28 februarie 2021

HCL 24/2021 Borca adoptată

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Având la dispoziţie releveul floristic cu participarea procentuala a speciilor se trece în dreptul fiecăreia indicele de calitate furajeră (IC), cu valori de la « 0…

Denumire
Hotărârea nr. 24 din 2021 a Consiliului Local Borca
Titlu oficial
HCL nr 24 din 28.02.2021-101-120
Emitent
Consiliul Local Borca
Număr
24 / 2021
Data
28 februarie 2021
Localitate
Borca, județul Neamț
Stare
adoptată

Documente

Text

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Având la dispoziţie releveul floristic cu participarea procentuala a speciilor se trece în dreptul fiecăreia indicele de calitate furajeră (IC), cu valori de la « 0 », fără valoare la 5 valoare excelentă. Ritmul neuniform de repartizare a producţiei de iarbă pe păşuni face ca animalele să aibă de regulă un surplus de hrană la începutul păşunatului şi să fie în criză la sfârşitul sezonului. Rezolvarea acestui neajuns pe păşunile neamenajate se face pe două căi şi anume reducerea treptată a efectivelor de animale scoase la păşunat sau hrănirea cu nutreţuri produse în arabil (porumb verde, sfeclă, dovlecei, etc.) sau alte furaje însilozate. În condiţiile unui păşunat pe tariale, această problemă se poate rezolva mult mai uşor în sensul că o parte din tarlale (de exemplu 2 - 3 tarlate din 8 existente) la primul ciclu de păşunat producţia excedentară se coseşte pentru prepararea fânului sau însilozare. La fel se procedează şi ia ciclul doi de păşunat (| - 2 tarlale din 8). Abia la ciclul al 3-lea și următoarele (4 - 6), producţia păşunii se valorifică numai prin păscut cu animaiele şi completarea după caz pentru vacile de lapte cu furaje recoltate din primele cicluri de recoltă sau din afara păşunii. Stabilirea încărcării cu animale a unei păşuni se face în baza determinării repetate în mai mulţi ani a producţiei păşunii prin cosire, respectiv a producţiei totale de iarbă (Pt) pe cicluri de păşunat cât şi stabilirea coeficientului de folosire a ierbii (CE). Producţia totală de iarbă se determină prin cosire şi cântărire pe 2 - 4 mp din tarlaua ce urmează să fie pășunată sau pe o suprafață de probă îngrădită. Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabileşte prin cosirea şi cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5 - 10 mp, după scoaterea animalelor din tarla şi raportarea ei la Cp 00 100 pe) ha Dacă producţia totală (Pt) a unei păşuni este de 20.000 kg/ha şi resturile neconsumate (Rn) sunt de 3.000 kg/ha, coeficientul de folosire a ierbii (Cf) ar fi de: producţia totală după formula: 20.000 — 30.000 20.000 cf * 100 = 85% 147 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE DIN COMUNA BORCA Dacă exprimăm numărul animalelor admise pentru | ha pășune cu Ip (încărcarea păşunii) necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal cu Nz şi numărul zilelor de pășunat cu Zp , formula pentru stabilirea încărcării unei păşuni va fi: p[i CF(%) Ip(cap/ha)= Nos 295100 Să luăm de exemplu încărcarea posibilă a unui hectar de păşune din zona montană situată la 800 m altitudine cu o producţie (Pt) de 16.800 kg pe hectar cu un coeficient de folosire (Cf) de 90 %, pășunată cu vaci de lapte ce consumă 65 kg/cap/zi (50 kg necesar x 30 % siguranță climatică) pe o durată de 155 zile de păşunat, încărcarea posibilă ar fi de: * Ip(eap/na)= —16800*90_ — 1 512.000 /1.007.500 = 1,5vaci/ ha 65 *155*100 sau altfel exprimat o încărcare a păşunii cu 1,5 UMV/ha. Stabilirea încărcăturii totale cu animale a unei păşuni (IAP) se face prin înmulţirea suprafeţei păşunii (Sp) exprimată în hectare cu încărcarea păşunii (Ip) la i hectar pentru diferite specii sau categorii de animale sau un indicator sintetic exprimat în unităţi vită mare (UVM): IAP (nr. cap., UVM) = Sp (ha) x Ip (cap/ha, UVM/ha) Determinarea corectă a încărcării cu animale a unei păşuni este deosebit de importantă pentru menţinerea producţiei şi calităţii covorului ierbos. Supraîncărcarea ca şi subîncărcarea unei păşuni au influenţe negative, greu de îndreptat ulterior. Pentru a stabili încărcăturii cu animale se poate lua în calcul şi experienţa locală dacă a avut rezultate bune pe termen lung. O altă metodă este bazată pe determinarea valorii pastorale care se înmulțeşte cu coeficientul 0,02 respectiv o pajişte cu valoarea pastorală maximă de 100 poate întreţine 2 UVM pe hectar / an. Pentru pășuni se calculează posibila încărcatură cu animalele în funcţie de nivelul de fertilizare a pajiştii, durata de păşunat şi alte criterii. Capacitatea de pășunat în acest caz se determină după formula: CP= VP x C (UVM/ha) în care VP = indicator valoare pastorală C = coeficient de capacitate variabil în funcţie de altitudine (Tabelul 6.12). 148 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA În exemplul nostru , pe păşunea nefertilizată de la 530 altitudine, coeficientul “C” este 0,046. Prin înmulţire “VP x C “* respectiv 45 x 0,046 = 2,07 UVM/ ha, cât este capacitatea de păşunat sau încărcarea optimă pe păşune. Dacă această pășune, ar fi fost târlită 2-3 nopţi | oaie / l mp, la o compoziţie floristică apropiată, atunci capacitatea de păşunat ar fi : CP = 45 x 0,088 = 3,96 UVM/ha pe o perioadă de 175 zile de pășunat. În acest mod se calculează capacitatea de păşunat, după inventarierea şi cartarea suprafețelor fiecărui habitat cu asociaţia de pajişte în parte. Valoarea coeficientului de capacitate de păşunat (C) (după MARUŞCA, 2013) Tabelul 6.4. Ă Coeficient (C) pentru păşuni Altitudinea (m) pgiitegn Fertilizate Nefertilizate nivel mediu 2200-2400 40 0,010 - 2000-2200 55 0,014 - 1800-2000 70 0,018 - 1600-1800 85 0,022 0.052 1400-1600 100 0,026 0,058 1200 -1400 115 0,030 0,064 1000-1200 130 0,034 0,070 800-1000 145 0,038 0,076 600-800 160 0,042 0,082 400-600 175 0,046 0,088 200-400 190 * 0,050 0,094 0-200 205 * 0,054 0,100 Gradienţi -7,5 zile -0,002 - 0,003 pentru 100 m altitudine *) în lunci şi condiţii de irigare Orientativ se pot folosi şi datele privind producţia de iarbă şi încărcarea cu animale a principalelor tipuri de pajişti din ţara noastră înscrise în tabelul 6.13. 149 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Tabelul 6.5 Producţia de iarbă şi încărcarea cu animale exprimată în unităţi vită mare (UVM) la hectar a principalelor tipuri de pajiști din România Tipul de pajişte Producţia de iarbă Încărcare cu animale t/ha UVM/ha Pajişti zonale - Carex curvula (coarnă) 1,5-3,0 0,1-0,4 - Festuca airoides (păruşcă) 2,0-4,0 0,2-0,5 - Nardus stricta (țepoşică) 3,0-5,0 0,2-0,5 - Festuca rubra (păiuş roşu) 5,0-15,0 0,5-1,5 - Agrostis capillaris (iarba vântului) 5,0-15,0 0,5-1,2 - Poa pratensis angustifolia (firuţa) 7,3-12,5 1,0-1,5 - Botriochloa ischaemum (bărboasă) 1,5-5,0 0,3-0,4 - Festuca rupicola (păiuş de deal) 3,5-6,0 0,4-0,6 - Festuca valesiaca (păiuş stepic) 3,0-5,0 0,3-0,5 Pajişti azonale - lunci şi depresiuni 7,5-20,0 1,0-2,0 - soluri saline şi alcaline 40-70 0,1-0,6 - soluri nisipoase şi nisipuri 1,0-3,0 0,1-0,2 6.5.5. Sisteme de pășunat După ce am aplicat toate metodele de îmbunătăţire a covorului ierbos a unei pajiști, după caz prin curăţire de vegetaţie dăunătoare, fertilizare organică şi chimică, supraînsămânţare, reînsămânţare, amendare, etc., problema cea mai importantă rămâne valorificarea producţiei de iarbă prin cosire şi / sau păscut cu animalele. Utilizarea prin cosire reclamă cunoaşterea unor condiţii mai simple ce trebuiesc respectate cum ar fi: stadiul de dezvoltare al plantelor, înălțimea şi modul de tăiere, îndepărtarea recoltei, pregătirea fânului, însilozarea şi altele. În schimb păşunatul este cu mult mai complicat, întrucât intervine factorul animal prin călcare, ruperea ierbii, dejecții solide şi lichide, etc., cu influenţe determinante asupra productivității şi compoziţiei floristice a covorului ierbos al unei pajişti. 150 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Sa AA Ca raspuns la degradarea pasunilor si a solurilor, folosirea unui program de pasunat este din ce in ce mai des intalnita in zootehnie. Un program de pasunat ofera mai multe avantaje: “4 Creste cantitatea de furaj produs cu 50-200% + Mentine animalele mai sanatoase, prin evitarea contactului cu dejectile 4 Imbunatateste structura si calitatea solului Orice crescator de animale care se respecta, stie ca programele de pasunat sunt folosite pe toate continentele lumii, Australia, SUA, si America Latina fiind zonele unde acestea au cunoscut o dezvoltare rapida. Institutul Savory este de departe liderul mondial in cercetarea, implementarea si administrarea programelor de pasunat, doar centrele acreditate de acesta ocupand o suprafata de 2.4 milioane de hectare, la care se adauga numerosi practicanti neacreditati de catre institut. Cum afecteaza modalitatea de pasunat productivitatea pasuni? Crescatorul de animale este in primul rand un cultivator de iarba. Un fermier inteligent trebuie deci sa aiba in vedere calitatea solului si starea pasunii, care sunt consecinte directe a modalitatii si programului de pasunat. In zootehnie, pasunatul liber, unde animalele stau pe acelasi padoc/teren mare parte din an, fara a lasa plantele sa se regenereze, da in primul rand productii mici. Daca ritmul de crestere al plantelor erbacee accelereaza o data cu varsta lor, crescand cantitatea de furaj produs, este indicat sa nu pasunam cand sunt inca tinere. Schimbarea frecventă padocurilor duce la creșterea productivității plantelor.Când padocurile nu sunt schimbate frecvent, din cauza unui program de pasunat defectuos, se produc mai multe fenomene: 151 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Productivitatea scade drastic. Cantitatea maxima de furaj este obtinuta cand planta este pasunata inainte de inflorire (aproximaiv faza de burduf), acesta fiind sfarsitul perioadei in care cresterea este cea mai rapida. Acest lucru necesita o pauza de 30 — 70 de zile intre 2 pasunari, in functie de sezon. Un program de pasunat bun planifica ia in considerare acest fenomen. Crestere [Crestere Crestere si activitate 0 enta. rapida - ctivitate [Activitate |+ Fi | scazuta |maxima E: Pasunam N ZA ZA Fazele de crestere a vegetatiei si perioada optimă de pășunat. Plantele pasunate sunt tinere, nu ating maturitatea fiziologica, sistemul radicular este slab dezvoltat, in sol apare compactarea, levigarea nutrientilor si pierderea materiei organice. Solul se degradeaza, si, odata cu el, si pasunea Plantele preferate (in general leguminoasele) sunt pasunate agresiv, si cu timpul dispar, in timp ce ierburile cu continut mai mare de fibre nu sunt atinse. Adesea apar arbusti (maces, porumbar, mur etc), scazand din nou productivitatea Dejectiile nedescompuse se inmultesc, animalele lasand zonele respective nepasunate Contactul zilnic cu dejectiile creste sansa inmultirii parazitilor De aceea trebuie să se acorde o atenţie la fel de mare metodelor de folosire ca şi metodelor de îmbunătăţire a producţiei unei pajiști, pentru a se obţine rezultatele scontate. Înainte de a dezvolta metodele de valorificare a ierbii prin păşunat se prezintă criteriile de clasificare a sistemelor de păşunat (Tabelul 6.15). 152 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Tabelul 6.6 Criterii de clasificare ale sistemelor de pășunat (după Gh. MIHAI, 2002 — modificat) Nr. Criterii de clasificare Sisteme şi / sau variante de pășunat crt, după: l. Zona geografică * păşunat în zona de câmpie; * păşunat în zona de deal; * păşunat în zona de munte; 2. Nivelul intensivizării producţiei * sisteme extensive (până la nivelul N 50 kg/ha); şi folosirii * sisteme semiintensive (N 100 — 150 kg /ha) * sisteme intensive (peste N 200 kg/ha); 3. Mărimea turmei * turme mici (10-20 UVM); * turme mijlocii (30-50 U * turme mari (peste 100 UVM); 4 Accesul la pășune şi alte * acces liber; utilităţi (adăpost, sare, apă, * acces programat; suplimente ş.a.) 5. Structura raţiei furajere * fără alte suplimente; * cu suplimente furajere 6. Modul de folosire a suprafeţei * sisteme de păşunat exclusiv cu animalele; destinată păşunatului * sisteme de pășunat combinat cu cosirea ierbii şi într-un sezon hrănirea directă din brazde pe păşune; * sistem de păşunat alternant, cu cosirea, prepararea şi conservarea furajului sub formă de fân, semifân sau siloz; 7. Timpul şi spaţiul alocat * sisteme de pășunat continuu, cu acces liber păşunatului pe întreaga suprafaţă pe întreg sezon; * sisteme de păşunat discontinuu, cu accesul în spaţiu şi timp limitate, păşunatul desfășurându-se succesiv prin rotaţie pe parcele sau dozat; * sisteme de păşunat mixt (pășunat continuu la începutul sezonului urmat de pășunat prin rotaţie sau invers ca derulare); 8. Numărul de specii şi categorii de * sisteme de păşunat cu o singură specie sau categorie animale care păşunează de animale; într-un sezon * sisteme de păşunat cu două sau mai multe specii Sau categorii de animale (simultan sau succesiv); 9. Suprafaţa şi încărcarea cu * sisteme de păşunat cu suprafaţa constantă şi încărcare animale asigurate variabilă;* sisteme de păşunat cu suprafaţa variabilă într-un sezon şi încărcare constantă; 10, Apartenența păşunii *privat (particular); *obştesc (în devălmăşie); Din aceste date rezultă complexitatea deosebită a valorificării raţionale a pajiştilor prin păşunat, pe care deţinătorii acestui mod de folosinţă nu o cunosc îndeajuns şi adesea o neglijează. Pășunatul raţional este o artă, de care depinde în final productivitatea şi durabilitatea covorului ierbos, cât şi randamentul animalelor exprimat în spor greutate vie, lapte, etc.. realizat în sezonul de păşunat 153 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA 6.5.5.1. Păşunatul extensiv 1. Păşunatul liber, nesistematic (neraţional), este cel mai dăunător pentru păşunile naturale, întrucât nu ţine seama de nici o regută privind durata de pășunat, încărcarea cu animale, împărțirea păşunii pe specii şi categorii de animale, staționarea în târle este mult peste normal, dând naştere ia supratârlire şi îmburuienarea păşunii, nu se respectă regulile sanitar veterinare şi multe alte nereguli care aduc grave prejudicii, atât covorului ierbos, cât şi animalelor care păşunează. Subincărcarea pășunii cât şi supraîncărcarea sunt la fel de dăunătoare pentru covorul ierbos. Animalele pășunează în mod selectiv numai plantele valoroase, situaţie care favorizează extinderea buruienilor. La fel prelungirea peste normal a duratei sezonului de păşunat, în special cu oile, păşunatul pe vreme umedă a terenurilor în pantă pot produce eroziuni grave ale solului sau tasarea ui cu extinderea pe terenuri plane a unor specii ca: târsa (Deschampsia caespitosa), pipirigul (Juncus sp.) şi altele. Subîncărcarea, până la abandon a unor păşuni, favorizează invazia vegetației lemnoase dăunătoare, care, în timp, poate să se transforme în pădure. 2. Păşunatul dirijat (sub picior) reprezintă cea mai simplă formă de pășunat raţional care poate fi aplicat pe toate pășunile. E] presupune repartizarea diferitelor specii şi categorii de animale a unor porţiuni diferite din teritoriul păşunii, încărcarea ei cu un număr optim de animale şi păşunatul succesiv al covorului ierbos, în aşa fel încât iarba să fie valorificată într-o măsură cât mai mare. Prin păşunat dirijat se urmăreşte evitarea unor plimbări inutile ale animalelor pe păşune şi dirijarea lor de către păstori în acele locuri, unde la data respectivă pare mai necesar sau mai posibil ca animalele să păşuneze mai mult, să se „aşeze“ cum zic aceştia. În dirițarea animalelor, păstorii experimentați din tată în fiu ţin seama mai mult de satisfacerea nevoilor de iarbă a animalelor şi aproape deloc nu se preocupă de îmbunătăţirea păşunilor. Se consideră că păşunatul dirijat nu necesită investiţii de nici un fel, este suficient numai să respecte câteva reguli de valorificare a ierbii, să tai câte un mărăcine și cam atât. În fapt pășunatul dirijat (sub picior) nu se deosebeşte prea mult de păşunatul liber (nesistematic). 3. Păşunatul la pripon (conovăţ) care se practică în cazul unui singur animal sau a unor efective mici de animale care sunt legate de un pichei metalic sau par cu o frânghie sau lanţ. 154 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Acest sistem este lipsit de importanţă, cu toate că furajul este bine valorificat prin limitarea deplasării animalelor care pasc în cercuri. După terminarea păşunatului într-un loc, priponul se mută alăturat şi aşa mai departe până la valorificarea producţiei de pe întreaga suprafaţă de pajişte. 6.5.6. Durata optimă a sezonului de pășunat Durata normală a sezonului de pășunat este în funcţie de durata sezonului de vegetaţie a pajiștilor, fiind cu cca. 45 zile mai scurtă. Din punct de vedere meteorologic, păşunatul poate începe când temperatura medie a aerului este constant egală sau mai mare de 10 C şi încetează când temperatura medie a aerului scade sub 10 *C spre toamnă sau depăşeşte 20 “C în miezul verii (iulie — august) în zona de câmpie şi deal. Astfel, la câmpie şi dealuri uscate sezonul normal de pășunat este de 100 — 150 zile împărţit în două reprize aprilie — iunie şi septembrie — octombrie, în condiţii de neirigare și 190 — 210 zile în condiţii de irigare a pajiştilor. Conform obiceiului din străbuni începutul sezonului de vegetaţie de la câmpie şi deal, este de Sf. Gheorghe (23 aprilie). Încetarea păşunatului în zona montană este determinată de înrăutățirea vremii începând cu luna septembrie când animalele şi îngrijitorii lipsiţi de adăpost trebuie să coboare mai la vale, înainte de căderea ninsorilor. Pentru zona de dealuri și mai jos la câmpie unde sunt condiţii de adăpostire, animalele mai pot să fie menținute pe păşune până cel mai târziu cu 3 — 4 săptămâni (20 — 30 zile) înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol, care coincide în linii mari cu vechea cutumă românească de Sf. Dumitru (26 octombrie). Din păcate, durata seculară a sezonului de păşunat pe meleagurile mioritice nu se mai respectă, în zilele noastre. Adesea întâlnim turme de oi îndeosebi, pășunând pe pajişti şi mai grav, culturi de cereale păioase, în afara sezonului (aprilie - octombrie), producând distrugeri majore compoziţiei floristice şi productivităţii viitoare a covorului ierbos sau dijmuind recoltele din terenurile arabile, fapt unic în agricultura UE. Pe terenurile în pantă, datorită păşunatului peste iarnă din noiembrie până în martie în extrasezon normal de păşunat, ţelina pajiştilor se subţiază, covorul ierbos se răreşte şi ca urmare, apar buruienile, se declanşează procesele erozionale de toate felurile, se coimatează fundul 155 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA râurilor şi lacurile de acumulare, asifel că la o ploaie normală altădată, acum se produc inundaţii nemaiîntâlnite şi mâine, poimâine, lacurile de acumulare se vor umple cu solul dislocat de copita animalelor de pe versanţi care este dus apoi, în continuare de apă mai la vale. Din aceste considerente majore asupra mediului cu efecte semnificative pentru economia naţională, sezonul de pășunat trebuie încheiat la sfârşitul lunii octombrie în zonele de risc, cum sunt pajiştile situate pe pante, la fel şi pe pajiștile situate pe terenuri plane dacă dorim să menţinem o compoziţie floristică cu specii furajere valoroase. Păşunatul peste iarnă mai ales cu oile este un obicei foarte dăunător pentru covorul ierbos al pajiştilor noastre, cu repercusiuni negative în anul! și anii ce urmează. Pe o pajişte păşunată toată iarna, în sezonul de vegetaţie următor, producţia scade cu cel puţin 20 — 40 %, ceea ce este foarte mult. Dacă pajiştea este în pantă și solul se erodează, pierderile sunt și mai mari, până la scoaterea ei din circuitul productiv. În zona temperată, unde ne situăm şi noi, din noiembrie până în martie — aprilie, pajiştea are nevoie să se „odihnească” să-şi refacă „forţele” pentru sezonul de păşunat care urmează. 6.6. CONSTRUCŢII ŞI DOTĂRI ZOOPASTORALE Pentru buna funcţionare a amenajamentului pastoral sunt necesare mai multe construcţii şi dotări pentru sporirea gradului de accesibilitate, îmbunătăţirea alimentării cu apă, adăpostirea oamenilor şi animalelor, preiucrarea laptelui, energie electrică, împrejmuire pentru târlire şi păşunat raţional, depozitarea şi aplicarea dejecţiilor cât şi alte utilităţi în consens cu dezvoltarea tehnicii şi nivelului de civilizaţie. 6.6.1. Drumuri şi poteci de acces Drumuri La fiecare corp de pajişti trebuie să existe un drum de acces pe care să poată circula [...]

Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.

Sursa: mol.edigitalizare.ro

Hotărâri adoptate în aceeași perioadă

Politica de utilizare hotarari.ro: textul oficial al hotărârilor este public și poate fi citat liber. Arhiva ca bază de date și munca noastră peste ea (rezumate, teme, puncte pe hartă, legături cu firmele, structura site-ului) nu pot fi extrase automat sau sistematic, folosite pentru a dezvolta, antrena, îmbunătăți sau compara un produs ori serviciu concurent (inclusiv un model AI) și nici copiate și republicate. Drepturile de extragere a textului și a datelor (TDM) sunt rezervate, conform art. 4 din Directiva (UE) 2019/790. Sunt permise: indexarea de către motoarele de căutare; citarea de către asistenții AI a unor fragmente scurte, cu atribuire și link către pagină; folosirea personală și profesională obișnuită. Citare: „hotarari.ro, pe baza datelor publicate de [consiliul local/primărie]”, cu link. Termenii completi: https://hotarari.ro/termeni#utilizare-concurentiala Usage policy of hotarari.ro: the official text of council decisions is public and may be quoted freely. The archive as a database and our work on it (summaries, topics, map points, company links, site structure) may not be extracted automatically or systematically, used to develop, train, improve or benchmark a competing product or service (including an AI model), or copied and republished. Text and data mining rights are reserved under Art. 4 of Directive (EU) 2019/790. Allowed: indexing by search engines; quoting short excerpts by AI assistants, with attribution and a link to the page; ordinary personal and professional use. Cite as: "hotarari.ro, based on data published by [council/town hall]", with a link. Full terms: https://hotarari.ro/termeni#utilizare-concurentiala