HCL 136/2015 Bacău adoptată

Nomânta O led Mace Consul! Local al O Acnee piine Baciu HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă 2014 — 2020 al municipiului Bacău CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU, ÎNTRUNIT ÎN ŞEDINŢĂ ORDINARĂ LA DATA DE 30.06.2015; Având în vedere : -Referatul nr. 4227/ 02.06.2015 al Agenţiei de Dezvoltare Locală Bacău; -Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău nr. 4831/ 22.06.2015; -Raportul compartimentului de resort nr. 4832/ 22.06.2015; -Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 582/29.06.2015 al Comisiei de specialitate nr.l, nr. 583/29.06.2015 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 584/29.06.2015 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 585/29.06.2015 al Comisiei de specialitate nr.4 și nr. 586/29.06.2015 al Comisiei de specialitate nr. 5, favorabile; -Prevederile Convenţiei Primarilor; -Prevederile HCL nr. 250/ 2008 privind aprobarea participării municipiului Bacău la “Convenţia Primarilor” în vederea dezvoltării unor planuri locale de acţiune pentru promovarea eficienței energetice şi a energiei durabile, precum şi mandatarea Primarului Municipiului Bacău să semneze formularul de adeziune; -Prevederile HCL nr. 302/ 2011 privind împuternicirea d-lui Romeo Stavarache — Primarul municipiului Bacău, să semneze Pactul Primarilor, în calitate de reprezentant legal al Municipiului Bacău; -Prevederile art. 47 si art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală republicată şi actualizată; În baza dispozițiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “b” şi “e”, alin. (4) lit. “P”, alin. (7) lit. “c” şi art.45(1) din Legea nr. 215/ 2001 a administrației publice locale republicată și actualizată: HOTĂRĂ ŞTE: ART. 1 — Se aprobă Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă (PAED) 2014 — 2020 al municipiului Bacău, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 — Se împuterniceşte Primarul Municipiului Bacău, ing. Romeo Stavarache, să semneze și să înregistreze Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă 2014 — 2020 al municipiului Bacău la Oficiul Convenţiei Primarilor de la Bruxelles. PREŞEDENIE DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ, STÂNCIĂ- GDAN SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU RSS NICOLAE-OVIDIU POPOVICI PU A “cut NR. 136 DIN 30.06.2015 P.O.N,L.D/AM Ex. I/Ds.l-A-2 ROMÂNIA JUDEȚUL BACĂU CONSILIUL LOCAL BACĂU ANEXĂ LA HCL NR. /A6__/90.06. 2015 Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă 2014 — 2020 al municipiului Bacău DIRECTOR LIVIU COSTEL SCARLAT i N CONTRASEMNEAZĂ, __ SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE-OVIDIU,ROPO PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 2014-2020 Plan de Acţiune privind Energia Durabilă — Bacău “| Municipiul Bacău, ca semnatar al Convenției î| Primarilor din Uniunea Europeană, în noiembrie | 2011, şi-a asumat reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de COz până în anul 2020. Pentru a traduce angajamentul politic în măsuri şi proiecte 1 concrete a fost necesară elaborarea inventarului de i referinţă al emisiilor, pe baza căruia s-a întocmit H| Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă (PAED), | cu referire la acţiunile cheie ce trebuie implementate. 5 Măsurile prevăzute în PAED creează premizele | pentru construirea de noi spații verzi, pentru (| creşterea eficienței energetice a clădirilor, pentru | realizarea unui iluminat public eco-eficient, pentru reducerea pierderilor în rețelele de utilități, pentru “| elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, 1 pentru încurajarea cetățenilor în a utiliza bicicleta ca . mijloc alternativ de deplasare. Acest prolect are și o componentă de conștientizare la comunitătii băcăuane, Prin angajarea și participarea actorilor locali în întregul proces, de la elaborare la implementare, este un instrument de comunicare către părțile interesate şi cetățeni. Odată aprobat de către Consiliul Local al | Municipiului Bacău, PAED devine un document de politică strategică care asigură angajamentul politic pe termen lung. PE sara ZET Zizi Prin transpunerea strategiei în acţiuni concrete şi alocarea resurselor umane şi financiare pentru implementarea acestora, PAED este un instrument operaţional. Er tra Ceai Municipiul Bacău dispune de toate resursele materiale și umane pentru a implementa Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, pentru un viitor mai bun al comunităţii locale. 1] Primarul Municipiului Bacău Romeo STAVARACHE Plan de Acţiune privind Energia Durabilă = Bacău TUPRINS SUMAR EXECUTIV... mean aaa 5 1 3.3.5, Sector apă și deșeuri... einen ana, 57 4 PAED- PLAN DE ACTIUNE PENTRU ENERGII DURABILE... aaaeesa, 63 5 CONCLUZII 6 BIBLIOGRAFIE 7 ANEXE. emanate aaa aa, Pian de Acţiune privind Energia Durabilă — Bacău MAR EXECUTIV Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) pentru Municipiul Bacău, este un document de comunicare orientat către toate părţiie interesate în vederea înţelegerii provocărilor aduse de schimbăriie climatice şi efectele tot mai apăsătoare pe care acestea le aduc an de an, Prin implementarea PAED se urmărește o conștientizare a popuiațiel și a tuturor factoriior care sunt interesați de o dezvoitare iocală durabila a Municipiului Bacău, prin creștere economică, protecția mediuiui și creșterea calității vieții cetățenilor. De asemenea, PAED aduce în prin plan măsurile de reducere a consumului de combustibiii fosiii din diferite sectoare de activitate şi măsuri de adaptare prevăzute de către municipalitate în vederea protejării popuiațiel în următorii ani față de factorii adverși ce derivă din modificărite de climat local. PAED-ul, conține o analiză detaliată a situației privind consumuriie energetice pe toate sectoarele de activitate ia nivelui iocatității, evidențiază emisilie de CO2 la nivel iocai și impactul de mediu datorat Strategiei Europene 20/20/20 (reducerea cu cei Putin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, față de nivelurile din 1990, creșterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul finali de rezidenţiale urmat de sectorul transport și sectorul ctădiriior terțiare/comerciale. În ceea ce privește eficlentizarea energetică a clădirilor instituționale, acest aspect este considerat ca prioritar pentru administrația pubiică locală fiind direct răspunzătoare de gestionarea acestora, concentrarea eforturilor pe acest sector jucând un roi motivator pentru celelalte sectoare. PAED-ul a fost dezvoltat prin Impiicarea comunităţii, care a fost înțeleasă ca o condiţie esenţială, pentru o acceptare unliateraiă a obiectivului principal de reducere a emisiitor de CO2 ia nivei local, aceia de reducere cu cei puțin 20%, prin eficlentizarea consumului de energie, prin concentrarea eforturiior pe anumite sectoare chele, care pot fi influențate direct de către admininstrația publică locaţă. Coordonarea echipei de dezvoitare a PAED-ulul fost realizată de către Agenția pentru Dezvoltarea Locală Bacău, colectivul de iucru a fost unui mixt, atât din cadrui administrației locale cât și reprezentanţi al părțiior interesate relevante cum ar fi reprezentanți al companiilor de furnizare a energlel electrice şi termice ia nlvei local, reprezentanţi ai companiei de Salubrizare, transport public, reprezentanți din Industrie, reprezentanți al companiei de apă și canai, reprezentanți al Consiliuiui Judeţean și din cadrui PAED-ului de un consultant extern, o companie de consultanţă cu experlenţă acţiune privind energia durabilă - Denkstatt Romania, care a instruit echipa, a oferit suport tehnic în elaborarea PAED-ului și a integrat prezentul raport de comunicare al PAED-ulul. Abordarea probiemeior de eficientizare energetică şi utilizarea resurselor regenerabile, concentrarea eforturiior în găsirea de Soluţii viabile pe direcţii de acţiune comune, convergența asupra unor opinii privind îmbunătăţirea calității vieții cetățenilor, ca o “viziune comună” a tuturor părților interesate, a fost calea spre stabilirea unui pian de acţiune care cuprinde priorităţi, ţinte și acțiuni concrete în vederea atingerii obiectivelor strategice iocale și cele asumate prin angajamentul iansat prin semnarea Convenţiei Primarilor în anul 2011, În cadrui PAED-ulul au fost integrate o serie de măsuri de conștientizare și de informare adresate cetățenilor, companiilor din sectorui terțiar în vederea promovării eficientizării energetice pe sectoarele relevante cu obiectivul general orientat către schimbarea comportamentui cetățeniior municipiului cu privire la folosirea energiei acasă, la locul de muncă și în depiasăriie de zi cu zi, cât și în practică, orientată către eficientizare energetică a sectorului terțiar mai Puțin posibli a fi infiuențat direct de către Primărie. Sectoarele vizate de conştientizare au o pondere foarte mare privind impactul ia nivel locai, contribuția Primăriei fiind doar de motivare şi de Impuislonare a eficientizării energetice iocale. Is ŢI Plan de Acţiune privind Energia Durabilă — Bacău 2 ENTRODUCERE 3.4. Schimbările climatice provocări reale "Un nou mod de gândire e necesar dacă oamenii vor să supraviețuiască“ Albert Einstein "Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvam, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc" Sir Peter Scott Orașele din secolul 21 sunt cele mai mari aglomerări umane de astăzi și influențează din ce în ce mal mult schimbările sociale, economice, ecologice şi tehnologice. Acest lucru este evident mai ales în cazul orașelor de pe glob afiate în curs de dezvoltare, unde creşterea populației este mai rapidă și unde schimbările viltoare de dezvoltare durabilă vor fi cele mai severe. În fața acestor provocări, există oportunități reale pentru liderii naţionali și cei iocaii de a contribui ia dezvoltarea durabilă concentrându-se pe eficiența resurselor din cadrul oraşelor!, Există o legătură puternică între calitatea vieții în orașe și modul în care acestea se bazează și își gestionează resursele naturale disponibile. Orașele cu resurse eficiente îmbină o productivitate și inovare mai mare, cu costuri mai mici și impact redus asupra mediului, oferind în același timp oportunități sporite pentru consumatori și stiluri de viață durabile. Ca atare, trecerea la utilizarea eficientă a resurselor se bazează pe o serie de factori, cum ar fi redefinirea modului în care sistemele urbane sunt înţelese ia nivel global, dezvoltarea unui limbaj comun pentru evaluarea sustenabilității orașului și revizuirea indicatorilor care măsoară durabilitatea orașelori. Eficiența resurselor trebuie, de asemenea, să fie tratată în contextul dezvoltării umane. Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC-intergovernmental Panel on Climate Change), a lansat în ultimul deceniu mal multe rapoarte importante care subliniază pericolele pe care schimbările climatice ameninţă să le aducă ia nivel global precum și în diferite regiuni și locații ale lumii lume ca un tot unitar, În centrul schimbărilor climatice preconizate se află incertitudinea crescută; sunt așteptate să apară variații ale indicatorilor mai rapide și mal discontinue decât înainte atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Schimbările climatice la nivel! globali vor duce probabil la o variabilitate mai mare în extremele meteorologice locale și nu la o încălzire generală. Orașele pot deveni ținta unor variații sporite privind clima la nivel local, cu extreme mai mari: maxime de vară și minime de iarnă. Factorii de decizie și specialiştii care fac prognoze trebule să se pregătească pentru o variație mai mare decât media obișnuită, din cauza naturii de multe ori imprevizibile, non-liniară a modificărilor care sunt aduse de efectele schimbărilor climatice care acționează în combinație cu alți factori.1 Schimbările climatice sunt o realitate, iar impactul lor asupra noastră este din ce în ce mai mare. Vremea a căpătat particularități extreme: iarna este mai cald, ninge mai puţin și plouă mai mult; primăvara vine din ce în ce mai repede în fiecare an, iar florile înfloresc și păsările ! Susta.nable-Resource, Elficient Cities =Mak ng it Happen! _UNEP ITeŢI Pian de Acţiune privind Energia Durabilă — Bacău sosesc înainte de vreme. Toate acestea sunt semne ale accelerării schimbărilor climatice sau ale încălzirii giobale, cum se mai numește. Dacă nu luăm măsur! să oprim acest fenomen, este aproape sigur că în decursul acestui secol încălzirea globală va schimba drastic lumea în care trălm și ne va afecta modul de viață. Vieţile a milioane de oameni s-ar putea afla în pericol. Clima se schimbă din cauza modului actual de viață al oamenilor, în special în țările mai bogate și mai dezvoltate din punct de vedere economic (Uniunea Europeană filnd inclusă în această categorie). Centralele care produc energie pentru a ne da curent electric și pentru a ne încălzi casele, precum și mașinile și avioanele cu care călătorim, fabricile care produc bunurile pe care cumpărăm, fermele care produc alimentele pe care le mâncăm - toate acestea joacă un rol în procesul de schimbare a climei prin faptul că emit ceea ce se numește „gaze cu efect de seră”. Principalul gaz cu efect de seră produs de activitățile umane este dioxidul de carbon (CO2). Acesta reprezintă 82% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. În ultimii 8.000 de ani, clima a fost relativ stabilă, suferind modificări de maximum 1*C într-un secol. Aceste condiții stabile au permis dezvoltarea socletății și ecosistemelor în forma în care o cunoaștem astăzi. Însă în prezent lucrurile evoluează rapid. Numal cauzele naturale nu pot explica o încălzire atât de rapidă, nemaiîntâlnită de cei puțin 1.000 de ani (unele studii susțin că de 2.000 de ani). Concentraţiile de CO2 și metan care se găsesc astăzi în atmosferă sunt cele mai mari din ultimii, cel puţin 650.000 de ani. Schimbarea climei a început deja. Din 1850, temperatura medie globală a crescut cu 0,76 *C. Temperatura medie în Europa a crescut chiar mai mult, cu aproape 1 *C, tendința crescătoare cea mal accentuată înregistrându-se în ultimii treizeci de ani. La nivei planetar, 12 din ultimii 14 ani au fost cei mai caizi anl înregistrați (din 1850, când au fost realizate primele Instrumente capabile de măsurători relativ exacte). Cel trei ani cel mal calzi au fost, în ordine descrescătoare, 1998, 2005 și 2003, Tendința de încălzire se datorează cantităților din ce în ce mai mari de gaze cu efect de seră degajate de activitățile umane și este din ce în ce mai accentuată: în ultimii 100 de ani, creșterea a fost de 0,1 *C pe deceniu, iar în ultimil 10 ani a fost de 0,2 *C. Climatologii sunt de părere că temperatura medie globală ar putea crește între 1,8 și 4,0 *C în cursul acestui secol și, în cei mai rău caz, ar putea atinge valoarea de 6,4 *C. Iar acestea sunt doar nişte estimări. Dacă nu readucem situaţia sub control, ar putea avea loc evenimente catastrofale de tipul creșterii rapide a niveluiui mărilor și penuriei de alimente și apă în unele părţi ale lumii. Schimbările climatice vor afecta toate țările, în speciai pe cele în curs de dezvoltare. Acestea depind de schimbările sensibile de climă si nu au suficlenţi bani să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră necesită investiții și schimbări ale felului în care producem și folosim energia. Măsurile de combatere a schimbărilor climatice vor economisi bani pe termen lung, chiar dacă aceasta înseamnă să investim mai mult acum. Factorii de decizie trebuie să țină seama de posibilul impact viitor al schimbărilor climatice în toate Plan de Acţiune privind Energia Durabilă — Bacău deciziile pe care le iau și în toate investițiile pe care le fac. Majoritatea lucrărilor trebuie realizate la nivei iocai, ca răspuns la situații specifice.2 SCHIMBĂRILE CLIMAŢICE ÎN EUROPA Cele mai mari creşteri de temperatură se înregistrează în Europa în partea sudică a continentului şi în regiunile arctice; lar cele mai pronunţate scăderi ale cantității precipitațiilor tot în partea sudică, creşterile caracterizând nordul şi nord-vestul continentului. Creşterile prognozate ale intensității şi frecvenţei valurilor de căldură şi a Inundaţiilor, precum şi modificările ce vor surveni în distribuţia unor boli infecțioase şi a polenului vor produce efecte negative asupra sănătății umane. Schimbările climatice constituie şi o presiune adițională asupra ecosistemelor, ceea ce duce la deplasarea spre nord şi spre zonele de altitudine mai ridicată a multor specii de plante şi animale. Ele afectează în mod negativ agricultura, industria forestieră, producerea energiei electrice, turismul şi infrastructura în general. Printre regiunile europene deosebit de vulnerabile în faţa schimbărilor climatice se numără: Sudul Europei şi bazinul mediteranean (datorită sporirii valurilor de căldură şi a frecvenţei secetelor); zonele muntoase (datorită topirii în zone din ce în ce mal extinse a zăpezii şi a gheții); zonele de coastă, deltele şi iuncile inundabile (datorită creşterii nivelului mărilor şi a sporirii frecvenţei precipitațiilor abundente, a inundaţiilor şi a furtunilor); nordul îndepărtat al Europei şi regiunea arctică (datorită creşterii temperaturilor şi a topirii gheții). Cauzele schimbărilor climatice provocate de om Gazele cu efect de seră (GES) sunt emise deopotrivă ca urmare a unor procese naturale şi a activităţilor umane. Cei mai frecvent GES prezent în atmosferă sunt vaporii de apă. În urma activităţilor umane sunt emise în atmosferă cantităţi considerabile din alte GES, crescând concentraţia atmosferică a acestora = intensificând, prin urmare, efectul de seră şi încălzind clima. Sursele principate ale GES produse de om sunt: * arderea combustibililor fosili (a cărbunilor, țițeiului şi a gazelor naturale) în producerea energiei, transporturi, industrie şi în gospodării (CO2); agricultura (CH+) şi schimbările în utilizarea terenurilor cum ar fi defrişările (CO2); depozitarea deşeurilor menajere (CHa); folosirea gazelor industriale fluorurate. O serie de iniţiative aie UE au ca scop reducerea emisiilor de GES: Ratificarea Tratatului de la Kyoto care prevede ca 15 dintre statele membre ale Uniunii Europene (UE 15) să-şi reducă la nivel colectiv emisiile în perioada 2008-2012 cu 8% în comparaţie cu anul 1990; . Pian de Acţiune privind Energia Durabilă — Bacău îmbunătăţirea continuă a eficienţei energetice a unei arii largi de echipamente şi aparate electrocasnice; crearea de obligaţii legale cu privire la folosirea energiei regenerabile cum ar fi energia eoliană şi solară, cea a apei şi de biomasă, precum şi a combustibililor regenerabili pentru transport cum ar fi biocombustibili; susţinerea elaborării tehnologiilor pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CSC) pentru a capta şi stoca dioxidul de carbon (CO2) emis de centralele termoelectrice şi de aite capacităţi industriale de scară largă; întreprinderea unor acţiuni pe baza Sistemului de Comerţ cu Emisii (EU ETS), principalul instrument al UE de reducere a emisiilor de GES provenite din activităţi industriale. Pachetul legislativ al UE din 2009, referitor la climă şi energie, reprezintă un set de norme obligatorii ce vizează implementarea obiectivelor 20-20-20 până în anul 2020, şi anume: reducerea emisiilor de GES ale UE cu cel puţin 20% faţă de nivelul din anul 1990; acoperirea necesarului de energie a UE în proporţie de 20% din resurse de energie regenerabilă şi reducerea cu 20% a utilizării primare a energiei în comparaţie cu nivelurile preconizate. Ă În afară de acestea, UE a pus pe prim plan adaptarea ia schimbările climatice în ceea ce priveşte politicile sale; până în anul 2013, o strategie amplă de adaptare la schimbările cilmatice va fi implementată în cadrul UE care va creşte rezistenţa Europei față de schimbările climatice. În 2012, UE va lansa un sistem Înformaţionai nou dedicat impactului, vulnerabilităţilor şi adaptării la schimbările climatice.2 SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN ROMÂNIA Așezarea geografică a Rom [...]