HCL 24/2021 Borca adoptată
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Având la dispoziţie releveul floristic cu participarea procentuala a speciilor se trece în dreptul fiecăreia indicele de calitate furajeră (IC), cu valori de la « 0…
- Denumire
- Hotărârea nr. 24 din 2021 a Consiliului Local Borca
- Titlu oficial
- HCL nr 24 din 28.02.2021-101-120
- Emitent
- Consiliul Local Borca
- Număr
- 24 / 2021
- Data
- 28 februarie 2021
- Localitate
- Borca, județul Neamț
- Stare
- adoptată
Documente
Text
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA
Având la dispoziţie releveul floristic cu participarea procentuala a speciilor se trece în
dreptul fiecăreia indicele de calitate furajeră (IC), cu valori de la « 0 », fără valoare la 5 valoare
excelentă.
Ritmul neuniform de repartizare a producţiei de iarbă pe păşuni face ca animalele să aibă
de regulă un surplus de hrană la începutul păşunatului şi să fie în criză la sfârşitul sezonului.
Rezolvarea acestui neajuns pe păşunile neamenajate se face pe două căi şi anume
reducerea treptată a efectivelor de animale scoase la păşunat sau hrănirea cu nutreţuri produse în
arabil (porumb verde, sfeclă, dovlecei, etc.) sau alte furaje însilozate.
În condiţiile unui păşunat pe tariale, această problemă se poate rezolva mult mai uşor în
sensul că o parte din tarlale (de exemplu 2 - 3 tarlate din 8 existente) la primul ciclu de păşunat
producţia excedentară se coseşte pentru prepararea fânului sau însilozare. La fel se procedează şi
ia ciclul doi de păşunat (| - 2 tarlale din 8).
Abia la ciclul al 3-lea și următoarele (4 - 6), producţia păşunii se valorifică numai prin
păscut cu animaiele şi completarea după caz pentru vacile de lapte cu furaje recoltate din primele
cicluri de recoltă sau din afara păşunii.
Stabilirea încărcării cu animale a unei păşuni se face în baza determinării repetate în mai
mulţi ani a producţiei păşunii prin cosire, respectiv a producţiei totale de iarbă (Pt) pe cicluri de
păşunat cât şi stabilirea coeficientului de folosire a ierbii (CE). Producţia totală de iarbă se
determină prin cosire şi cântărire pe 2 - 4 mp din tarlaua ce urmează să fie pășunată sau pe o
suprafață de probă îngrădită.
Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabileşte prin cosirea şi cântărirea
resturilor neconsumate (Rn) pe 5 - 10 mp, după scoaterea animalelor din tarla şi raportarea ei la
Cp 00 100
pe)
ha
Dacă producţia totală (Pt) a unei păşuni este de 20.000 kg/ha şi resturile neconsumate
(Rn) sunt de 3.000 kg/ha, coeficientul de folosire a ierbii (Cf) ar fi de:
producţia totală după formula:
20.000 — 30.000
20.000
cf * 100 = 85%
147
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE DIN COMUNA BORCA
Dacă exprimăm numărul animalelor admise pentru | ha pășune cu Ip (încărcarea păşunii)
necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal cu Nz şi numărul zilelor de pășunat cu Zp , formula
pentru stabilirea încărcării unei păşuni va fi:
p[i CF(%)
Ip(cap/ha)= Nos 295100
Să luăm de exemplu încărcarea posibilă a unui hectar de păşune din zona montană situată
la 800 m altitudine cu o producţie (Pt) de 16.800 kg pe hectar cu un coeficient de folosire (Cf) de
90 %, pășunată cu vaci de lapte ce consumă 65 kg/cap/zi (50 kg necesar x 30 % siguranță
climatică) pe o durată de 155 zile de păşunat, încărcarea posibilă ar fi de:
*
Ip(eap/na)= —16800*90_ — 1 512.000 /1.007.500 = 1,5vaci/ ha
65 *155*100
sau altfel exprimat o încărcare a păşunii cu 1,5 UMV/ha.
Stabilirea încărcăturii totale cu animale a unei păşuni (IAP) se face prin înmulţirea
suprafeţei păşunii (Sp) exprimată în hectare cu încărcarea păşunii (Ip) la i hectar pentru diferite
specii sau categorii de animale sau un indicator sintetic exprimat în unităţi vită mare (UVM):
IAP (nr. cap., UVM) = Sp (ha) x Ip (cap/ha, UVM/ha)
Determinarea corectă a încărcării cu animale a unei păşuni este deosebit de importantă
pentru menţinerea producţiei şi calităţii covorului ierbos. Supraîncărcarea ca şi subîncărcarea unei
păşuni au influenţe negative, greu de îndreptat ulterior.
Pentru a stabili încărcăturii cu animale se poate lua în calcul şi experienţa locală dacă a
avut rezultate bune pe termen lung.
O altă metodă este bazată pe determinarea valorii pastorale care se înmulțeşte cu
coeficientul 0,02 respectiv o pajişte cu valoarea pastorală maximă de 100 poate întreţine 2 UVM
pe hectar / an.
Pentru pășuni se calculează posibila încărcatură cu animalele în funcţie de nivelul de
fertilizare a pajiştii, durata de păşunat şi alte criterii.
Capacitatea de pășunat în acest caz se determină după formula:
CP= VP x C (UVM/ha) în care
VP = indicator valoare pastorală
C = coeficient de capacitate variabil în funcţie de altitudine (Tabelul 6.12).
148
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA
În exemplul nostru , pe păşunea nefertilizată de la 530 altitudine, coeficientul “C” este
0,046. Prin înmulţire “VP x C “* respectiv 45 x 0,046 = 2,07 UVM/ ha, cât este capacitatea de
păşunat sau încărcarea optimă pe păşune.
Dacă această pășune, ar fi fost târlită 2-3 nopţi | oaie / l mp, la o compoziţie floristică
apropiată, atunci capacitatea de păşunat ar fi :
CP = 45 x 0,088 = 3,96 UVM/ha pe o perioadă de 175 zile de pășunat.
În acest mod se calculează capacitatea de păşunat, după inventarierea şi cartarea
suprafețelor fiecărui habitat cu asociaţia de pajişte în parte.
Valoarea coeficientului de capacitate de păşunat (C)
(după MARUŞCA, 2013)
Tabelul 6.4.
Ă Coeficient (C) pentru păşuni
Altitudinea (m) pgiitegn Fertilizate
Nefertilizate nivel mediu
2200-2400 40 0,010 -
2000-2200 55 0,014 -
1800-2000 70 0,018 -
1600-1800 85 0,022 0.052
1400-1600 100 0,026 0,058
1200 -1400 115 0,030 0,064
1000-1200 130 0,034 0,070
800-1000 145 0,038 0,076
600-800 160 0,042 0,082
400-600 175 0,046 0,088
200-400 190 * 0,050 0,094
0-200 205 * 0,054 0,100
Gradienţi -7,5 zile -0,002 - 0,003
pentru 100 m altitudine
*) în lunci şi condiţii de irigare
Orientativ se pot folosi şi datele privind producţia de iarbă şi încărcarea cu animale a
principalelor tipuri de pajişti din ţara noastră înscrise în tabelul 6.13.
149
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA
Tabelul 6.5
Producţia de iarbă şi încărcarea cu animale exprimată în unităţi vită mare (UVM) la
hectar a principalelor tipuri de pajiști din România
Tipul de pajişte Producţia de iarbă Încărcare cu animale
t/ha UVM/ha
Pajişti zonale
- Carex curvula (coarnă) 1,5-3,0 0,1-0,4
- Festuca airoides (păruşcă) 2,0-4,0 0,2-0,5
- Nardus stricta (țepoşică) 3,0-5,0 0,2-0,5
- Festuca rubra (păiuş roşu) 5,0-15,0 0,5-1,5
- Agrostis capillaris (iarba vântului) 5,0-15,0 0,5-1,2
- Poa pratensis angustifolia (firuţa) 7,3-12,5 1,0-1,5
- Botriochloa ischaemum (bărboasă) 1,5-5,0 0,3-0,4
- Festuca rupicola (păiuş de deal) 3,5-6,0 0,4-0,6
- Festuca valesiaca (păiuş stepic) 3,0-5,0 0,3-0,5
Pajişti azonale
- lunci şi depresiuni 7,5-20,0 1,0-2,0
- soluri saline şi alcaline 40-70 0,1-0,6
- soluri nisipoase şi nisipuri 1,0-3,0 0,1-0,2
6.5.5. Sisteme de pășunat
După ce am aplicat toate metodele de îmbunătăţire a covorului ierbos a unei pajiști, după
caz prin curăţire de vegetaţie dăunătoare, fertilizare organică şi chimică, supraînsămânţare,
reînsămânţare, amendare, etc., problema cea mai importantă rămâne valorificarea producţiei de
iarbă prin cosire şi / sau păscut cu animalele.
Utilizarea prin cosire reclamă cunoaşterea unor condiţii mai simple ce trebuiesc respectate
cum ar fi: stadiul de dezvoltare al plantelor, înălțimea şi modul de tăiere, îndepărtarea recoltei,
pregătirea fânului, însilozarea şi altele.
În schimb păşunatul este cu mult mai complicat, întrucât intervine factorul animal prin
călcare, ruperea ierbii, dejecții solide şi lichide, etc., cu influenţe determinante asupra
productivității şi compoziţiei floristice a covorului ierbos al unei pajişti.
150
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA
Sa AA
Ca raspuns la degradarea pasunilor si a solurilor, folosirea unui program de pasunat este din
ce in ce mai des intalnita in zootehnie. Un program de pasunat ofera mai multe avantaje:
“4 Creste cantitatea de furaj produs cu 50-200%
+ Mentine animalele mai sanatoase, prin evitarea contactului cu dejectile
4 Imbunatateste structura si calitatea solului
Orice crescator de animale care se respecta, stie ca programele de pasunat sunt folosite pe
toate continentele lumii, Australia, SUA, si America Latina fiind zonele unde acestea au cunoscut
o dezvoltare rapida. Institutul Savory este de departe liderul mondial in cercetarea, implementarea
si administrarea programelor de pasunat, doar centrele acreditate de acesta ocupand o suprafata
de 2.4 milioane de hectare, la care se adauga numerosi practicanti neacreditati de catre institut.
Cum afecteaza modalitatea de pasunat productivitatea pasuni?
Crescatorul de animale este in primul rand un cultivator de iarba. Un fermier inteligent trebuie
deci sa aiba in vedere calitatea solului si starea pasunii, care sunt consecinte directe a modalitatii
si programului de pasunat.
In zootehnie, pasunatul liber, unde animalele stau pe acelasi padoc/teren mare parte din an,
fara a lasa plantele sa se regenereze, da in primul rand productii mici.
Daca ritmul de crestere al plantelor erbacee accelereaza o data cu varsta lor, crescand
cantitatea de furaj produs, este indicat sa nu pasunam cand sunt inca tinere.
Schimbarea frecventă padocurilor duce la creșterea productivității plantelor.Când
padocurile nu sunt schimbate frecvent, din cauza unui program de pasunat defectuos, se produc
mai multe fenomene:
151
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA
Productivitatea scade drastic.
Cantitatea maxima de furaj este obtinuta cand planta este pasunata inainte de inflorire
(aproximaiv faza de burduf), acesta fiind sfarsitul perioadei in care cresterea este cea mai rapida.
Acest lucru necesita o pauza de 30 — 70 de zile intre 2 pasunari, in functie de sezon. Un program
de pasunat bun planifica ia in considerare acest fenomen.
Crestere [Crestere Crestere si activitate 0
enta. rapida -
ctivitate [Activitate |+ Fi |
scazuta |maxima E:
Pasunam
N ZA ZA
Fazele de crestere a vegetatiei si perioada optimă de pășunat.
Plantele pasunate sunt tinere, nu ating maturitatea fiziologica, sistemul radicular este
slab dezvoltat, in sol apare compactarea, levigarea nutrientilor si pierderea materiei organice.
Solul se degradeaza, si, odata cu el, si pasunea
Plantele preferate (in general leguminoasele) sunt pasunate agresiv, si cu timpul
dispar, in timp ce ierburile cu continut mai mare de fibre nu sunt atinse. Adesea apar arbusti
(maces, porumbar, mur etc), scazand din nou productivitatea
Dejectiile nedescompuse se inmultesc, animalele lasand zonele respective nepasunate
Contactul zilnic cu dejectiile creste sansa inmultirii parazitilor
De aceea trebuie să se acorde o atenţie la fel de mare metodelor de folosire ca şi
metodelor de îmbunătăţire a producţiei unei pajiști, pentru a se obţine rezultatele scontate.
Înainte de a dezvolta metodele de valorificare a ierbii prin păşunat se prezintă criteriile de
clasificare a sistemelor de păşunat (Tabelul 6.15).
152
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA
Tabelul 6.6
Criterii de clasificare ale sistemelor de pășunat
(după Gh. MIHAI, 2002 — modificat)
Nr. Criterii de clasificare Sisteme şi / sau variante de pășunat
crt, după:
l. Zona geografică * păşunat în zona de câmpie;
* păşunat în zona de deal;
* păşunat în zona de munte;
2. Nivelul intensivizării producţiei * sisteme extensive (până la nivelul N 50 kg/ha);
şi folosirii * sisteme semiintensive (N 100 — 150 kg /ha)
* sisteme intensive (peste N 200 kg/ha);
3. Mărimea turmei * turme mici (10-20 UVM);
* turme mijlocii (30-50 U
* turme mari (peste 100 UVM);
4 Accesul la pășune şi alte * acces liber;
utilităţi (adăpost, sare, apă, * acces programat;
suplimente ş.a.)
5. Structura raţiei furajere * fără alte suplimente;
* cu suplimente furajere
6. Modul de folosire a suprafeţei * sisteme de păşunat exclusiv cu animalele;
destinată păşunatului * sisteme de pășunat combinat cu cosirea ierbii şi
într-un sezon hrănirea directă din brazde pe păşune;
* sistem de păşunat alternant, cu cosirea, prepararea şi
conservarea furajului sub formă de fân, semifân sau siloz;
7. Timpul şi spaţiul alocat * sisteme de pășunat continuu, cu acces liber
păşunatului pe întreaga suprafaţă pe întreg sezon;
* sisteme de păşunat discontinuu, cu accesul în spaţiu
şi timp limitate, păşunatul desfășurându-se succesiv
prin rotaţie pe parcele sau dozat;
* sisteme de păşunat mixt (pășunat continuu la începutul
sezonului urmat de pășunat prin rotaţie sau invers
ca derulare);
8. Numărul de specii şi categorii de * sisteme de păşunat cu o singură specie sau categorie
animale care păşunează de animale;
într-un sezon * sisteme de păşunat cu două sau mai multe specii
Sau categorii de animale (simultan sau succesiv);
9. Suprafaţa şi încărcarea cu * sisteme de păşunat cu suprafaţa constantă şi încărcare
animale asigurate variabilă;* sisteme de păşunat cu suprafaţa variabilă
într-un sezon şi încărcare constantă;
10, Apartenența păşunii *privat (particular);
*obştesc (în devălmăşie);
Din aceste date rezultă complexitatea deosebită a valorificării raţionale a pajiştilor prin
păşunat, pe care deţinătorii acestui mod de folosinţă nu o cunosc îndeajuns şi adesea o neglijează.
Pășunatul raţional este o artă, de care depinde în final productivitatea şi durabilitatea
covorului ierbos, cât şi randamentul animalelor exprimat în spor greutate vie, lapte, etc.. realizat
în sezonul de păşunat
153
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA
6.5.5.1. Păşunatul extensiv
1. Păşunatul liber, nesistematic (neraţional), este cel mai dăunător pentru păşunile
naturale, întrucât nu ţine seama de nici o regută privind durata de pășunat, încărcarea cu animale,
împărțirea păşunii pe specii şi categorii de animale, staționarea în târle este mult peste normal,
dând naştere ia supratârlire şi îmburuienarea păşunii, nu se respectă regulile sanitar veterinare şi
multe alte nereguli care aduc grave prejudicii, atât covorului ierbos, cât şi animalelor care
păşunează.
Subincărcarea pășunii cât şi supraîncărcarea sunt la fel de dăunătoare pentru covorul
ierbos. Animalele pășunează în mod selectiv numai plantele valoroase, situaţie care favorizează
extinderea buruienilor.
La fel prelungirea peste normal a duratei sezonului de păşunat, în special cu oile,
păşunatul pe vreme umedă a terenurilor în pantă pot produce eroziuni grave ale solului sau
tasarea ui cu extinderea pe terenuri plane a unor specii ca: târsa (Deschampsia caespitosa),
pipirigul (Juncus sp.) şi altele.
Subîncărcarea, până la abandon a unor păşuni, favorizează invazia vegetației lemnoase
dăunătoare, care, în timp, poate să se transforme în pădure.
2. Păşunatul dirijat (sub picior) reprezintă cea mai simplă formă de pășunat raţional care
poate fi aplicat pe toate pășunile. E] presupune repartizarea diferitelor specii şi categorii de
animale a unor porţiuni diferite din teritoriul păşunii, încărcarea ei cu un număr optim de animale
şi păşunatul succesiv al covorului ierbos, în aşa fel încât iarba să fie valorificată într-o măsură cât
mai mare.
Prin păşunat dirijat se urmăreşte evitarea unor plimbări inutile ale animalelor pe păşune şi
dirijarea lor de către păstori în acele locuri, unde la data respectivă pare mai necesar sau mai
posibil ca animalele să păşuneze mai mult, să se „aşeze“ cum zic aceştia. În dirițarea animalelor,
păstorii experimentați din tată în fiu ţin seama mai mult de satisfacerea nevoilor de iarbă a
animalelor şi aproape deloc nu se preocupă de îmbunătăţirea păşunilor. Se consideră că păşunatul
dirijat nu necesită investiţii de nici un fel, este suficient numai să respecte câteva reguli de
valorificare a ierbii, să tai câte un mărăcine și cam atât. În fapt pășunatul dirijat (sub picior) nu se
deosebeşte prea mult de păşunatul liber (nesistematic).
3. Păşunatul la pripon (conovăţ) care se practică în cazul unui singur animal sau a unor
efective mici de animale care sunt legate de un pichei metalic sau par cu o frânghie sau lanţ.
154
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA
Acest sistem este lipsit de importanţă, cu toate că furajul este bine valorificat prin limitarea
deplasării animalelor care pasc în cercuri.
După terminarea păşunatului într-un loc, priponul se mută alăturat şi aşa mai departe până
la valorificarea producţiei de pe întreaga suprafaţă de pajişte.
6.5.6. Durata optimă a sezonului de pășunat
Durata normală a sezonului de pășunat este în funcţie de durata sezonului de vegetaţie a
pajiștilor, fiind cu cca. 45 zile mai scurtă.
Din punct de vedere meteorologic, păşunatul poate începe când temperatura medie a
aerului este constant egală sau mai mare de 10 C şi încetează când temperatura medie a aerului
scade sub 10 *C spre toamnă sau depăşeşte 20 “C în miezul verii (iulie — august) în zona de
câmpie şi deal. Astfel, la câmpie şi dealuri uscate sezonul normal de pășunat este de 100 — 150
zile împărţit în două reprize aprilie — iunie şi septembrie — octombrie, în condiţii de neirigare și
190 — 210 zile în condiţii de irigare a pajiştilor.
Conform obiceiului din străbuni începutul sezonului de vegetaţie de la câmpie şi deal, este
de Sf. Gheorghe (23 aprilie).
Încetarea păşunatului în zona montană este determinată de înrăutățirea vremii începând cu
luna septembrie când animalele şi îngrijitorii lipsiţi de adăpost trebuie să coboare mai la vale,
înainte de căderea ninsorilor.
Pentru zona de dealuri și mai jos la câmpie unde sunt condiţii de adăpostire, animalele
mai pot să fie menținute pe păşune până cel mai târziu cu 3 — 4 săptămâni (20 — 30 zile) înainte de
apariţia îngheţurilor permanente la sol, care coincide în linii mari cu vechea cutumă românească
de Sf. Dumitru (26 octombrie).
Din păcate, durata seculară a sezonului de păşunat pe meleagurile mioritice nu se mai
respectă, în zilele noastre.
Adesea întâlnim turme de oi îndeosebi, pășunând pe pajişti şi mai grav, culturi de cereale
păioase, în afara sezonului (aprilie - octombrie), producând distrugeri majore compoziţiei
floristice şi productivităţii viitoare a covorului ierbos sau dijmuind recoltele din terenurile arabile,
fapt unic în agricultura UE.
Pe terenurile în pantă, datorită păşunatului peste iarnă din noiembrie până în martie în
extrasezon normal de păşunat, ţelina pajiştilor se subţiază, covorul ierbos se răreşte şi ca urmare,
apar buruienile, se declanşează procesele erozionale de toate felurile, se coimatează fundul
155
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA
râurilor şi lacurile de acumulare, asifel că la o ploaie normală altădată, acum se produc inundaţii
nemaiîntâlnite şi mâine, poimâine, lacurile de acumulare se vor umple cu solul dislocat de copita
animalelor de pe versanţi care este dus apoi, în continuare de apă mai la vale.
Din aceste considerente majore asupra mediului cu efecte semnificative pentru economia
naţională, sezonul de pășunat trebuie încheiat la sfârşitul lunii octombrie în zonele de risc, cum
sunt pajiştile situate pe pante, la fel şi pe pajiștile situate pe terenuri plane dacă dorim să
menţinem o compoziţie floristică cu specii furajere valoroase.
Păşunatul peste iarnă mai ales cu oile este un obicei foarte dăunător pentru covorul ierbos
al pajiştilor noastre, cu repercusiuni negative în anul! și anii ce urmează.
Pe o pajişte păşunată toată iarna, în sezonul de vegetaţie următor, producţia scade cu cel
puţin 20 — 40 %, ceea ce este foarte mult. Dacă pajiştea este în pantă și solul se erodează,
pierderile sunt și mai mari, până la scoaterea ei din circuitul productiv.
În zona temperată, unde ne situăm şi noi, din noiembrie până în martie — aprilie, pajiştea
are nevoie să se „odihnească” să-şi refacă „forţele” pentru sezonul de păşunat care urmează.
6.6. CONSTRUCŢII ŞI DOTĂRI ZOOPASTORALE
Pentru buna funcţionare a amenajamentului pastoral sunt necesare mai multe construcţii şi
dotări pentru sporirea gradului de accesibilitate, îmbunătăţirea alimentării cu apă, adăpostirea
oamenilor şi animalelor, preiucrarea laptelui, energie electrică, împrejmuire pentru târlire şi
păşunat raţional, depozitarea şi aplicarea dejecţiilor cât şi alte utilităţi în consens cu dezvoltarea
tehnicii şi nivelului de civilizaţie.
6.6.1. Drumuri şi poteci de acces
Drumuri
La fiecare corp de pajişti trebuie să existe un drum de acces pe care să poată circula
[...]
Hotărâri adoptate în aceeași perioadă
HCL 20/2021Hotărâre privind aprobarea realizării investiției Modernizare drumuri de interes local în COmuna Borca, județul NeamțHCL 21/2021Hotărâre privind aprobare confinanțare obiectiv de investiții Modernizare drumuri de interes local în COmuna Borca, județul NeamțHCL 22/2021Hotărâre privind aprobarea realizării investiției Extindere rețea canalizare în Comuna Borca, județul NeamțHCL 23/2021Hotărâre privind aprobare cofinanțare Extindere rețea canalizare în Comuna Borca, județul NeamțHCL 24/2021HCL nr 24 din 28.02.2021-61-80HCL 24/2021HCL nr 24 din 28.02.2021-21-40HCL 24/2021HCL nr 24 din 28.02.2021-81-100HCL 24/2021HCL nr 24 din 28.02.2021-121-153
Fii anunțat când se votează ceva ce te privește
Primești un email când consiliul local discută sau votează pe subiectul ales de tine — parcări, gunoi, cartierul tău, orice. Gratuit, te dezabonezi oricând.
Vrei să urmărești un cuvânt în toată țara sau într-un județ întreg? Alertele naționale →