ROMÂNIA
JUDEȚUL BOTOȘANI
MUNICIPIUL BOTOȘANI
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂRE
privind aprobarea proiectului ”Susținerea transportului alternativ prin realizarea unui circuit
de piste de biciclete la nivelul Municipiul Botoșani”, depus spre finanțare în cadrul Planului
Național de Redresare și Reziliență și a cheltuielilor legate de acest proiect
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BOTOŞANI,
analizând propunerea domnului Primar Cosmin Ionuț Andrei privind aprobarea proiectului
”Susținerea transportului alternativ prin realizarea unui circuit de piste de biciclete la nivelul
Municipiul Botoșani”, depus spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și a
cheltuielilor legate de acest proiect;
analizând raportul de specialitate comun al Serviciului Management Proiecte, Serviciului
Investiții, Direcției Urbanism și Direcției Economice, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor
de specialitate ale Consiliului Local;
în conformitate cu dispozițiile dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
124/2021
privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate
României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe
rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și
completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-
cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate
din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 129 alin. (2)
lit. d) și alin. 7 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
57/2019 privind Codul
Administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 555 din 3 iulie 2019, cu
modificările și completările ulterioare;
în temeiul art. 196 alin. (1) lit. a) și art. 240 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.
57/2019 privind Codul Administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 555
din 3 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare;
HOTĂRĂŞTE:
Art. 1. Se aprobă proiectul ”Susținerea transportului alternativ prin realizarea unui circuit de
piste de biciclete la nivelul Municipiul Botoșani”, în vederea finanțării acestuia în cadrul Planului
Național de Redresare și Reziliență, Pilonul IV – Coeziune socială și teritorială, Componenta C10 –
Fondul Local, Investiția I.1.4. – Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – infrastructurii
pentru biciclete la nivel local/metropolitan.
Art. 2. Se aprobă valoarea totală a proiectului ”Susținerea transportului alternativ prin
realizarea unui circuit de piste de biciclete la nivelul Municipiul Botoșani” de 9.665.721,45 lei cu
TVA / 8.122.455,00 lei fără TVA la cursul Inforeuro aferent lunii mai a anului 2021 de 1 euro =
4,9227 lei, reprezentând finanțare nerambursabilă în procent de 100% a cheltuielilor eligibile.
Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile de 1.543.266,45 lei va fi asigurată de la bugetul de stat,
din bugetul coordonatorului de reforme și/sau investiții pentru Componenta 10 – Fondul Local –
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în conformitate cu legislația în vigoare.
Art. 3. Se aprobă nota de fundamentare a investiției ”Susținerea transportului alternativ prin
realizarea unui circuit de piste de biciclete la nivelul Municipiul Botoșani”, conform Anexei 1 la
prezenta hotărâre.
Art. 4. Se aprobă descrierea sumară a investiției ”Susținerea transportului alternativ prin
realizarea unui circuit de piste de biciclete la nivelul Municipiul Botoșani”, conform Anexei 2 la
prezenta hotărâre.
Art. 4. Sumele reprezentând cheltuieli neeligibile și/sau conexe ce pot apărea pe durata
implementării proiectului ”Susținerea transportului alternativ prin realizarea unui circuit de piste de
biciclete la nivelul Municipiul Botoșani” vor fi susținute din bugetul local al UAT Municipiul
Botoșani.
Art. 5. Se vor asigura toate resursele financiare necesare implementării proiectului în
condițiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din Planul Național de Redresare și
Reziliență.
Art. 6. Se mandatează Primarul Municipiului Botoșani, domnul Cosmin Ionuț Andrei, să
semneze în numele și pe seama UAT Municipiul Botoșani cererea de finanțare a proiectului
”Susținerea transportului alternativ prin realizarea unui circuit de piste de biciclete la nivelul
Municipiul Botoșani” cu toate anexele acesteia, a tuturor documentelor aferente proiectului și să
reprezinte UAT Municipiul Botoșani în relația cu Autoritatea Finanțatoare Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice și Administrației.
Art. 7. Primarul Municipiului Botoșani, prin serviciile aparatului de specialitate, va asigura
ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
Consilier, Daniel Botezatu Secretar general, Ioan Apostu
Botoșani, 30 martie 2022
Nr. 81
ROMÂNIA
JUDEȚUL BOTOȘANI
MUNICIPIUL BOTOȘANI
CONSILIUL LOCAL
Anexa nr. 1
la HCL nr. 81 din 30.03.2022
NOTĂ DE FUNDAMENTARE PRIVIND NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA
INVESTIȚIEI
“ Susținerea transportului alternativ prin realizarea unui circuit de piste de biciclete la
nivelul Municipiul Botoșani”
Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local
Titlu apel proiect: I.1 Mobilitate urbană durabilă I.1.4 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde –
infrastructurii pentru biciclete la nivel local/metropolitan
SUSȚINEREA TRANSPORTULUI ALTERNATIV PRIN REALIZAREA UNUI CIRCUIT DE PISTE DE
BICICLETE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BOTOȘANI
1. Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.)
Muncipiul Botoșani este reședința și cel mai mare oraș al județului Botoșani, fiind situat în
regiunea de dezvoltare Nord-Est, Moldova. Botoșani este al 19-lea cel mai mare oraș din România.
Regiunea Nord-Est joacă un rol relevant în ceea ce înseamnă harta transportului internațional și
interregional. Dezvoltarea localităților este impactată în mod direct de fluxurile provenite din aceste două
categorii de transport. Regiunea beneficiază de
coridoare care asigură legătura directă cu
Municipiile Iași și Suceava.
Județul Botoșani este situat adiacent granițelor
cu țările vecine din Ucraina și Republica Moldova,
fiind delimitat de râurile Sitna, Dresleuca și Siret.
Municipiul Botoșani se bucură de o poziție
strategică, dar acesta are o poziție relativ periferică
față de axele prioritare de transport din rețeaua
TEN-T (rutier, feroviar și aerian). Cele mai
apropiate puncte de conectare a municipiului la
rețeaua TEN-T sunt:
➢ Suceava: E85/DN2
➢ Târgu Frumos: E583/DN28
➢ Suceava: M500/Linia 502
➢ Târgu Frumos: Linia 606
➢ Suceava și Iași: rețeaua TEN-T aeriană Figura 1 Rețeaua TEN-T rutieră, Poziția Municipiului Botoșani
Municipiul Botoșani este situat pe platforma
Moldovei, în zona de Sud-Vest a județului, la coordonatele 47°44′ latitudine nordică și 26°41′ latitudine estică,
la o altitudine medie de 163 de metri.
Din punct de vedere al situației existente, în contextul local sunt prezente următoarele: rețea de drumuri
și străzi, căi ferate pentru trenuri de pasageri și marfă transport regional, căi ferate pentru tramvai, piste pentru
biciclete și spații pentru pietoni. Din punct de vedere a ofertei modalităților de transport municipiul asigură
următoarele: transport regional asigurat cu autobuze și trenuri pentru persoane și marfă; transport intern
realizat cu tramvaie, microbuze, taxi-uri, bicicleta, mers pe jos.
Rețeaua majoră de transport care tranzitează și deservește Municipiul Botoșani este reprezentată în
Figura 2 Rețeaua feroviară – Poziția Municipiului Botoșani
principal de căi de circulație rutieră și căi ferate. Principala infrastructură rutieră este reprezentată de:
➢ DN 29: Suceava-Botoșani-Săveni-Manoleasa
➢ DN 28B: Botoșani-Flămânzi-Hârlău-Târgu Frumos
➢ DN 29C: Botoșani-Siret
➢ DN 29B: Botoșani-Dorohoi
➢ DN 29D: Botoșani-Ștefănești
➢ DJ 208C: Botoșani-Vorona-Liteni-Fălticeni
➢ DJ 296: Botoșani-Roma-Nicșeni-Podeni
➢ DJ 296A: Răchiți-Stăuceni
În intravilanul municipiului există un număr de 277 de străzi cu o lungime totală de 159.71 km
acoperind suficient teritoriul de 40,7 km2. Cele mai importante intersecții din zona centrală sunt semaforizate,
marcajele și amenajările pentru treceri de pietoni fiind prevăzute de asemenea. Lipsa unei centuri ocolitoare
reprezintă una dintre cele mai necesare aspect la nivelul Municipiului Botoșani.
Principalele artere de circulație (străzi de categoria I) sunt:
• DN28B – Calea Națională și Șoseaua Iașului = 10,62 km
• DN29 – Str. Sucevei – Str. Împărat Traian
• DN29D – Str. T. Vladimirescu
Alte artere relevante la nivel local sunt:
– Strada Petru Rareș – categoria II
– Strada Nicolae Iorga – categoria III
– Strada Primăverii – categoria III
– Strada Ion Pilat – categoria II
– Strada I.C. Brătianu – categoria III
– Strada Bucovinei – categoria III
– Strada Prieteniei – categoria III
– Strada Dobroșari – categoria III
– Bulevardul Mihai Eminescu – categoria II
– Strada Victoriei – categoria II
Figura 3 Harta schemă de alcătuire a rețelei de străzi – Municipiul Botoșani
În anul 2016, la nivelul Municipiului Botoșani s-au demarat activități pentru realizarea unor piste de
biciclete, realizându-se aproximativ 3 km de piste. În prezent acestea sunt dispuse în structura trotuarelor și nu
sunt separate fizic de acestea. Pistele se disting de infrastructura pietonală prin folosirea pavajului roșu și
marcare cu semnul unei biciclete după trecerile de pietoni. Rețeaua de piste este lipsită de continuitate, în
special între zonele rezidențiale și zonele de muncă spre centrul orașului. În plus, nu există nici centre de
închiriere de biciclete, nici programe educaționale care să învețe copiii mersul pe bicicletă.
Figură 1 Infrastructura pentru biciclete, strada Cuza Vodă
În contextul infrastructurii existente, mersul pe bicicletă este dificil de utilizat ca mod de deplasare
cotidian și perceput doar ca o activitate de agrement. De multe ori lipsa unor spații care să confirme
importanța acestui mod de deplasare transformă mersul pe bicicletă în transportul pentru "săraci". Cultura din
Romănia capitalistă privește vehicul privat ca un important simbol al stării sociale, de cealaltă parte a acestei
monede, mersul pe bicicleta este pricit ca un simbol al unui nivel scăzut de prosperitate.
Conform PMUD Botoșani, tendința tineretului este de a schimba acestă prejudecată și nu de puține ori
poți observa persoane cu vărste cuprinse între 15-24 de ani ce utilizează bicicleta ca pe un mijloc de transport
”la modă” fapt ce dă speranțe pentru formarea unei mase critice care să poată schimba mentalitatea asupra
mersului cu bicicleta.
Figură 2 Harta Infrastructura de piste bicicletă - Detaliu zona centrală
Conform sondajelor realizate pentru elaborarea PMUD, 13,73% din populația intervievată prefer să
utilizeze deplasarea cu Bicicleta în detrimental altor mijloace de transport.
În ceea ce privește gradul de satisfacție oferit de sistemul de mobilitate (ofertă, infrastructură, mijloace
de transport) se poate concluziona că în general marea majoritate a utilizatorilor sunt mulțumiți de nivelul
actual. În mod particular utilizatorii mersului cu bicicleta au apreciat un grad mai mic de satisfacție
raportat cu celelalte categorii de utilizatori (tramvai, maxi-taxi, mers pe jos, autovehicul privat).
Dezvoltarea și eficientizarea infrastructurii dedicate pentru deplasarea cu bicicleta trebuie să
devină una dintre principalele direcții strategice la nivel municipal pentru a putea asigura dezvoltarea
durabilă a municipiului Botoșani. Din acest motiv, trebuie încurajată utilizarea folosirii mijloacelor de
transport nemotorizate prin extinderea rețelei de piste de biciclete, astfel încât să conducă la creșterea
accesibilității și siguranței deplasărilor prin utilizarea acestui mod de transport.
Conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Botoșani 2014 – 2030, în anul 2013 la
nivel local era totalizat un număr de 33.190 autovehicule. Prin raportarea acestui indicator la cei 106.847 de
locuitori ai municipiului (la nivelul anului 2013) rezultă un grad de motorizare mediu respectiv de 310 unități
motorizate la 1000 de locuitori, aspect care conform INS depășea media la nivel național. Autoritatea publică
locală identifică această situație ca fiind încă problematică la nivelul anului 2022, nefiind alte studii relevante
realizate recent pe tema mobilității urbane. Situația existentă va fi prezentată într-un mod mult mai detaliat în
cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă actualizat pentru perioada 2021-2030, document strategic care
astăzi se află în faza de contractare.
Pornind de la premisa că Municipiul Botoșani se confruntă cu o adevărată provocare din punct de vedere
al sustenabilității transporturilor, precum în alte orașe mari ale României, trebuie să luăm în calcul inclusiv
faptul că acest oraș deține un potențial de dezvoltare ridicat, aspect care ridică gradul de dificultate al acestei
provocări. Proiectarea orașelor într-un mod cât mai durabil este direcția pe care Uniunea Europeană o
conturează în toate statele membre, iar reducerea emisiilor de CO2 cât și accesul facil la deplasările
ecologice reprezintă priorități pentru Municipiul Botoșani în perioada 2021-2027.
Așadar, la nivelul Municipiului Botoșani va fi necesară o schimbare de paradigmă referitor la modul în
care este abordat transportul nemotorizat, la nivel urban și periurban, obiectivul principal fiind eficientizarea
acestui serviciu din punct de vedere al resurselor cât și prioritizarea soluțiilor nepoluante de transport.
2. Necesitatea și oportunitatea investiției pentru care se aplică
Mobilitatea reprezintă un element esențial pentru fiecare comunitate deoarece prin implementarea
unui model de transport durabil la nivel local se crește gradul de accesibilitate al cetățenilor la acest serviciu,
se crește siguranța și securitatea călătorilor, este impactat pozitiv mediul înconjurător, reducându-se astfel
poluarea atmosferică și fonică, atractivitatea mediului urban intră pe un trend ascendent, iar costurile privind
transportul de călători și marfă se reduc considerabil.
Pentru a asigura atât cetățenilor cât și orașului o creștere din punct de vedere a calității vieții,
Municipiul Botoșani trebuie să asigure alternative de transport eficient și durabil, care să fie considerat de
către cetățeni accesibil atât economic cât și geografic. Un astfel de sistem de transport va dezvolta mobilitatea
de transport a persoanelor sprijinind parcursul Municipiului Botoșani de a deveni un oraș inteligent până în
anul 2030.
Conceptele europene de planificare și management referitoare la mobilitatea urbană durabilă, adaptate
la specificul Municipiului Botoșani vor fi detaliate pe larg în documentul de planificare strategică destinat
transportului: Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Botoșani. În cadrul actualului PMUd, cât
și în PMUD-ul actualizat care în prezent se află în faza de precontractare, vor fi identificate o serie de
priorități, obiective, date contextuale, măsuri cât și proiecte care vizează în mod direct orașul pentru care se
dorește dezvoltarea transportului nemotorizat.
Analiza situației existente din cadrul documentului existent de planificare a mobilității urbane oferă o
perspectivă destul de concisă a deficiențelor existente la nivelul Municipiului Botoșani, trecând prin toate
palierele de analiză cercetate: rețea stradală, transport public, mijloace alternative de mobilitate, transport pe
calea ferată, transport de marfă, managementul traficului și zone cu nivel ridicat de complexitate.
Din punct de vedere al concluziilor prezentate în cadrul documentului de planificare strategică au fost
identificate următoarele puncte slabe:
• Mersul pe bicicletă nu este perceput ca o formă de deplasare cotidiană, dar există potențial de creștere
a ponderii modale. Se remarcă necesitatea extinderii infrastructurii existente, introducerea unui sistem
de inchiriere a bicicletelor (bike-sharing) și aplicarea de măsuri pentru schimbarea gradului de
constientizare și a perceptiei utilizatorilor privind acest mod de deplasare.
Realizarea investiției din cadrul PNRR – Componenta 10 – Fondul Local este necesară pentru a
dezvoltarea sistemului de transport velo, dezideratele principale fiind demararea acțiunilor în plan local pentru
promovarea unei mobilități urbane velo și reducerea emisiilor GES de la nivelul întregului municipiu. Având
în vedere faptul că proiectul intervine prin modernizarea infrastructurii de transport cu bicicleta, se va genera
un impact pozitiv inclusiv asupra creșterii cotei modale a acestui tip de transport reducându-se astfel numărul
mediu al deplasăriilor velo.
Indicatoriul obiectivului de investiții conform PNRR este:
1. Număr de kilometri piste pentru bicicliști operaționale (km) la nivel local: 10 km
Indicatorii suplimentari identificați în urma implementării proiectului sunt:
1. Reducerea cantității de emisii GES la nivelul primului an după finalizarea etapei de implementare a
proiectului (2027) ca urmare a realizării unei rețele integrate de piste de biciclete pentru facilitarea mobilității
alternative nepoluant.
2. Cresterea numărului de utilizatori ai infrastructurii velo la nivelul primului an după finalizarea etapei de
implementare a proiectului (2027), ca urmare a realizării unor măsuri destinate creșterea gradului de siguranță
și accesibilitate pentru bicicliști la nivelul Municipiului Botoșani.
3. Reducerea volumului traficului de autoturisme la nivelul primului an după finalizarea etapei de
implementare a proiectului (2027).
Așadar, proiectul își justifică atât necesitatea cât și oportuinitea, mai mult de atât se observă cum
beneficiile obținute în urma implementării acestuia contribuie în mod efectiv la îndeplinirea viziunii de
dezvoltare a segmentului de dezvoltare urbană, trasată în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a
Municipiului Botoșani.
3. Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local
Proiectul „ SUSȚINEREA TRANSPORTULUI ALTERNATIV PRIN REALIZAREA UNUI
CIRCUIT DE PISTE DE BICICLETE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BOTOȘANI” este
complementar din punct de vedere tehnic și funcțional cu proiectele de investiții publice finalizate asupra
infrastructurii de mobilitate ce abordează deficiențele acutale din sistemul de transport și îmbunătățește
disponi
[...]
Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.