HCL 136/2011 Bacău adoptată

PA, A Fdd tt si 75 Vreo « Pacini CC ovnirlinl I ocal af (o sorca pretu Parcă HOTĂRÂRE privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice (faza DALI + PTh), a proiectului “Reabilitare Pasaj Letea din municipiul Bacău”— POR 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor — poli urbani de creştere”; Domeniul de intervenție 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană — şi aprobarea cheltuielilor legate de proiect CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU Avand in vedere : e H.G. nr.759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaţionale; + 0.U.G.nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergență; e Prevederile art.44(1)din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare; e Prevederile Legii nr. 286/2010 privind bugetul de stat pe anul 2011; e HCL nr. 7/2011 privind aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli şi a Programului de Investiţii pe anul 2011 a Consiliului Local al Municipiului Bacău; e HCL nr. 139/2010 privind aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Bacău; e Prevederile Ghidului Solicitantului Programului Operaţional Regional 2007-2013, — Axa 1 — Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor — poli urbani de creştere; e Referatul nr. 491313/20.04.2011 al Serviciului Implementare Proiecte; e Prevederile art.47 si art.117 lit. „a” din legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale republicata, ulterior modificata si completata; + Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacau; In temeiul art. 36(2) lit. „b”, alineatul (4) lit. „d” si art.45 (2) lit. „a” din Legea 215/2001 privind administratia publica locala republicata, ulterior modificata si completata; HOTĂRĂȘTE ART.1. — Se aprobă proiectul “Reabilitare Pasaj Letea din municipiul Bacău” precum şi depunerea aplicaţiei pentru obţinerea finanțării nerambursabile prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor — poli urbani de creştere”; Domeniul de intervenție 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”; Sub- domeniul: Poli de dezvoltare urbană. ART.2. - Se aprobă documentația tehnico-economică, faza DALI + PTh, a obiectivului de investiţii “Reabilitare Pasaj Letea din municipiul Bacău”, conform Anexei nr.1, parte integrantă din prezenta hotărâre. ART.3. — Se aprobă principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului prevăzut la Art.2, după cum urmează: - Valoare totală: 5.807.584,9 lei fără TVA, din care: - C+M 5.155.426,3 lei fără TVA, conform Anexei 2, parte integrantă din prezenta hotărâre. ART.4. - Se aprobă bugetul proiectului “Reabilitare Pasaj Letea din municipiul Bacău” în valoare de 7.265.885,28, conform Anexei 3, Bugetul proiectului — Surse de finanțare, parte integrantă din prezenta hotărâre. ART.S. - Se aprobă contribuţia proprie ce revine din costurile eligibile aferente proiectului “Reabilitare Pasaj Letea din municipiul Bacău”, în valoare de 116.900,00 lei, reprezentând 2% din valoarea totală eligibilă a proiectului. ART.6. — Se aprobă contribuţia proprie a municipiului Bacau, la cheltuielile neeligibile ale proiectului, în valoare de 17.150,90 lei. ART.7. — Se aprobă contribuţia proprie a municipiului Bacau, reprezentând TVA, în valoare de 1.406.300,38 lei. ART.8. - Consiliul Local Bacău se obligă să asigure resursele necesare implementării optime a proiectului. ART.9. - Consiliul Local Bacău se obligă să suporte în totalitate cheltuielile suplimentare ce pot interveni în derularea proiectului, ulterior încheierii contractului de finanțare, şi fără de care proiectul nu poate fi implementat. ART.10. - Se împuterniceşte Primarul Municipiului Bacău, să semneze toate documentele necesare depunerii şi derulării proiectului, precum şi orice alte acte, documente, notificări sau cereri a căror semnare poate deveni necesară în legătură cu depunerea şi derularea proiectului. Do ui ART.11.— Hotărârea va fi comunicată ServiCiului Implementare Proiecte şi Direcţiei Drumuri Publice. > CONSILIERI: //// LUCHIAN DRAGOŞ A: BÎRZU ILIE FECHET MIRZFA - CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE-OVIDIU POPOVICI NR. 136 N | DIN 29.04.2011 O.P.. CFL/R-T./ Es.4/DsI-A-4 ROMÂNIA i JUDEŢUL BACĂU / ii LIE] sd 14 NI) CONSILIUL LOCAL BACĂU S.C. REXPOD S.R.L. IAŞI, Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 54 SS Cl ) teliax. 004-0232-231377; „O e-mail: rexpod91 yahoo.com 7 22-1148-1991 RO 1959440 150 9001-2008 ISO 14001-2004 ISO 18001-2007 . CONSULTANTA, PROIECTARE, EXPERTIZĂRI, „ Proiectare, expertizarea REPARAȚII ŞI ÎNTREŢINERE DRUMURI SI PODURI Repara, consolidări : ANEXA NR, ] Proiect nr. 60 / 2010 LA HOTARAREA NR. /36 DIN 29.04.2011 FAZA: DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII REABILITARE PASAJ LETEA DIN MUNICIPIUL BACAU Contract de servicii nr. 68522 / 2010 BENEFICIAR: VUNICIPIUL BACĂU A S.C. REXPOD S.RA=IAȘI CONSILIERI: CONTRASEMNEAZĂ, SA A - - SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU LUCHIAN DRAGOS? E — 2011 -- NICOLAE-OVIDIU POPOVICI | l . ) , / / ra S.C. REXPOD S.R.L. J22-1148-1991 Documentatie de avizare a lucrarilor de interventie: „REABILITARE PASAJ LETEA DIN MUNICIPIUL BACAU” 1. Prof. dr. ing. Constantin JANTEA 2. ing. Cristian BLEJERU 3. ing. Valeriu MARINESCU 4. ing. Constantin PLESCAN 5. ing. Liliana PANAITE 6. ing. Oana KOTZUR 7. ing. Petronela BUCULEI S.C. REXPOD S.R.L. J22-1148-1991 / Documentatie de avizare a lucrarilor de interventie: „REABILITARE PASAJ LETEA DIN MUNICIPIUL BACAU” Lă A. PIESE SCRISE ra DI) / / „REABILITARE PASAJ LETEA S.C. REXPOD SRL. DIN MUNICIPIUL BACAU” J22-1148-1991 Documentatie de avizare a lucrarilor de interventie: B. PIESE DESENATE BORDEROU A. PIESE SCRISE (e 1. Date generale zi A 2. Descrierea investitiei SPA 3. Date tehnice ale investitiei 4. Durata de realizare si etapele principale 5. Costurile estimative ale investitiei 6. Indicatori de apreciere a eficientei economice! = 7. Sursele de finantare a investitiei 8. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei 9. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei 10. Avize si acorduri de principiu Plansa A0 - Plan incadrare în zona Plansa Al — Plan de situatie Reabilitare pasaj Letea Plansa 1.1. — Dispozitie generala pasaj Plansa 1.2. — Sectiune transversala pasaj in camp (Situatia actuala) :Plansa 1.3. — Sectiune transversala pasaj reazem pila (situatia actuala) Plansa 1.4. — Sectiuni transversale rampe de acces (Situatia actuala) Plansa 1.5. — Sectiune transversala pasaj in camp (Situatia proiectata) Plansa 1.6. — Detaliu parapet de siguranta :Plansa 1.7. — Dispozitiv de acoperire a rosturilor:de dilatatie Plansa 1.8. — Plan de situatie — Instalatii electrice proiectate Plansa 1.9. — Detaliu prindere stalpi Plansa 1.10. -— Organizarea de santier / / 7 : : ei Documentatie de avizare a lucrarilor de interventie: i SE DOLJ „REABILITARE PASAJ LETEA a S.C. REXPOD S.R.L. DIN MUNICIPIUL BACAU J22-1148-1991 RE: 1.1. DATE GENERALE A: DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITII: Documentatie de avizare a lucrarilor de interventie: „REABILITARE PASAJ LETEA DIN MUNICIPIUL BACAU” Pasajul superior Letea este amplasat pe strazile Calea Marasesti si Calea Republicii (prelungirea DN2 (E85) în mun. Bacau) asigurând traversarea magistralei CF 500 Bucuresti — Suceava cu doua linii electrificate si a unej linii c.f. industriale pentru accesul in Combinatul de Hârtie "Letea" Bacau. MUNICIPIUL BACAU BENEFICIARUL INVESTITE: ii i MUNICIPIUL BACAU .ă ia : S.C. REXPOD S.R.L. IASI ud E ; | | A , PY ” . 13 ra E! vă Li „0 2 DESCRIEREA INVESTITIEI |... Municipiul Bacau este asezat in partea de nord-est a Romaniei la limita Podisului Central Moldovenesc , la intersectia unor principale artere rutiere DN 2 (E 85), DN 11, DN 15, DN 2G. Este asezat pe cursul inferior al raului Bistrita, Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase si calduroase, rezultatul actiunii unui complex de factori naturali (Circulatia generala a atmosferei, radiatia solara, relieful) si antropici, orasul însusi având un rol esential în crearea propriei topoclime piintr-o serie de factori care se manifesta „constant (materialele de constructie, profilul accidentat, spatiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încalzirea artificiala, poluarea atmosferei). Temperatura medie anuala este de 9*C, oscilând între -4*C, în luna ianuarie, si 20,6*C, în luna iunie, constatându-se o usoara modificare a regimului termic în ultimii ani datorita lacurilor de acumulare, încalzirii globale si poluarii atmosferei. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 541 mm/m?/an, existând “diferente între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) si cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august. Din punct de vedere seismic municipiul Bacau este situat in zona seismica „C”, cu gradul de intensitate seismica VIII, conform STAS 11100/1-93, coeficientul seismic Ks=0,20 si perioada de colt Tc= 1,0 sec, conform normativ P100-92. Sistemul de transport românesc, comparativ cu sistemul de transport al statelor - membre UE, este insuficient dezvoltat si de o calitate necorespunzatoare, datorita investitiilor reduse în infrastructura de transport realizata în ultima perioada. Pentru îmbunatatirea acestui sistem se va avea în vedere: * Îmbunatatirea starii tehnice a retelei de drumuri. * Reducerea discrepantelor economice si sociala ale regiunilor. J2 i 4 ci ud d / / . Respectaria legislatiei comunitare cu privire la infrastructura de transport si a politicilor de mediu. La nivelul Regiunii NE, regiune din care face parte si municipiul Bacau, aproximativ 58% din infrastructura rutiera existenta este sub standardul minim acceptabil. Din acest motiv, prin „Strategia de Dezvoltare Regionala Nord- Est 2007- 2013" prioritatea numarul 1 a regiunii a fost declarata „Infrastructura si mediul”. Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier, Obiectivul acestei strategii este reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere în vederea asigurarii unui acces mai rapid si sigur catre zonele urbane, turistice, de afaceri si punctele de frontiera a regiunii. Proiectul „REABILITARE PASAJ LETEA DIN MUNICIPIUL BACAU" face parte din strategia stabilita la nivel regional conform celor prezentate mai sus precum si la nivel local „Dezvoltare infrastructura drumuri la nivelul municipiului Bacau", fiind o prioritate stabilita de Primaria municipiului Bacau si incluse în PIDU al municipiului. Strategia de dezvoltare a municipiului Bacau se fundamenteaza pe urmatoarele obiective, sustinute de Programul Operational Regional: - Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor, - Îmbunatatirea accesibilitatii regiunilor si în special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu zonele adiacente. - Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor. - Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri. - Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. | Investitia vizata de proiect, este o zona bine delimitata ca obiectiv functional independent în cadrul planurilor stabilite la nivel local dar complementar cu restul proiectelor de infrastructura de transport, dinpunct de vedere al dezvoltarii locale. Obiectivul general al proiectului îl reprezinta cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane si îmbunatatirea serviciilor urbane si a conditiilor de trafic si de tranzit al municipiului, cu impact atât asupra mediului economic cât si asupra mediului social. [5 Da E) i] ui AI ră / / i i Pasajul superior Letea a fost executat initial în anul 1964 cu dispozitia actuala a deschiderilor, dar cu o parte carosabila de 12,00 m latime si doua trotuare cu latime de 2,25 m fiecare. Ca urmare a cresterii traficului rutier in zona pasajului, atat urban cât si cel interurban, în anul 1993 Consiliul Local al Mun. Bacau a solicitat sporirea capacitatii de circulatie a acestuia prin marirea partii carosabile la 14,00 m latime (4 benzi de circulatie de 3,50m fiecare, conform normelor in vigoare), largire care s-a realizat prin desfiintarea trotuarelor pe toata lungimea pasajului. În aceasta perioada de exploatare de pesie 45 de ani, luand în considerare data executiei initiale, la elementele structurale ale pasajului s-au produs o serie de degradari atat din cauze naturale dar si din exploatarea la un trafic de mare intensitate ca numar de vehicule si tonaj. La toate acestea se mentioneaza si solutia constructiva pentru grinzile principale, respectiv rezemarea acestora pe infrastructuri prin intermediul consolelor scurte (ciocuri), care in general are o comportare deficitara in timp. Precizam ca interventia din anul 1993 s-a efectuat doar la nivelul caii deoarece intretinerea ciocurilor este greu de realizat neexistand spatiu suficient pentru interventie. In plus, forma riglei pilelor a facut ca in dreptul fiecarei pile la nivelul caii sa se realizeze doua rosturi de dilatatie a suprastructurii si care, in conditiile in care au fost prevazute cu dispozitive de continuizare necorespunzatoare din punct de vedere constructiv acestea au condus la aparitia de discontinuitati-in cale, amplificand efectul dinamic al incarcarilor utile asupra pasajului si permitand infiltratii de apa in zona ciocurilor grinzilor. Atat la suprastructura cat si infrastructura pasajului se constata degradari ale suprafetei betonului (beton de acoperire dislocat, armaturi corodate, suprafete de beton segregate, etc.), toate acestea datorate traficului, efectului dinamic sporit si factorilor poluanti din zona industriala a mun. Bacau. Actualmente, pasajul se afla în proprietatea Primariei Municipiului Bacau. Pasajul are urmatoarele elementele geometrice: = Tipul pasajului: - suprastructura; (e | | | id / / - schema statica: grinzi simplu rezemate - dupa structura de rezistenta: | grinzi din beton armat | precomprimat cu armatura postintinsa - dupa modul de executie: | grinzi prefabricate - infrastructura: "= culei cu elevatie masiva din beton cu elemerite din beton armat si fundatia din chesoane deschise circulare; | - pilele PI + P8 si P11 + P16 cu elevatia sub forma de cadru cu rigla din beton armat si fundatia din chesoane deschise circulare; - pilele P9 — P10 cu elevatia sub forma de cadru cu rigla din beton armat precomprimat si fundatia din chesoane deschise circulare; Numar deschideri si lungimea lor: 17 deschideri: (1x21,62-+5x22,00+ +1x22,37+1x22,74+1x22,37+ +1X22,00-+1x21,62)m; Lungimea totala a suprastructurii: 314,72 m Lungimea totala a pasajului : 1,32+374,72+1,32=371,36 m Lungimea rampelor de acces la pasaj: rampa Bacau = 187,56 m rampa Adjud = 187,56 m Dispozitia caii pe pod in profil longitudinal: cu panta si contrapanta realizate cu raze de racordare de 4000m; Declivitatea rampelor de acces: rampa Bacau = 3,5 % rampa Adjud = 3,0 %,; Latimea partii carosabile; 14,00 m Latimea trotuarelor: | (ara trotuare) Latimea totala a pasajului: 0,45+14,00+0,45=14,90m Dispozitia aparatelor de reazem: | - - culeea Adjud (C1) si culeea Bacau (C2) - aparate de reazem mobile; - pilele P1, P2, P4, P5, P6, P8, P9, P10, P11, P13, P14, P16 - aparate de reazem fixe; - pilele P3, P7, P12, P15- aparate de reazem mobile; Anul constructiei (anul modificarii): 1964 (1993), . 5 ră in aa „d id / / " Clasa de incarcare; E (A30, V80). 2.4.2. DESCRIEREA STRUCTURII OBIECTIVULUI DE INVESTITII. Pasajul executat in anul 1964 a fost realizat cu 17 deschideri utilizand acelasi tip de grinzi, respectiv grinzi prefabricate cu lungimea de 21,14m, din beton acmat precomprimat cu armatura postintinsa. Grinzile in numar de $ in sectiune transversala: au inaltimea de 1,40m cu talpa:superioara cu latimea de 120 cm si grosimea de 18 cm, la partea inferioara fiind prevazute cu un bulb cu latimea de 50 cm. Grosimea inimii grinzilor este de 16 cm. Talpile superioare ale grinzilor dupa montarea acestora pe infrastructuri s-au completat cu dala tiirnata monolit realizandu-se astfel platelajul caii Grinzile prefabricate sunt monolitizate transversal cu trei antretoaze doua de capat si una centrala. Acestea au grosimea de 20 cm si inaltimea de 1,40 m cele de reazem si 1,10 m antretoaza centrala. Grinzile reazema la capete pe aparate de reazem metalice prin intermediul unor.console scurte cu inaltimea de 70 Pa - Culcele infrastructurii au elevatia din beton, bancheta cuzinetilor si zidul de garda fiind din beton armat, iar fundatia realizata din doua chesoane deschise circulare cu diametrul .de 4,40 m. Culeele nu au ziduri intoarse, in prelungirea lor dezvoltandu-se zidurile de sprijin ale rampelor de acces la pasaj. Pilele pasajului sunt realizate in doua variante: | - pilele PO si P10 au elevatia sub forma de cadru cu rigla avand sectiunea „T intors”, forma care asigura rezemarea grinzilor principale cu console scurte la capete. Rigla este realizata din beton armat precomprimat avand lungimea de 21,53 m si reazema pe doi stalpi circulari &1,10 m. amplasati la distanta de 16,50 m. Fiecare stalp al cadrului este incastrat intr-o fundatie din beton armat tip cheson deschis circular cu diametrul de 4,40 m. Cele doua pile sunt decalate in raport cu sectiunea transversala a suprastructurii pentru a permite inscrierea prin deschiderea cadrelor elevatiilor lor a celor trei linii CF. - celelalte pile P1+P8 si Pl1-P16 au elevația sub forma de cadru cu rigla avand sectiunea „T intors” realizata insa din beton armat avand lungimea de /6 r3 / 14,10 m si rezemata pe doi stalpi circulari 81,10 m amplasati la distanta de 8,25 m. Fiecare stalp al cadrului este incastrat intr-o fundatie din beton armat tip cheson deschis circular cu diametrul de 3,50 m. = Fundatiile tuturor infrastructurilor sunt incastrate intr-un strat de pietris la cca, 9-10 m adancime de la nivelul terenului. ue 2 Calea pe pod, in proiectul initial, continea partea carosabila de 12,00 m si doua trotuare denivelate. de 2,25 m latime. La marginea bordurilor trotuarelor pe fiecare deschidere au fost montate guri de scurgere a apei de pe suprafata caii. Rampele de acces sunt realizate din ziduri de sprijin din beton simplu avand inaltime variabila intre care s-a executat umplutura de pamant si sistemul rutier cu imbracamintea din beton de ciment. In spatele zidurilor de sprijin s-a executat un dren longitudinal din piatra. Pe coronamentul zidurilor de sprijin ale rampelor de acces s-a realizat o lisa din beton armat in prelungirea celei de pe pasajul propriu-zis cu care s-a fixat parapetul de siguranta in aceeasi alcatuire ca pe pasaj. Pe rampele de acces nu sunt prevazute guri de scurgere a apelor de pe carosabil. In anul 1993, pentru marirea capacitatii traficului rutier pe pasaj s-a marit partea carosabila la 14,00 m prin desfiintarea trotuarelor, structura de rezistenta a pasajului nefiind modificata. Sistemul rutier pe partea carosabila a fost realizat din: beton asfaltic; beton de panta si de protectia armat cu plăsa sudata; hidroizolatie; sapa de egalizare. La marginea partii carosabile s-au executat lise din beton armat in care s-a fixat un parapet de siguranta de tip greu metalic. Gurile de scurgere, pe partea carosabila, in noua dispozitie a caii pasajului au ramas in aceeasi pozitie ca la pasajul initial din care cauza acum sunt plasate in - carosabil la distanta de 1,35 m de la marginea lisei parapetului. ei ij «d Starea tehnica actuala a pasajului este stabilita in conformitate cu prevederile normativului AND 522-2002 „Instructiuni tehnice pentru stabilirea starii țehnice a lt La] ea d vă 3] / / unui pod”, fiind efectuata de un expert [...]