HCL 24/2021 Borca adoptată

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Combaterea speciei Colchicum autumnale (brânduşa de toamnă). Limitarea invaziei acestei specii se realizează printr-o recoltare mai timpurie a furajului, înainte de maturizarea seminţelor. Combaterea brânduşei de toamnă se poate face fie prin lucrări radicale de desţelenire şi reînsămânţare, fie pe cale chimică, această ultimă metodă dovedindu-se mai eficientă. Rezultate bune s-au obţinut prin folosirea produselor TRIBUTON (2,4 D+ 2,4,5 T) sau GRAMOXONE în doză de 5 I/ha. Repetarea tratamentelor timp de 2 ani consecutiv a asigurat o combatere a speciei Colchicum autumnale de 95-100%. Fenofaza optimă de aplicare a tratamentelor a fost la dezvoltarea maximă a frunzelor, cu puţin înainte de apariţia ftuctificaţiilor la suprafaţa solului. Combaterea speciei Veratrum album (ştirigoaia) se realizează prin cosiri repetate și stimularea plantelor din covorul ierbos prin folosirea îngrășămintelor. Utilizarea erbicidelor ANITEN sau DICOTEX, în doză de 3 1l/ha, când plantele se află în faza de rozetă, au asigurat o combatere de 98-100%. Rezultate bune au fost obţinute și la folosirea erbicidelor MCPP şi 2,4-D în doze de 2-3 kg/ha, aplicate primăvara când plantele au 20-30 cm înălţime şi se află în faza de creştere intensă. Combaterea speciei Juncus sp. (pipirig) necesită fertilizarea corespunzătoare a solului cu doza de N100P100K50, aplicată anual pentru a stimula creşterea şi dezvoltarea speciilor valoroase de graminee şi leguminoase din covorul ierbos şi a înăbuşi plantele tinere de pipirig, care sunt pretenţioase față de lumină. Dîntre erbicide rezultate bune s-au obţinut prin aplicarea 2 ani consecutiv a produselor DICLORDON SODIC în cantitate de 5 kg/ha în fenofaza de la apariţia inflorescenţei până la înflorire sau cu MCPA și 2,4-D în doză de 1-2 kg/ha, s.a. Combaterea speciei Euphorbia cyparissias (alior). Dîntre produsele chimice utilizate rezultate corespunzătoare au fost obţinute cu doza de 6 kg/ha - 2,4D aplicat în faza de înflorire. La această doză 80% din plantele tinere au fost distruse, fără a determina diminuarea producţiei de furaj. Plantele mai avansate în vegetaţie, deşi iniţial au prezentat un grad ridicat de combatere, ulterior acestea s-au refăcut, ca şi în cazul celorlalte erbicide: CARBINE, ANIBEN, AVADEX şi REGLONE. 127 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Combaterea speciei Rumex obtusifolius şi R. alpinus ( ştevia ). Proliferarea în ultimii ani a speciilor de Rumex pe pajiştile permanente şi temporare se datoreşte în principal gospodăririi necorespunzătoare a suprafețelor respective şi schimbului necontrolat de seminţe, care se folosesc pentru însămânțarea și supraînsămânțarea pajiștilor şi eutrofizării terenurilor prin supratârlire. Deşi în faza de rozetă specia Rumex obrusifolius are un conţinut ridicat în elemente minerale 34% proteină, 16% celuloză, 0,48 fosfor, 0,58% calciu și 2,53% potasiu, totuşi ea este refuzată de animalele care păşunează, datorită cantității mari de oxalaţi.Greutăţile în combaterea speciei Rumex sunt generate de caracteristicile morfogenetice: perenitate, adaptarea la condiţiile de secetă şi exces de umiditate, grad ridicat de competiţie în condiţii de fertilizare, menţinerea facultăţii germinative a seminţelor chiar și după ce au trecut prin tubul digestiv al animalelor şi numărul mare de seminţe / plantă (poate ajunge la 50000). La acestea se mai adaugă şi dificultăţile întâmpinate în procesul de selectare a seminţelor de ştevie din cele de trifoi roşu, trifoi alb, ghizdei sau lucernă. Toate acestea situează speciile de Rumex ca buruieni de carantină deosebit de periculoase Cercetările efectuate au scos în evidenţă eficacitatea deosebită a erbicidelor ICEDIN SUPER - RV, OLTISAN EXTRA, SARE DMA, GARLON 4 aplicate în doză de 2 l/ha la fenofaza de rozetă a speciei Rumex şi ASULOX 4 I/ha în fază mai avansată până la începutul înfloririi. 6.2.7. Distrugerea muşuroaielor, nivelarea şi curățirea pajiştilor Combaterea mușuroaielor În marea lor majoritate, pajiştile naturale au suprafaţa denivelată datorită muşuroaielor, eroziunii şi alunecărilor de teren, lucrărilor de defrişare a vegetației lemnoase, scoaterea cioatelor, drenaj, desecare şi alte lucrări. Muşuroaiele înţelenite de origine animală şi vegetală sunt principala cauză a denivelărilor pe pajiştile naturale. Cele de origine animală sunt formate de cârtiţe, furnici şi mistreți. La început acestea sunt de dimensiuni mici şi se măresc odată cu trecerea timpului, denivelând pajiştea şi îngreunând valorificarea ei, în special prin cosire. Muşuroaiele de origine vegetală se formează pe tufele dese ale unor graminee, cum este târsa (Deschampsia caespitosa) şi ţăpoşica (Nardus stricta) sau pipirig (Juncus sp.), cioate şi 128 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA buturugi rămase în sol şi altele. Prin păşunat neraţional pe soluri cu exces de umiditate, de asemenea se formează muşuroaie înţelenite după călcarea lor cu animale. În zona montană întâlnim adesea muşuroaie înţelenite numite marghile care se datoresc efectului combinat de îngheţ-dezgheţ, păşunatului nerațional cu ovinele şi invaziei cu ţepoşică. Distrugerea muşuroaielor anuale neînţelenite se face primăvara sau toamna prin lucrările obişnuite de grăpare a pajiştilor. Muşuroaiele înţelenite pot fi distruse cu maşini de curăţat pajiști sau cu diverse alte unelte combinate care taie vertical mușuroiul, îl mărunţeşte şi îl împrăștie uniform pe teren. În cazul unor pajişti cu densitate mare a muşuroaielor înțelenite după distrugerea lor rămân multe goluri care necesită a fi supraînsămânţate cu amestecuri de ierburi adecvate Lucrări de curăţire şi nivelare Prin lucrări de curăţire se îndepărtează de pe pajişti pietrele, cioatele rămase după defrişarea arborilor, buturugile şi alte resturi vegetale aduse de ape şi alte lucrări. Acestea se execută manual şi mecanizat în funcţie de pantă şi gradul de acoperire al terenului. Pe terenurile în pantă, cu înclinații mai mari se acţionează cu atenţie pentru strângerea pietrelor şi cioatelor pentru a nu declanşa eroziunea solului. Nivelarea terenurilor de pe care s-au adunat pietrele, s-au scos cioatele, a celor erodate sau cu alunecări se poate realiza cu nivelatorul, grederul sau buldozerul, în funcţie de gradul denivelărilor şi eficienţa lucrării. Suprafeţele lipsite de vegetaţie se înierbează cu un amestec adaptat zonei pedoclimatice. 6.2.8. Lucrări de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti Se va face o scurtă prezentare asupra lucrărilor propuse şi se vor analiza variantele tehnologice şi volumul de lucrări. Lucrările propuse vor fi în conformitate cu metodologia şi respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, denumite în continuare GAEC şi a celor care sunt sub angajament (declarate la APIA etc.). Se vor justifica suprafeţele considerate de protecţie şi cele care îşi schimbă destinaţia, menţionând legislaţia sub incidenţa căreia intră. Se va compara producţia actuală cu cea posibilă de realizat prin aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire. 129 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Tabelul 6.1.a Lucrările de îmbunătăţire anuale propuse pentru pajiştiie din Comuna Borca Trup de păsune / parcelă descriptivă Volumul lucrărilor de îmbunătăţire, (ha): ._ - ze So - S = Ei B- să lise [E | să i & [533 î.a ş 5 Nr. , s-a 2% .|1983, n ='a crt Denumire IE) Ea CEE E: să CER ici & £ sEe E Z & >5 [556 [48 Zi EA do g 3 Pi & Ş e '$ = 5* 0 i 2 3 4 5 6 1. BĂIŞESCU 591,0708 | 5.9 7 47.3 59.1 ARȘIȚA UNGURULUI- 4.9 5.9 39.1 48.9 2 BAPSA 488,5423 3, RUNC SABASA 342,3982 3.4 4.1 27.4 34.2 RUNC SOCI, ARSURI 6.0 72 48.3 60.3 4. BORCA 603,1470 5, BUDACU-CRISTIȘOR 555,2329 5-6 6.7 444 55.5 6, SECU-GĂINA 546,6762 5.5 6.6 437 547 7, SMIZI MADEI 2654040 | 27 3-2 21.2 26.5 8. PIETROASA 381,9650 3.8 4.6 30.6 382 3. GHERGHEA 5419972 | 54 5.5 43.4 54.2 10. | NIGOVANU-HĂCIUGOSU | 123,3878 1-2 1.5 9.9 12.3 HI. CORANŢA 3275619 | 3-3 3.9 26.2 32.8 Total 47673833 | 477 57.2 381.4 476.7 130 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Tabelul 6.1.b Trup de păşune /parcelă descriptivă Volumul de lucrări de îmbunătăţire (ha) g A 23 lăasl,E & a sa ISS Ess E Nr. Denumire E £ 2 se 3 Else E a crt, Fu E SS SEE pa a Au m |Eae| & [!) li 2 4 5 6 1 BĂIŞESCU 591,0708 - - - ARȘIȚA UNGURULUI- 2 BAPSA 488,5423 - - - - 3. RUNC SABASA 342,3982 - - - _ RUNC SOCI, ARSURI 4 BORCA 603,1470 - - - - 5. | BUDACU-CRISTIŞOR 555,2329 - - - - 6 SECU-GĂINA 546.6762 _ _ _ _ 7, SMIZI MADEI 265,4040 - - - - 8. PIETROASA 381,9650 - - - - 9 GHERGHEA 541,9972 - - - - NIGOVANU- 10. HĂCIUGOSU 123,3878 - - - - 1. COR ANȚA 327,5619 - - - - Total 47673833 0 [) 1) 0 6.3. METODE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A COVORULUI IERBOS PRIN FERTILIZARE Suprafaţa de pajiști naturale de pe raza UAT-ului Borca beneficiază de sprijinul acordat prin măsura M 10.1 — Agromediu şi climă, P 1 și P2, astfel încât: - utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă; Târlirea pajiştilor cu animalele Până acum, târlirea tradiţională normală, confirmată ştiinţific, se face cu oile şi anume 2 — 3 nopţi 1 oaie adultă / mp pe păşuni cu covor ierbos corespunzător și 4 — 6 nopţi 1 oaie / mp pe păşunile degradate, care în zona montană sunt invadate de Wardus stricta (părul porcului, țepoşică). Depăşirea acestui prag de 6 nopţi, în toate situaţiile duce la supratârlire, cu întreg cortegiul de dezechilibre grave ate covorului ierbos şi ale celorlalţi factori de mediu. 131 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Au fost efectuate cercetări privind târlirea cu bovinele, respectiv acceaşi intensitate, în funcţie de starea covorului ierbos de 2 — 3 nopţi şi 4 — 6 nopţi | vacă / 6 mp sau alte durate cu încărcări echivalente cum ar fi 4 — 6 nopţi sau 8 — 12 nopţi | vacă / 12 mp, ţinând seama şi de greutăţile care intervin în mutarea porţilor mai mari de târlire şi mărirea în prima fază a spaţiului dintre vacile de la diferiţi proprietari, care nu se cunosc între ele, pentru evitarea unor altercaţii şi stări de stres, până la ierarhizarea după legile nescrise ale etologiei. Prin aceste metode de târlire, o păşune de munte, într-o perioadă de 90 — 120 zile poate fi ameliorată abia pe 10-20 % din suprafaţa totală, o dată pentru cca 5 ani, cât durează efectul târlirii, dată fiind încărcarea mică cu animale de 1 —2 unităţi vită mare (UVM) la hectar şi durata scurtă a sezonului de păşunat. Pentru perioada de pasunat cantitatea fertilizata organic prin tarlirea animalelor pe pasune este: - 1 cap bovina in 12 ore de pasunat produce in 180 zile 1000 kg gunoi de grajd; - Î ovina sau caprina in 12 ore de pasunat in 180 zile 148 kg gunoi de grajd. In cazul de faţă, la încărcarea cu UVM de 293 rezultă o cantitate de gunoi de grajd de la bovine şi de la ovino-caprine de 293.000 kg. La acesta cantitate se adaugă gunoiul rezultat din locaţiile stănelor de oi aproximativ 15.000 kg de la cele 4 stăni existente pe pajişti. Total este de 308.000 kg ce se aplică prin târlire la suprafaţa de 300,5587 ha, ceea ce revine câte 1.025 kg/ha. Cercetări mai recente au dovedit că este posibil a se târlii până la 50 % din suprafaţa atribuită unei turme de animale cu condiţia aplicării unor erbicide pentru distrugerea covorului ierbos degradat, urmată de supraînsămânţare cu ierburi perene şi fertilizare cu îngrăşăminte chimice fosfatice. Concret, pe o păşune degradată de ţepoşică se aplică $ I/ha Roundup (glifosat), diluat în 150 litri de apă, utilizând pentru stropire o pompă de spate după care la 2 săptămâni se supraînsămânţează cu un amestec calculat pentru | hectar de 270 kg superfosfat (18 % P205) împreună cu 25 kg graminee (Festuca rubra, Festuca pratensis, Phleum pratense, Lolium perenne,Dactylis glomerata, Agrostis capillaris şi altele) şi 5 kg leguminoase perene (7rifolium repens, Trifolium hybridum, Lotus corniculatus, etc.), revenind 3 kg amestec complex la 100 mp, după care se efectuează o târlire redusă la numai 2 nopţi | oaie/mp sau 1 vacă/6 mp. Prin aceste măsuri care necesită o bună pregătire în prealabil şi multă conştiinciozitate în aplicare pe suprafeţe de păşuni proprietate individuală sau închiriate pe termen lung (10-20 de 132 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA ani) se vor putea îmbunătăţi într-un interval relativ scurt, suprafeţe mari de păşuni montane degradate în decenii de agresiune asupra mediului. Aşa cum se asigură sarea pentru animale și mălaiul pentru hrana îngrijitorilor, la fiecare stână ar trebui să existe şi amestecuri complexe de ierburi perene cu îngrăşăminte chimice fosfatice, păstrate în pungi de polietilenă care să fie aplicate pe târle cu | — 2 zile înainte de a fi mutate în alt loc, alături. Prin acest procedeu chiar dacă se trece cu 4 — 6 zile peste pragul fatidic de 6 nopţi | oaie/mp, se realizează adevărate pajiști semănate de mare productivitate, în loc să se instaleze o vegetaţie de buruieni nitrofile nevaloroase ca: ştevii (Rumex obtusifolius de la câmpie până la 1000 — 1200 m altitudine şi Rumex alpinus la altitudini mai mari), urzica (Urtica dioica); ştirigoaia (Veratrum album) şi altele. Introducerea îngrăşămintelor fosfatice este necesară pentru a completa acest element, întrucât dejecţiile animalelor sunt mai bogate în azot şi potasiu şi mai sărace în fosfor, element de bază prin care se susţin în continuare leguminoasele şi fixarea azotului atmosferic. Pentru a implementa un sistem de târlire normal sau cu îmbunătățirile menţionate, trebuie în primul rând să ne dotăm cu porţi uşoare și rezistente de îngrădirea animalelor pe timp de noapte, din aluminiu sau materiale plastice, mai înalte pentru vaci şi mai scunde pentru oi. De asemenea, va trebui să intervenim şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de lucru şi de locuit în stâna propriu-zisă, prin construirea unora mai rezistente şi cu dotările necesare sau a unor adăposturi demontabile sau pe roţi, care să fie mutate din loc în loc pe păşune mai aproape de perimetrele ce urmează a fi îmbunătăţite prin târlire. Fertilizarea cu gunoi de grajd şi alte îngrăşăminte organice Îngrăşămintele organice sunt produse naturale care conţin elemente fertilizante (nutritive) pentru plante, în diferite proporții şi cantităţi mari de substanţe organice, având o veche utilizare în agricultură. Din grupa îngrăşămintelor organice fac parte: gunoiul de grajd, compostul, tulbureaia de grajd (giilte), urina şi mustul de grajd, etc. Gunoiul de grajd este un îngrășământ de bază folosit în agricultură, fiind alcătuit dintr- un amestec de dejecţii provenite de la animale şi materialul folosit ca aşternut. Conţinutul mediu în elemente fertilizante a acestui tip de îngrăşământ este de: 0,55 % N; 0,22 % P205; 0,55 % K20 şi 0,23 % CaO. 133 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Calitatea gunoiului de grajd depinde de specia de animale de la care provine, cel mai bogat în elemente fertilizante fiind gunoiul de ovine urmat de cabaline şi bovine, iar cel mai sărac este cel rezultat de la porcine. Depozitarea și fermentarea gunoiului de grajd se face într-un loc special amenajat, numit platformă pentru gunoi. Fermentarea durează 3 — 5 luni, timp în care se pierde 25 — 30% din greutatea iniţială a gunoiului. Un metru cub de gunoi cântăreşte 300 — 400 kg atunci când este proaspăt şi afânat, 700 kg când este proaspăt şi îndesat, 800 kg când este semifermentat şi 900 kg când este fermentat şi umed. Gunoiul de grajd este un îngrășământ complet, deoarece conţine principalele elemente nutritive necesare plantelor, care sunt eliberate treptat în timpul descompunerii substanțelor organice de către microorganismele din sol. Gunoiul de grajd influenţează favorabil însuşirile fizico-chimice ale solului, măreşte permeabilitatea solurilor grele şi coeziunea celor nisipoase, contribuie la afânarea şi încălzirea solurilor, îmbunătăţeşte reacţia solului. Gunoiul de grajd este un îngrășământ universal, întrucât poate să fie administrat pe toate solurile la majoritatea plantelor cultivate și pe toate tipurile de pajişti care se aplică atât la suprafaţa pajiştilor naturale cu covor ierbos corespunzător, cât şi prin încorporare înainte de desțelenire şi înfiinţarea pajiştilor semănate. Aplicarea gunoiului de grajd bine fermentat (3-5 luni în platformă) la suprafaţa terenului, toamna târziu sau primăvara devreme în cantităţi de 20-30 t/ha se face frecvent pe fânețele naturale din apropierea gospodăriilor. Gunoiul de grajd este mai bine valorificat când se administrează împreună cu doze mici de îngrăşăminte chimice. Prin aplicarea gunoiului se îmbunătăţeşte compoziţia floristică a covorului ierbos şi calitatea furajului datorită înmulţirii leguminoaselor perene, care la rândul lor fixează azot simbiotic, sporind caniitatea de nutrienți din sol. Efectul fertilizării cu gunoi de grajd durează în medie 3 - 5 ani. Gunoiul de păsări este un alt îngrășământ organic complet, cu acţiune rapidă. Compoziţia chimică depinde de specia de păsări de la care provine fiind în medie de 1,7 % N; 1,6 % P205; 0,9 % K20 şi 2 % CaO. 134 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Pentru a evita pierderea azotului în timpul păstrării se depozitează în şoproane, în straturi subţiri și se stropeşte cu lapte de var. Se aplică toamna în cantitate de | — 1,5 t/ha sau în timpul perioadei de vegetaţie a pajiştilor. Compostul este un alt îngrășământ organic solid care provine din resturile adunate în gospodărie (paie, pleavă, frunze, cenuşă, gunoaie menajere) ce se depistează în platformă, se umectează, se îndeasă şi se lasă să fermenteze o perioadă dublă decât gunoiul de grajd, respectiv 6 — 10 luni. Odată cu umectarea din când în când se adaugă var și superfosfat. Compostul se consideră fermentat atunci când a devenit brun şi sfărâmicios, după care se trece prin ciururi cu ochiuri de 1,2 — 2 cm şi se administrează toamna în cantitate de 20 — 25 Vha la plantele furajere în arabil şi pe pajiştite naturale. Aplicarea îngrășămintelor organice solide se face cu maşinile de împrăștiat gunoi de grajd şi alte utilaje specifice. Tulbureala (gălle, purin) este un îngrăşământ organic semilichid care se obţin de la adăposturile de taurine prevăzute cu sistem de evacuare hidraulică a dejecţiilor sau tabere de vară cu pardoseală de ciment, spălare cu jet de apă şi colectare într-un bazin acoperit. În aceste bazine tulbureala formată din urină, dejecţii solide şi apa de spălare fermentează 3- 4 săptămâni după care se administrează folosind 200 — 400 hl/ha. Îngrăşămintele semilichide bogate în azot şi potasiu se aplică pe pajiştile permanente în doze de maximum 150 m3/ha, împreună cu 30 kg/ha P205, elementul nutritiv deficitar, Capacitatea bazinelor colectoare se calculează în funcţie de numărul de animale considerându-se câte 7 — 8 m3 pentru o unitate vită mare. Pe pășuni din motive sanitar-veterinare, doza nu trebuie să depăşească 25-30 m3/ha la o aplicare. Pășunatul este permis numai după o perioadă de 4-5 săptămâni pentru “sterilizarea păşunii” de agenţi patogeni, sub acţiunea razelor solare. Urina şi mustul de grajd sunt îngrăşăminte lichide, formate din urina animalelor, respectiv mustul care se scurge din plattorma de gunoi în timpul fermentării. Aceste produse se colectează în bazinele amplasate la capătul grajdurilor şi platformelor de gunoi, bazine care se acoperă, iar la suprafața lichidului se toarnă un strat de ulei rezidual gros de 3 — 5 mm, pentru a evita pierderea azotului. La urină azotul se găseşte sub formă de uree, acid uric şi acid hipuric. 135 AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE DIN COMUNA BORCA Urina şi mustul de grajd sunt îngrăşăminte unilaterale, fiind mai bogate în azot potasiu şi sărace în fosfor calciu. Urina conţine în medie 1 — 1,5% N; 1,3 — 1,6% K20 şi 0,3% P20$5 iar mustui de 3 ori mai puţin din aceste substanţe nutritive. Înainte de aplicare urina sau mustul de bălegar se diluează cu cel puţin 2 ori pe atâta apă, dacă se aplică în timpul vegetației pen [...]