HCL 612/2025 Arad adoptată

ANEXA Nr la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad Nr. Gl din 29. 10, 20935 Anexa 1 la GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC Program: „Programul incluziune și Demnitate Socială“ Obiectiv de politică: 4 „Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale“ Prioritate: P01 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității“ STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ — GAL ARAD VEST Varianta revizuită 1 — Octombrie 2025 Mode! Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANĂ Cuprins 1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori)... cae oeneneereee 5 1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți ............mmc nana eeeeeneeeneeeneenaenneeeneee 5 1.3 Patrimoniul natural... nene eneneneneonenenennenennnenaeae ee eu enoeneenannnneananene anunta anana anna nnanaseanene 9 1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural... 1.5 Locuirea și accesul la utilități 1.7 Instituţii locale şi servicii publice 1.9 Experienţa locală privind proiectele cu finanţare europeană ................. Re aa acu. 22 2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC ...24 2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL ....... Deane A N ia 24 2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL şi întocmirea planului........... e £ A aaoaitseeeorerogiess oana DA) 2.1.2 Principalele caracteristici geografice . 2.1.3 Patrimoniul natural 2.1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural 2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM) .. 2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL 2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate RR 2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor şi problemelor populației din teritoriului SDL ....30 2.3.1 Populaţia şi caracteristicile demografice ...........mm nenea nenea reno 2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri şi protecţie socială... 2.3.3. Locuire şi acces la utilităţi ... 2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice ........... mmm ananas 2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM 2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ... ERE aa „sizuerai3 6 2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetăţenilor și a autorităților instituţiilor. .38 2.4. Acţiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL........mmcnna aan enneenerenneennoeaneenenenneei nenea 39 2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL.............cacae nenea Li 3, Analiza SWOT.....ce eee nenea nec ocnnnennseaneaaeaee BE. e ae nec obi eco a. Modei! Cadrui - Strategie de Dezvoltare Locală "GUVERNUL ROMÂNIEI UNIUNEA EUROPEANĂ, 4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acţiune Locală (GA)... 45 4.2 Animarea partenerilor locali şi mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL 4.2.1 Animarea partenerilor locali 4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ...48 5. Obiectivele SDL 6.1.1 Sinteza problemelor şi măsurilor necesare, grupurile ţință 6.1.2 Corelarea cu documentaţiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană ...... 58 6.1.3 Contribuţia măsurilor la temele secundare FSE... 6.1.4 Contribuţia măsurilor la temele orizontale..... 6.1.5 Combaterea segregării rezidenţiale. 6.1.6 Asigurarea sustenabilităţii intervenției DLRC 6.2 Măsuri prioritare 6.2.1 Prioritizarea măsurilor 6.2.2 Abordarea integrată. 6.3 Lista indicativă de intervenţii 7. Monitorizare şi evaluare...... Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Introducere Strategia de dezvoltare locală a fost elaborată pe baza principiilor mecanismului DEZVOLTARE LOCALĂ PLASATĂ SUB RESPONSABILITATEA COMUNITĂȚII (DLRC), în perioada septembrie 2023 - noiembrie 2023. Procesul de elaborare a strategiei a fost susţinut de sprijinul pregătitor obţinut pe baza proiectului "SDL ARAD VEST", Cod proiect 304383, depus pe apelul de finanțare PIDS/40/PIDS_P1/0P4/ESO4.11/PIDS_A3. Beneficiul abordării DRLC Municipiul Arad se confruntă cu provocări majore de sărăcie, excluziune socială, declin demografic și contracție economică, fenomene accentuate de pandemia COVID și de războiul din Ucraina. Provocarea de a regenera cartierele care au suferit cel mai mult de pe urma acestor probleme excede capacitatea unei singure instituţii şi intervalul de timp al unui singur mandat politic local. Avem convingerea că sărăcia şi excluziunea socială pot fi adresate doar în parteneriat, promovând lucrul împreună între instituţii locale, organizaţii ale societății civile, operatori economici și membri comunităţilor vizate. Aşadar, aplicarea principiilor DLRC în elaborarea prezentei strategii a fost un bun punct de pornire în a aduce laolaltă toţi aceşti actori și a gândi, împreună, ce este necesar de făcut, atât ca acţiuni imediate cât şi ca abordări pe termen lung, pentru a diminua problemele de sărăcie şi marginalizare din teritoriul GAL Arad VEST. Inovativitatea abordării DLRC - principii vechi de lucru în alte state din Europa - s-a reflectat în GAL Arad VEST î în surprinderea, uneori chiar reticenţa, reprezentanţilor comunităţilor marginalizate de a se încrede în acest demers și de a da credit bunelor intenții partenerilor implicaţi. De partea cealaltă, a fost evident faptul că actorii instituţionali, ONGurile şi firmele nu au un exerciţiu și o practica a lucrului și mai ales a planificării strategice împreună. Deseori, contextele de dezbatere create în procesul de elaborare a strategiei au fost primele interacțiuni de acest fel din teritoriul GAL Arad VEST. În plus, de decade în România s-a propagat și împământenit modelul de acțiune "top-down, prin care cei de la firul ierbii au așteptarea de a se face, de a primi, de a se decide. Încrederea, exercițiul parteneriatului și asumarea propriului rol ca parte din schimbare se construiesc în timp. Astfel, cu atât mai mult vedem beneficiile mecanismului DLRC aplicat în țeritoriul GAL Arad VEST, atât ca abordare nouă, cu valoare adăugată, cât şi drept context de a mobiliza actori de schimbare, de a crește coeziunea și încrederea spre cauze comune și de a împuternici comunităţile locale să participe activ în tranșarea și implementarea de acţiuni care să contribuie la creşterea calității vieţii acestora. Principalele obiective ale SDL Obiectivele SDL, detaliate în măsuri şi intervenţii, reflectă nevoile și oportunitățile cele mai stringente ale ZUMurilor vizate de SDL. Problema cea mai mare, din punct de vedere al 4 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală infrastructurii fizice, pentru toate ZUMurile vizate de SDL o constituie lipsa centrelor comunitare, stocul locativ degradat și infrastructura educaţională insuficient dotata. Capacitatea limitată de investiţie a municipalităţii, în lipsa unor programe guvernamentale sau surse de finanţare externe pentru modernizarea stocului locativ, împreună cu capacitatea financiară redusa a locatarilor de a își menţine locuinţa, a degenerat în probleme grave de insalubritate, nesiguranță structurală a clădirilor și debranșări de la reţele. Studiul de referință a relevat probleme mari cu privire la nivelul scăzut de educaţie (foarte mulți adulți fără 8 clase terminate), starea de sănătate, accesarea de servicii socio-medicale. În timp, ZUMurile din teritoriul GAL Arad VEST au dezvoltat și o imagine defavorabilă pentru restul comunităţii, fapt alimentat de multe materiale din media locală exacerbate, în căutare de senzaţional. Aceste probleme și nevoi se regăsesc în obiectivele, masurile şi intervenţiile propuse şi detaliate în capitolele 3 - 6 ale prezentei SDL. i ) GAL Arad VEST, un parteneriat pe termen lung | Li n j "a Procesul de constituire al Arad VEST a fost iniţiat în decursului anului 2022, având încă de la început scopul bine definit de a contribui la regenerarea urbană a cartierelor marginalizate din teritoriu, promovând parteneriatul și lucrul împreună între actori sociali și mobilizând resurse financiare și de know how. i . i GAL Arad VEST a fost gândit de la început ca parteneriat pe termen lung, cu intenţia de a-și extinde zona de cuprindere a acţiunii și spre alte areale marginalizate care nu au putut fi luate în calcul în prezenta strategie (făcând obiectul unor alte cereri de finanţare sau ne-încadrându-se în indicatorii specifici de al prezentul apel). În plus GAL Arad VEST a plecat al drum cu intenţia de a mobiliza și alte surse de finanţare și rețele de know-how. Sperăm că această strategie să fie un prim exercițiu complet de planificare - implementare, cu rezulțate şi impact în comunităţile marginalizate din oraș și continuare în ciclul următor de programare. 1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori) 1.1 Principalele caracteristici geografice, inciuzând hărți Municipiul Arad are o poziţionare strategică, fiind situat în zona de graniţa cu Ungaria, iar în interiorul judeţului Arad se învecinează cu UAT-urile: orașul Pecica, și comunele Iratoşu, Șofronea, Zimandul Nou, Livada, Vladimirescu, Fântânele, Șagu şi Zădăreni. Municipiul Arad este situat în zona centrală și de NV a teritoriului administrativ, pe A1, DN7-E68, DN 69-E671 și DN79-E671. Pentru transportul rutier, reţeaua TEN-T de bază se suprapune traseului Autostrăzii A1, a DN 6 Lugoj — Băile Herculane şi a DN 59 Timişoara — Moraviţa. Reţeaua TEN-T rutier extinsă se suprapune DN 79 Arad — Oradea şi DN 66 Simeria — Petroşani. Așadar, teritoriul județului Arad Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală este traversat atât de reţeaua rutieră europeană TEN-T centrală, cât și de rețeaua TEN-T globală. Aceste reţele rutiere europene fac din municipiul Arad unul dintre cele mai mari noduri de circulaţie ale ţării, atribut completat cu un terminal cargo pentru încurajarea și fluidizarea traficului de mărfuri pe rute aeriene interne și internaţionale. Calea ferată traversează orașul de la sud la nord şi de la est la vest creând o barieră la nivelul țesutului urban. Transportul public de călători la nivel locai este asigurat la nivelul municipiului Arad cu tramvaie şi autobuze. Municipiul Arad are cea mai mare lungime a liniilor de tramvai (67km) după București, linie extinsă și în zona periurbană. Facilităţile de transport intermodal sunt modeste la nivelul orașului şi nu există o legătură directă între gările muncipiului Arad și Aeroportul Arad. Transportul public de călători este deservit de un număr de 37 trasee, iar 51% dintre acestea sunt în relație cu municipiul Arad. Aeroportul Internaţional Arad este cel de-al doilea din regiune, se află la doar 4 kilometri de centrul orașului, în imediata vecinătate a Zonei Libere Arad şi are acces la autostrada A1. În prezent pe Aeroportul Arad sunt operate doar zboruri de tip charter pentru sezonul de vară şi nu sunt asigurate legături către alte oraşe din ţară. Aradul este situat în extremitatea vestică a Ardealului, î în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a Carpaţilor Occidentali. Traversat de la est la vest de râul Mureș, cuprinde î în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural. Municipiul Arad polarizează toată Câmpia Aradului, dar și Câmpia Nădlacului și o parte din Câmpia Vingăi, plus unele părți din Câmpia Crișului Alb şi areale din dealuri sau munte (Posea, 1997). Peisajul natura! este caracterizat de prezenţa râului Mureș, la o altitudine de 100- 105 m în partea de luncă și 110 m la câmpie, şi o serie de canale de mai mică importanţă. Alte cursuri de apă, de mai mică importanţă, care fac parte din reţeaua hidrografică a oraşului Arad, sunt canalul Mureșel, canalul Morilor, canalul Țiganca și canalul Foișor. Rin iciaidl este caracterizat de un climat temperat-continental cu ini die oceanice, dinspre vest, iar relativa uniformitate a reliefului, lipsa obstacolelor naturale și deschiderea largă către toate direcţiile de vânt determină unele particularități climatice, specifice zonelor joase. Precipitaţiile atmosferice se manifestă printr-o repartiție neuniformă pe parcursul anului, cu cantităţi suficiente de precipitaţii, care permit menţinerea umidității în sol. Cantitatea medie multianuală a precipitațiilor atmosferice este de 580 mm. Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală 1.2 Populaţia și caracteristicile demografice “Conform datelor oficiale de la recensămintele din 2002, 2011 și 2021, populația Municipiului Arad a înregistrat o scădere de la 172.827 persoane în 2021 la 159.074 persoane în 2011 reprezentând 7,95% (13.753 de persoane) în intervalul 2002-2011. Conform datelor statistice de pe INSSE, POP107D - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de vârstă și vârste, sexe, județe și localităţi, în 2002 erau înregistrate 189665 persoane, cu o scădere la 182813 persoane în 2011, mai accentuată în ultimii 12 ani până la 170117 persoane în 2023. Din punct de vedere al tendințelor demografice, numărul de copii (0-14 ani) scade de la 28039 persoane în 2002 la 23099 persoane în 2011, cu o creștere ușoară până la 23201 persoane în 202 1, urmând o scădere la 22114 persoane în 2023. Trendul descendent se păstrează pentru categoria 15-29 de ani care aproape se înjumătăţeşte în ultimii 20 de ani scăzând de la 44142 persoane în 2002 la 22422 persoane în 2023. Singura categorie care nu a înregistrat modificări majore a fost cea de 30-64 de ani, pentru care se evidenţiază doar o scădere de la 94943 persoane în 2002 la 91483 persoane în 2023, cu o creștere semnificativă până la 99777 persoane în 2011, O creștere substanţială se evidenţiază pentru categoria de vârstă peste 65 de ani, care înregistrează o majorare de 16915 unități faţă de 2002, ajungând până la 39456 persoane în 2023, semnificând o tendință accentuată de îmbătrânire a populaţiei, în acord cu nivelurile înregistrate naţional. Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANĂ Dacă luăm în considerare evoluţia existentă în ultimii 5 ani putem constata o tendință descendentă evidentă a volumului populaţiei, rata de descreștere per capita fiind de -0,48% în 2017 şi în 2018, -0,29% în 2019, -0,48% în 2020 și -1,08% în 2021 (valori calculate pentru 1 ianuarie). Una din cauzele declinului demografic este suburbanizarea; astfel că, deşi există o scădere a populaţiei pentru Municipiul Arad, zona metropolitană are un potenţial real de creștere. În timp ce populaţia Municipiului Arad a scăzut cu 19.213 persoane, populația câtorva comune învecinate a crescut cu 10.492 de persoane (valoare cumulată), fără a include evoluția ascendentă a orașului Pecica și nici populaţia de arădeni stabiliți peste graniță, în Battonya (unde în 2011 erau 8,4% populaţie românească). Dacă în 2011 100 de persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani (populaţia activă) întreţineau 35 de persoane cu vârsta sub 15 ani sau peste 64 de ani, în 2021 raportul de dependenţă a ajuns la 47 de persoane. Creşterea este însă semnificativă în rândul vârstnicilor (de la 18% la 28%), fapt ce va accentua problemele specifice acestui segment (de la bugetul asigurărilor sociale, până la sistemul sanitar, participarea civică şi activităţi de timp liber). 4 3 În privinţa mișcării naturale a populaţiei, sporul natural negativ pe parcursul ultimelor trei decenii este practic o constantă a Municipiului Arad (49.284 născuți vii, 65.260 decese și 40.213 căsătorii). Sporul natural cumulat pentru intervalul 1990-2020 atinge valoarea de - 15.976, explicând astfel o “mare parte din declinul demografic înregistrat pentru acest interval (aproximativ 19. 000 de persoane). 7 j Repartizarea pe gen a rămas relativ constantă în perioada 2002 — 2023, cu o creștere iară a femeilor de la 52,51% în 2002 la 53,12% în 2023. În privinţa distribuţiei pe gen şi vârstă a populaţiei Municipiului Arad conform datelor INSSE la 1 ianuarie 2021 se înregistrau următoarele valori (total 174.244 locuitori): i a Feminin fasanisipeste | | | |e56 2029 | i z B0-E4ani | 1458 27 Neu | 75:Bani | seasi| 2 A 70-74 ani i 65-60ani 60-s4ani 55-59 ani S0-SAani 25-43 ani 20-44 ani 35-39 ani 30-34 ani | 25-29 ani 20-24 ani 10-14 ani | 4168 [sos 0-4ani 3851 9635 Grafic elaborat conform date statistice Tempo online selectate de pe statistici.insse.ro Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Municipiul Arad deţine şi în prezent o configuraţie multietnică deosebit de consistentă, aceasta reprezentând o caracteristică definitorie a sa, prezentă în toate sursele documentare. Aportul grupurilor etnice la dezvoltarea multiculturală a comunităţii reprezintă o caracteristică a Aradului şi constituie o resursă care poate fi exploatată și în prezent. În ceea ce privește nivelul de pregătire, la ultimul recensământ au fost înregistrate următoarele distribuții: POPULAŢIA STABILĂ DE 10 ANI ŞI PESTE PE SEXE, DUPĂ NIVELUL DE EDUCAŢIE - RPL2011 - 20 octombrie 2011 NIVELUL DE EDUCATIE AL INSTITUTIEI DE INVATAMANT ABSOLVITE POP. Secundar Fara scoala absolvita STABILA | | Post Ă e liceal Superior din care: de 10 ani E Inferior Primar = i N side | Total Liceal | Profeslonal si (gimnazial) Total Persoane bu maistri de ucenici » analfabete 2 Municipiul ARAD 144,583 | 34.710 | 7.274 89.727 | 41.357 | 21.013 27.357 11.377 | 1.495 | 468 Masculin | 67.712 16,428 | 3.460 | 42.514 19.233 | 12.671 10.610 4.658 652 151 Feminin | 76.871 18.282 | 3.814 | 47.213 | 22.124 8.342 16.747 6.719 | 843 317 Astfel se evidențiază faptul că 24% din populaţia de peste 10 ani avea Studii superioare, 48% studii postliceale, liceale şi profesionale, 19% gimnaziale, 8% primare și 1% erau analfabeți. În condiţiile în care în oraș funcţionează două „universităţi importante, se poaie estima că ponderea ă persoanelor cu studii superioare a crescut pe parcurs ultimului deceniu. 1.3 Patrimoniul natural În Municipiul Arad, spaţiile verzi cu acces nelimitat, au fost inventariate și clasificate astfel: 5 parcuri (Parcul Zsolt Torok, Parcul Mihai Eminescu, Parcul Copiilor „Aventura Voinicilor”, Parc Pădurice, Parc Sfânta Maria), 6 grădini publice (Parcul Reconcilierii, Parcul Tudor Arghezi, Parcul Caius lacob, Parcul Sala Polivalentă, Piaţa Avram lancu, Piaţa Olimp), scuaruri (1117 buc), fâșii de spațiu verde plantat (15796 buc), de tip condominiu (zona verde a locuinţelor colective - 3996 buc) şi spaţii verzi cu caracter utilitar. Aceste spaţii ocupă o suprafață de 388,77 ha. (Registrul local al spațiilor verzi, 2018) Spațiile verzi de folosinţă specializată: muzee în aer liber, spaţii aferente dotărilor publice (cimitire 11, edificii de cult, instituţii publice, învățământ public, unităţi sanitare şi de protecție socială), baze de agrement/complexuri/baze sportive, se găsesc pe o Suprafață de 108,29 ha. Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANĂ Alte categorii de spaţii verzi (protecţia cursurilor de apă și a lacurilor, culoare de protecţie faţă de infrastructură), ocupă o suprafață de 119,53 ha. Aceste categorii de spaţiu verde intravilan, inventariat, ajunge la o suprafaţă totală de 616,62 ha. În UAT Arad sunt cinci arii protejate: RONPA0852 Prundul Mare (Rezervaţie Naturală Mixta), RONPA0926 Parcul Natural Lunca Mureşului (Parc Natural), RORMSO004 Parcul Natural Lunca Mureșului (Sit Ramsar), ROSCIO108 Lunca Mureșului Inferior (Sit Natura 2000), ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior (Sit Natura 2000). În judeţul Arad funcţionează trei staţii automate amplasate două în localitatea Arad (pasaj Micalaca) pentru monitorizarea trafic/industrie și incinta Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului pe Strada loan Fluieraş 10C care monitorizează poluarea urbană; şi una în localitatea Nădlac pentru monitorizarea suburbană /trafic. Din punct de vedere al poluării cu SO2, calitatea aerului în UAT Arad este bună, încadrându-se în limitele zilnice de 0-25 He/m3, depășirile fiind rare [...]