiectului ”Construirea de locuințe pentru tineri la nivelul Municipiului Botoșani”, depus spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și a cheltuielilor legate de acest proiect CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BOTOŞANI, analizând propunerea domnului Primar Cosmin Ionuț Andrei privind aprobarea proiectului ”Construirea de locuințe pentru tineri la nivelul Municipiului Botoșani”, depus spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și a cheltuielilor legate de acest proiect; analizând raportul de specialitate comun al Serviciului Management Proiecte, Serviciului Investiții, Direcției Urbanism și Direcției Economice, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului Local; în conformitate cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare, Legii locuinței nr. 114/1996, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, corroborate cu cele ale art. 129 alin. (2) lit. d) și alin. 7 lit. e), k) și lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 555 din 3 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare în temeiul art. 196 alin. (1) lit. a) și art. 240 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 555 din 3 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂŞTE: Art. 1. Se aprobă proiectul ”Construirea de locuințe pentru tineri la nivelul Municipiului Botoșani”, în vederea finanțării acestuia în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Pilonul IV – Coeziune socială și teritorială, Componenta C10 – Fondul Local, Investiția I.2. – Construirea de locuințe pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ. Art. 2. Se aprobă valoarea totală a proiectului ”Construirea de locuințe pentru tineri la nivelul Municipiului Botoșani” de 25.902.879,87 lei cu TVA / 21.767.125,94 lei fără TVA la cursul Inforeuro aferent lunii mai a anului 2021 de 1 euro = 4,9227 lei, reprezentând finanțare nerambursabilă în procent de 100% a cheltuielilor eligibile. Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile de 4.135.753,93 lei va fi asigurată de la bugetul de stat, din bugetul coordonatorului de reforme și/sau investiții pentru Componenta 10 – Fondul Local – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în conformitate cu legislația în vigoare. Art. 3. Se aprobă nota de fundamentare a investiției ”Construirea de locuințe pentru tineri la nivelul Municipiului Botoșani”, conform Anexei 1 la prezenta hotărâre. Art. 4. Se aprobă descrierea sumară a investiției ”Construirea de locuințe pentru tineri la nivelul Municipiului Botoșani”, conform Anexei 2 la prezenta hotărâre.  Art. 5. Sumele reprezentând cheltuieli neeligibile și/sau conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului ”Construirea de locuințe pentru tineri la nivelul Municipiului Botoșani” vor fi susținute din bugetul local al UAT Municipiul Botoșani. Art. 6. Se vor asigura toate resursele financiare necesare implementării proiectului în condițiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Art. 7. Se mandatează Primarul Municipiului Botoșani, domnul Cosmin Ionuț Andrei, să semneze în numele și pe seama UAT Municipiul Botoșani cererea de finanțare a proiectului ”Construirea de locuințe pentru tineri la nivelul Municipiului Botoșani” cu toate anexele acesteia, a tuturor documentelor aferente proiectului și să reprezinte UAT Municipiul Botoșani în relația cu Autoritatea Finanțatoare Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Art. 8. Primarul Municipiului Botoșani, prin serviciile aparatului de specialitate, va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ, Consilier, Daniel Botezatu Secretar general, Ioan Apostu Botoșani, 30 martie 2022 Nr. 82 ROMÂNIA JUDEȚUL BOTOȘANI MUNICIPIUL BOTOȘANI CONSILIUL LOCAL Anexa 1 la HCL nr. 82 din 30.03.2022 NOTĂ DE FUNDAMENTARE PRIVIND NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA INVESTIȚIEI “ Construirea de locuințe pentru tineri la nivelul Municipiului Botoșani” Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local Titlu apel proiect: I.2 - Construirea de locuințe pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ LOCUINTE PENTRU TINERI CARE PROVIN DIN GRUPURI / COMUNITĂȚI VULNERABILE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BOTOȘANI 1. Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) Muncipiul Botoșani este reședința și cel mai mare oraș al județului Botoșani, fiind situat în regiunea de dezvoltare Nord-Est, Moldova. Botoșani este al 19-lea cel mai mare oraș din România. Regiunea Nord-Est joacă un rol relevant în ceea ce înseamnă harta transportului internațional și interregional. Dezvoltarea localităților este impactată în mod direct de fluxurile provenite din aceste două categorii de transport. Regiunea beneficiază de coridoare care asigură legătura directă cu Municipiile Iași și Suceava. Județul Botoșani este situat adiacent granițelor cu țările vecine din Ucraina și Republica Moldova, fiind delimitat de râurile Sitna, Dresleuca și Siret. Municipiul Botoșani se bucură de o poziție strategică, dar acesta are o poziție relativ periferică față de axele prioritare de transport din rețeaua TEN-T (rutier, feroviar și aerian). Cele mai apropiate puncte de conectare a municipiului la rețeaua TEN-T sunt: ➢ Suceava: E85/DN2 ➢ Târgu Frumos: E583/DN28 ➢ Suceava: M500/Linia 502 ➢ Târgu Frumos: Linia 606 ➢ Suceava și Iași: rețeaua TEN-T aeriană Figura 1 Rețeaua TEN-T rutieră, Poziția Municipiului Botoșani Municipiul Botoșani este situat pe platforma Moldovei, în zona de Sud-Vest a județului, la coordonatele 47°44′ latitudine nordică și 26°41′ latitudine estică, la o altitudine medie de 163 de metri. În ceea ce privește locuirea și accesul la utilități, în 2011, la nivelul municipiului Botoșani existau 6558 de clădiri cu locuinţe, care găzduiau 37768 de gospodării ale populaţiei. Numărul mediu al persoanelor dintr-o gospodărie era de 2,63, similar cu media județului (2,68)11. Totodată, numărul locuințelor convenționale era de 40.673, din care 39025 de locuințe (95,9%) erau în proprietate privată, 1.450 (3,6%) erau proprietate publică, iar alte 174 locuințe erau în proprietate privată de grup, a unor asociații sau aparțineau cultelor religioase. Figura 2 Locuințe ANL (stânga) și locuințe individuale (dreapta) construite recent în municipiul Botoșani Potrivit SIDU 2014-2020, comparativ cu Recensământul din 2002, numărul clădirilor cu locuințe a crescut cu 36%, iar numărul locuințelor a crescut cu 7% în 2011. Creșterea mult mai rapidă a numărului de clădiri de locuit în raport cu numărul de locuințe indică faptul că, în ultimul deceniu, s-au construit preponderent locuințe individuale, spre deosebire de perioadă comunistă, când peste 90% din locuințele finalizate erau colective (în blocuri). În ceea ce privește dotările, 94,1% (38.260) dintre locuințe aveau bucătărie proprie la Recensământul din 2011, în timp ce de baie se bucurau doar 92,2% (37.486)1. Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului General al Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, la nivelul municipiului Botoșani existau, 7.489 de clădiri cu locuinţe, care găzduiau 39.456 de gospodării ale populaţiei. Numărul mediu al persoanelor dintr-o gospodărie era de 2,69, similar cu media județului, de 2,68. Potrivit datelor furnizate de Primăria Botoșani, în municipiu există multe apartamente și case vechi care nu corespund standardelor de confort medii din Uniunea Europeană. Deși suprafața locuibilă de la nivel local a crescut cu 37% în intervalul 2007- 2015, suprafața locuibilă medie a ajuns la doar 46,6 mp/locuință, această valoare rămâne totuși inferioară mediei naționale (47,3 mp), dar și celei a UE-28 (96 mp în 2012, conform Eurostat). Suprafața medie locuibilă/locuitor e în jur de 17,71 mp/pers. Situația accesului la utilități la nivelul orașului/ municipiului se prezintă în felul următor: Rezultatele Recensământului General al Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 indică faptul că 93,8% dintre locuinţele din municipiu sunt conectate la sistemul centralizat de canalizare, 2,6% au sistem propriu, iar 3,6% nu dispun de instalație de canalizare în locuință. În ceea ce privește alimentarea cu apă, 95,7% dintre locuințe sunt conectate la rețeaua centralizată, 2,1% dispun de sisteme proprii, iar 2,2% sunt nealimentate cu apă potabilă13. În altă ordine de idei, potrivit Primăriei 99,8% dintre locuințe dispun de instalaţie electrică (față de 96,6% la nivel național, 95,4% la nivel regional și 95,3% la nivel județean), 41,8% sunt conectate la sistemul de termoficare, iar 47% de centrale termice proprii, procente semnificativ mai ridicate decât cele înregistrate la nivel județean (26,1%), regional (34,4%) și național (44,4%). Astfel, nivelul de dotare al locuinţelor cu instalaţii şi dependinţe a crescut față de anul 20022. Sistemul centralizat de alimentare cu apă din Municipiul Botoșani este unul dintre cele mai vechi din România (fiind inaugurat în 1902). Orașul este alimentat cu apă potabilă din râul Siret (Acumularea Bucecea) și din subteranul Luncii Siretului. În ceea ce privește consumul, în anul 2007 s-a înregistrat un maxim de 6.017 mii metri cubi de apă, pentru a scădea la 4.238 mii metri cubi în anul 2014, pe fondul unui consum casnic mai redus și a unei mai bune gestionări a rețelei. Spre deosebire de sistemul de alimentare cu apă, sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate este de dată mai recentă. Stația de tratare a apelor uzate Botoșani (zona Răchiți) a fost construită în etape (între 1972-1987) și extinsă în prezent. Sistemul de canalizare mai colectează şi apa uzată industrială. Infrastructura de apă și apă uzată nu există (total sau parțial) pe 44, respectiv 104 străzi din municipiu, astfel încât să asigure accesul tuturor cetățenilor la aceste servicii de utilități publice. În ceea ce privește gazele naturale, în perioada 2007-2015 lungimea rețelei de distribuție din municipiul Botoșani a înregistrat creșteri succesive de la an la an, pe fondul investițiilor realizate de operatorul E.ON GAZ Distribuție, ajungând la o lungime totală de 163,1 km, conform datelor puse la dispoziție de INS (creștere cu 35% față de 2007). Cu toate acestea, rețeaua de distribuție a gazelor naturale nu există pe un număr de 58 de străzi din Municipiu3, astfel încât nu toate locuințele individuale au posibilitatea de a-și instala centrale termice proprii și să reducă emisiile de CO2 generate de sobele pe bază de combustibili solizi. Cantitatea de gaze 1 "Locuințe convenționale după dotarea cu instalații și dependințe la recensământul din anul 2011 - rezultate preliminare” 2 SIDU Botoșani 2014-2020 3 SIDU Botoșani 2014-2020 naturale distribuită consumatorilor din municipiu a avut evoluții fluctuante, cu un punct maxim în 2010 (39.944mc) și unul minim în 2014 (33.138 mii mc). În anul 2016, la rețeaua de termoficare centralizată din municipiu erau conectate 11.249 de locuințe (apartamente, prin 1235 de branșamente în funcțiune), ceea ce reprezintă 27% din totalul locuințelor existente în oraș, la care se adaugă 43 de instituții și 80 de agenți economici16. La Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 erau conectate la sistemul de termoficare 41,8% locuințe, 47% având centrale termice proprii. Conform aceluiasi recensamant, 99,8% dintre locuințele din municipiul Botoșani sunt conectate la rețeaua de alimentare cu energie electrică. Rețeaua de iluminat public de la nivel local este uzată din punct de vedere fizic și moral, principala problemă fiind eficiența energetică redusă a corpurilor de iluminat existente, ceea ce generează costuri mari de operare a acestui sistem, dar și emisii semnificative de CO2. O altă problemă este legată de faptul că rețeaua de distribuție a energiei electrice și de iluminat public nu a fost extinsă în toate zonele rezidențiale noi (de ex. Doboșari). În ceea ce privește serviciul de salubrizare local, prin intermediul operatorului S.C. URBAN SERV S.A., al cărui singur acționar este Consiliul Local Botoșani, se gestionează deșeurile menajere și asimilabile generate de populație, inclusiv DEEE-uri, deșeurile din construcții și desființări de locuințe, deșeurile din măturatul stradal, din piețe, oboare, rezultate din întreținerea spațiilor verzi. În ceea ce privește locuințele sociale, în Municipiul Botoșani există aproximativ 400 de familii care sunt chiriașe în 6 cămine tip Nefamiliști, ocupând spații de locuit de 15 – 20 mp, precum și chiriași în zona Centru Vechi unde nu există condiții de locuit minime așa cum prevede Legea nr. 114/1996 legea locuinței. Imobilele pentru nefamiliști dn Municipiul botoșani și numărul de apartamente puse la dispoziție sunt: Nr. de Adresa apartamente 1. Str. Dimitrie Pompeiu nr. 2, sc. C 12 2. Str. Dimitrie Pompeiu nr. 2, sc. D 12 3. Str. Dimitrie Pompeiu nr. 2, sc. E 12 4. Aleea C-tin Iordachescu nr. 5, sc. A 12 5. Aleea C-tin Iordachescu nr. 5, sc. B 12 6. Aleea C-tin Iordachescu nr. 5, sc. C 12 7. Str. Calea Nationala nr. 34A 92 8. Str. Adrian Adamiu nr. 10, sc. A 54 9. Str. Adrian Adamiu nr. 10, sc. B 33 10. Str. Adrian Adamiu nr. 12 41 11. Str. Manolesti Deal nr. 10 47 12. Str. Savenilor nr. 226 11 13. Str. Parcul Tineretului nr. 14 71 14. Str. Slt. Ion Elefterescu nr. 16 73 15. Str. Octav Onicescu nr. 3 30 Locuințele cu chiriași din zona Centru Vechi însumează un număr de aproximativ 126 de locuințe. Conform SIDU 2014-2020, una dintre problemele acute cu care se confruntă administrația locală este criza de locuințe sociale și pentru tineri, numărul persoanelor care locuiesc în condiții improprii fiind foarte ridicat. Astfel, la finele anului 2015, la nivel local erau înregistrate 1.300 de cereri pentru locuințe ANL și 500 de cereri pentru locuințe sociale, care nu pot fi onorate din cauza lipsei de spații locative. O soluție în acest sens este transformarea celor 47 ha transferate de la fosta unitate militară către municipalitate în anul 2014 într-un cartier social, cu locuințe, grădiniță, bază sportivă, spații verzi, infrastructură rutieră, etc. În plus, numărul de solicitări privind acordarea unei locuințe sociale primite din partea cetățenilor de către Primăria Municipiului Botoșani: - în anul 2018 au fost depuse 28 de solicitări, - în anul 2019 au fost depuse 40 de solicitări, - în anul 2020 au fost depuse 37 de solicitări, - în anul 2021 au fost depuse 54 de solicitări, - în anul 2022 (până în luna aprilie) au fost depuse 13 solicitări. Solicitările a fost așa puține motivat de faptul că cetățenii au observant că autoritățile locale nu le pot asigura o locuință, având în vedere că din anul 1990 în Botoșani au fost recepționate doar 72 de locuințe sociale, ultimele fiind recepționate în anul 2012. În perioada 2000 – 2013 se depuneau aproximativ 100 de cereri pe an reprezentând solicitări de locuințe.  Astfel, conform SIDU, se identifică următoarele nevoi de dezvoltare a fondului locativ la nivelul Municipiului Botoșani: 1. Numărul redus de locuințe aflate în proprietate publică de la nivelul municipiului, care nu poate satisface cererea ridicată de locuințe sociale, pentru tineri și specialiști; 2. Ponderea redusă a locuințelor (apartamentelor) construite în perioada comunistă și amplasate în blocuri cu confort redus, eficiență energetică scăzută și spații adiacente de slabă calitate. De asemenea, la nivelul Municipiului Botoșani, principalele tendințe sociale identificate sunt: • tendința de migrare a populației care locuiește în locuințe colective către locuințe individuale de la periferia municipiului sau din localități rurale; • creșterea numărului de persoane expuse riscului de excluziune socială (vârstnici, copii ai căror părinți lucrează în străinătate, tineri aflați în căutarea unui loc de muncă, persoana cu handicap, etc.) și tendința de segregare socială a marilor ansambluri de locuințe colective, care tind să concentreze populația săracă; • scăderea și îmbătrânirea populației, ca urmare a scăderii natalității și a migrației externe; creșterea parcului auto și a congestionării traficului în zona marilor ansambluri de locuințe 2. Necesitatea și oportunitatea investiției pentru care se aplică Proiectul cu impact social, inițiat la nivel local de către Municipiul Botoșani se vizează creșterea accesului la locuințe de calitate pentru tinerii aflați în dificultate. Primăria Municipiului Botoșani primește cereri de locuinţă din partea familiilor de tineri, numărul cererilor depăşind numărul spaţiilor locative deţinute de Primarie. Prin urmare, se impune construirea de locuinţe pentu tineri, pentru a se soluţiona măcar în parte această problemă. Cea mai acută problemă socială o constituie lipsa locurilor de muncă. Din acest punct de vedere se estimează ca în anii următori problema să persiste, deoarece în momentul de față, piața de muncă este în proces de evoluție, iar pentru personalul disponibilizat nu există o alternativă reală de ocupare, fapt ce conduce la creașterea continuă a presiunii sociale. La toate acestea se adaugă efectele negative ale lipsei locurilor de muncă cu specific de calificare pentru cei care se află în căutarea unui loc de muncă. Din aceste cauze (in mod special din lipsa alternativelor locurilor de munca) a crescut numarul persoanelor (familiilor) care beneficiaza de venit minim garantat, crescând gradul de dependență a populatiei de serviciile sociale existente, ceea ce determina cheltuieli tot mai mari la nivelul bugetului local pentru servicii de asistență socială. Motivația demarării proiectului este incapacitatea Municipiului [...]