HCL 70/2023 adoptată

Anexa nr. 1 HCL nr. 70/2023 ANEXA 10 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind necesitatea și oportunitatea investiției construire campus în vederea finanțării prin PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ Pilonul VI - Politici pentru noua generație Componenta 15 - Educație Reforma 4 - Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior Investiția 6 - Dezvoltarea a minimum 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a minimum 10 campusuri profesionale integrate pentru construire campus profesional integrat dual, din Jud.Alba, Municipiul Alba Iulia, aflat în proprietatea Municipiului Alba Iulia în cadrul Proiectului ”Consorțiul REgional pentru Suport în Carieră, Educație Nonformală, Duală și tehnOlogică Alba”, acronim CRESCENDO în cadrul apelului Program-pilot pentru dezvoltarea consorțiilor regionale pentru învățământ dual lansat de Ministerul Educației  Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) Potrivit Planului de Dezvoltare Regională al Regiunii Centru 2021-2027, structura economică a Regiunii Centru a suferit modificări substanțiale în ultimii 15-20 ani. Ponderile unor sectoare economice de bază, precum agricultura, industria extractivă, industria prelucrătoare grea s-au redus mult, crescând în schimb ponderea altor ramuri economice și a celor din sectorul terțiar, în particular. Procesul nu este încheiat, fiind de așteptat ca această evoluție să continue și în următorii ani. Economia Regiunii Centru păstrează încă un profil industrial vizibil ce poate fi evidențiat atât prin contribuția relativ ridicată a industriei la formarea produsului intern brut cat și prin ponderea semnificativă a populației ocupate în sectorul secundar al economiei. În prezent, pilonii industriei Regiunii Centru sunt industria auto, industria alimentară și a băuturilor, industria confecțiilor textile, a pielărie și încălțămintei, prelucrarea lemnului și fabricarea mobilei. Considerată altă dată un atu al Regiunii Centru, forța de muncă nu se ridică întotdeauna la nivelul de pregătire necesar pentru o economie competitivă iar în ultimii câțiva ani, tot mai multe domenii economice din toate județele Regiunii Centru reclamă lipsa forței de muncă, în general și a celei calificate, în particular. Conform datelor statistice oficiale, în anul 2018, în Regiunea Centru funcționau, în total, 904 unități școlare de toate nivelurile, dintre care 530 erau situate în mediul urban, iar 374 erau situate în mediul rural, majoritatea acestora fiind în subordinea autorităților publice locale. De regulă, unitățile școlare sunt compuse din mai multe clădiri sau corpuri de clădire, multe dintre acestea având o vechime considerabilă. În ultimii 10-12 ani, s-au realizat investiții pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea unora dintre 1. unitățile școlare din Regiunea Centru finanțate cu precădere din fonduri europene, ceea ce a condus la creșterea calității procesului educativ și la îmbunătățirea rezultatelor școlare. În condițiile optimizării infrastructurii școlare care a dus la desființarea a cca 20% din școlile din regiune în ultimii 10 ani, ne confruntăm cu provocarea asigurării accesului elevilor la școli, în special la școlile din ÎPT, liceal sau universitar, prin asigurarea condițiilor de transport și cazare. O problemă încă nerezolvată a unităților de învățământ este asigurarea condițiilor minime de funcționare conform standardelor de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar, stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 21/2007. Dotarea școlilor cu echipamente care permit o dezvoltare cognitivă bazată pe experiment, simulare, demonstrație precum: laboratoare, ateliere, biblioteci este deficitară în multe școli. Conform analizei SMIE două din zece școli din mediul urban și șase din zece școli din mediul rural nu sunt dotate cu bibliotecă. Diferențele dintre județe sunt semnificative. De exemplu în județele Alba, și Mureș, sub 40% dintre unitățile de învățământ primar și secundar au bibliotecă. 72% dintre unitățile de învățământ secundar din mediul rural nu sunt dotate cu laborator, comparativ cu 30% dintre unitățile din mediul urban. Alături de dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale, pentru a se obține o creștere semnificativă a calității procesului educativ, este necesară implementarea unei palete de măsuri ce vizează îmbunătățirea conținutului, metodelor și instrumentelor de predare-învățare. Aceste măsuri vor avea în vedere, în principal: - Dezvoltarea/ revizuirea/ diversificarea curriculum la decizia școlii (inclusiv materiale 2 2 suport pentru implementare și evaluare) și a curriculum-ului bazat pe competențe, cu implicarea activă a elevilor/părinților/ reprezentanților legali/ tutorilor - Dezvoltarea parteneriatelor între unități de învățământ și agenți economici/ organizații publice și private relevante, - Elaborarea de ghiduri metodologice, în contextul predării – învățării – evaluării centrate pe competențe, care să integreze învățarea față în față cu învățarea online/la distanță - Crearea și/sau furnizarea suportului necesar (materiale educaționale, cursuri, softuri educaționale, echipamente, dotarea unităților școlare cu sisteme de tele-școală și învățământ deschis la distanță etc.), pentru dezvoltarea și evaluarea competențelor cheie ale elevilor (în mod particular a competențelor digitale și antreprenoriale), pentru asigurarea premiselor formării profesionale în acord cu cerințele și tendințele manifestate în societatea contemporană - Dezvoltarea de competențe adaptate nevoilor comunităților din Regiunea Centru, inclusiv îmbunătățirea competentelor lingvistice în școlile din comunitățile cu populație aparținând minorităților etnice prin introducerea de instrumente și metode de predare care să faciliteze învățarea și îmbunătățirea performanțelor de comunicare în limba română. Tot potrivit PDR al Regiunii Centru 2021-2027, educația rămâne una din prioritățile regionale și în perioada 2021-2027, iar eforturile de investiționale de modernizare a infrastructurii de educație la toate nivelurile și de formare profesională trebuie să continue pentru a aduce cât mai multe unități școlare la standardele cerute de un învățământ de calitate, accesibil și relevant. În ultima perioadă, pe piața muncii din România, se resimte tot mai acut un deficit de competențe şi/sau personal calificat, mai ales în sectoarele economice cu dezvoltare rapidă în domeniile de specializare inteligentă şi în noile domenii de activitate/sectoare emergente. Sectoare economice precum ITC, mecatronica, industria auto sau chiar turismul, importante pentru economia Regiunii Centru, încep să ducă lipsă de forță de muncă bine pregătită și ca urmare a unei corelări insuficiente între oferta educațională și nevoile actuale ale pieței muncii. În anul 2018, la nivelul Regiunii Centru peste 13700 elevi sunt înscriși în școli profesionale, peste 8200 elevi sunt înrolați în învățământul postliceal și de maiștri iar circa 16000 elevi studiază în licee cu profil tehnic sau de resurse. Pentru un acord cât mai bun între piața muncii și sistemul de educație profesională și tehnică și pentru a asigura coerența și sustenabilitatea măsurilor în domeniul educației profesionale, este nevoie în perioada următoare de implementarea de pachete de măsuri la nivel local sau regional în vederea îmbunătățirii formării profesionale inițiale și continue și de creștere a adaptabilității sistemului educațional la cerințele pieței muncii. Astfel, în perioada 2021-2027, una din prioritățile regionale din domeniul educației o va constitui întărirea sistemelor de formare profesională în colaborare cu partenerii economici și sociali pentru o mai bună adaptare la nevoile pieţei muncii prin dezvoltarea de parteneriate între organizații de drept public și privat din sistemul de educație, din mediul economic și din rândul organizațiilor neguvernamentale relevante (patronate, sindicate, asociații profesionale etc.). În perioada următoare, potrivit PDR Reg.Centru, sunt necesare noi eforturi pentru adaptarea serviciilor educaționale adresate elevilor și cadrelor didactice, pentru fiecare nivel educațional (profesional, liceal, postliceal etc.), în corelare cu dinamica pieței muncii (schimbări tehnologice și structurale, digitalizare etc.) prin: 3 - implementarea de noi standarde (sau revizuire) de pregătire profesională; - creșterea duratei și a calității stagiilor de practică - adaptarea programelor școlare la cerintele si nevoile actuale ale pietei; - programe de formare a cadrelor didactice; - pilotarea și implementarea unor metode și tehnici de predare-evaluare inovatoare Tot potrivit Planului PDR al Regiunii Centru 2021-2027, în perioada 2021-2027, una dintre prioritățile regionale în domeniul educației o constituie construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea (în anumite cazuri) și echiparea infrastructurii educaţionale pentru învățământul de nivel ISCED 3 - 4, în vederea atingerii condițiilor optime de funcționare a unităților de învătământ. În acest sens, foarte importantă este asigurarea dotărilor și echipamentelor necesare – laboratoare tehnice, softuri educaționale, cloud educațional. În plus, pentru adaptarea învăţământului la noile tehnologii va fi nevoie de construcția și dotarea unor centre de educaţie şi formare profesională inițială precum și de crearea cel puțin a unui campus școlar pentru VET în fiecare județ al Regiunii Centru. Din datele și informațiile incluse în analiza socioe-conomică, reiese că, la scară regională, ne confruntăm cu fenomenul subocupării și cu o subutilizare cronică a resurselor de muncă. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă în Regiunea Centru se menține la un nivel scăzut comparativ cu media europeană, chiar dacă în perioada 2011-2018 a înregistrat o ușoară ameliorare. Astfel, conform ultimelor statistici oficiale, rata de ocupare în anul 2018 pentru grupa de vârstă 20-64 ani era de 63,9% în Regiunea Centru, sensibil mai mică față de media europeană de 73,1%, regiunea noastră plasându- se, după acest criteriu, pe locul 265 din 328 regiuni europene comparate. În condițiile creșterii gradului de convergență economică a Regiunii Centru față de restul regiunilor europene, putem anticipa modificări structurale semnificative ale cererii forței de muncă la nivel regional. Astfel, se resimte un acut deficit de competențe şi/sau personal calificat, mai ales în sectoarele cu dezvoltare rapidă şi în sectoarele economice emergente/ocupațiile noi ca urmare a necorelării între oferta educațională cu nevoile de pe piața muncii. Potrivit analizelor și statisticilor în domeniu, o persoană cu studii superioare are șanse mult mai mari de a ocupa un loc de muncă decât o persoană cu un nivel scăzut de educație. Câteva date statistice oficiale sunt elocvente în acest sens: rata de ocupare la persoanele cu studii superioare, pentru grupa de vârstă 20-64 ani era, în anul 2018, de 84,5% la nivelul UE28 și de 87,6% la nivelul Regiunii Centru. În același timp, rata de ocupare la persoanele cu studii primare sau secundare, ciclul inferior (ISCED 0-2), pentru grupa de vârstă 20-64 ani era, în anul 2018, de 56,1% la nivelul UE28 și de doar 35,3% la nivelul Regiunii Centru Conform PDR al Reg.Centru, eforturile la nivel regional pentru atingerea obiectivului de creștere a ocupării trebuie să se focalizeze pe câteva priorități specifice: încurajarea antreprenoriatului, a întreprinderilor sociale și a ocupării pe cont propriu, facilitarea accesului pe piața muncii a categoriilor dezavantajate social prin măsuri specifice de sprijin, stimularea perfecționării și reconversiei profesionale, încurajarea mobilității teritoriale a forței de muncă, încurajarea îmbătrânirii active, modernizarea mecanismului și diversificarea serviciilor de intermediere și plasare a forței de muncă. Dezvoltarea economică la nivel local și regional este susținută prin crearea de structuri de afaceri în cadrul cărora firmele se bucură de anumite facilități și servicii specifice. În ultimii 15-20 ani s-au pus bazele unei infrastructuri de afaceri moderne care să răspundă la cerințele specifice ale investitorilor formată din parcuri industriale și tehnologice, centre de afaceri, incubatoare de afaceri etc., însă nevoia de astfel de structuri de afaceri și nevoia de servicii specializate sunt departe de a fi acoperite. 4 4 Strategia pentru Dezvoltare Integrată a Municipiului Alba Iulia 2021-2030 (SIDU) reflectă anumite aspecte în ceea ce privește infrastructura de învățământ: la nivelul județului Alba, efectivele de copii/elevi din învățământul preuniversitar se înscriau în anumiți parametri, conform datelor prezentate în tabelul următor: Ani școlari Nivel de 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020 2020-2021 învățământ Preșcolar 9258 9337 9026 8903 8508 8322 Primar 15136 14750 14880 14714 14369 14017 Gimnazial 12227 12660 12143 12001 11955 11719 Profesional 1521 1811 1788 1779 2017 2320 Liceal 12865 12919 11592 11630 11243 12078 TOTAL 51007 51457 49429 29027 48092 48456 Se observă o scădere a numărului de elevi înscriși în învățământul preuniversitar în ultimii 5 ani, pentru nivelurile de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial, liceal și o creștere în ceea ce privește elevii înscriși în la învățământul profesional. După anul 2015, la nivelul municipiului Alba Iulia, numărul de cadre didactice defalcat pe nivele de învățământ - preșcolar, primar, gimnazial, liceal, arte și meserii - înregistrează următoarele valori: Anul Școlar Nivelul 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020 2020-2021 Preșcolar 168 163 165 175 179 183 Primar 162 156 166 169 180 188 Gimnazial 392 381 384 355 351 350 Arte și 24 21 20 25 26 27 meserii Liceal 458 459 454 453 461 459 TOTAL 51007 51457 49429 29027 48092 48456 5 Numărul de cadre didactice în Alba Iulia în perioada 2015-2020 nu înregistrează variații semnificative; din datele prezentate se remarcă o creștere minoră pentru fiecare dintre formele de învățământ, cu excepția învățământului gimnazial, care în perioada menționată a avut o scădere de 11 procente din totalul cadrelor didactice existente în anul școlar 2015 - 2016. Această scădere nu a fost una bruscă, ci etapizată, anual. Procentul (pe județ și în municipiul Alba Iulia) a personalului didactic din învățământul preuniversitar care deține gradul didactic I, gradul didactic II, definitivatul, respectiv personalul fără grad didactic (profesorii debutanți) în anii școlari 2019-2020/2020-2021 este ilustrat în tabelul următor. Județul Alba Gradul Anul școlar 2019- Anul școlar 2020-2021 Didactic 2020 Gradul 55,63% 56,64% Didactic I Gradul 17,59% 15,94% Didactic II Definitivat 17,48% 17,29% Fără grad 9,30% 10,35% didactic În județul Alba, în anul școlar 2020-2021 se înregistrează o creștere cu un procent a cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I, numărul cadrelor didactice cu grad didactic II a scăzut datorită trecerii la gradul I, situația cadrelor didactice care au definitivatul se menține constantă în ultimii doi ani școlari, iar numărul persoanelor angajate în învățământ fără grad didactic a crescut în ultimul an școlar cu 1 procent. În prezent, în municipiul Alba Iulia statistica referitoare la deținerea gradelor didactice este asemănătoare situației înregistrate în ultimii doi ani școlari, cu excepția înregistrării scăderii cu 1% a cadrelor didactice cu gradul I în ultimul an școlar, situație generată de pensionarea unor cadre. În continuare este prezentată structura actuală a rețelei de unități de învățământ din municipiul Alba Iulia, nivelurile: preșcolar, primar și gimnazial, special, liceal, profesional, postliceal, universitar. Alături de unitățile școlare menționate, în Alba Iulia funcționează din anul 2013 Școala Profesională Germană Alba Iulia (SPGA), o unitate care oferă servicii aferente învățământului profesional. În anul școlar 2020-2021, 236 de elevi urmează cursurile Școlii Profesionale Germane Alba la una dintre specializările: Electromecanic utilaje și instalații industriale; Operator la mașini cu comandă numerică; Modelier/Turnător. După terminarea studiilor, diploma obținută este recunoscută atât în România cât și pe întreg teritoriul Uniunii Europene. 6 6  Conform datelor furnizate de INS România numărul locurilor de muncă vacante la nivelul Regiunii Centru era de 42.707. La nivelul Județului Alba în anul 2021 din populația rezidentă - 320,9 mii persoane un număr de 198,6 mii reprezinta resurse de muncă, 150,7 mii - populația civilă activă, 145,7 mii populația civilă ocupată din care 86,6 mii persoane salariate. De asemenea, conform Strategiei Județului Alba în Domeniul Educației și Formării Profesionale începând cu anul școlar 2013-2014 în județul Alba în cadrul Colegiului Tehnic Alexandru Domsa s-au organizat 2 clase cu învățământ dual, proiect derulat în parteneriat cu Star Transmission Cugir, Bosch Rexroth Blaj, Supremia Alba Iulia, Saturn Alba Iulia, IPEC Alba Iulia, Apulum Alba Iulia, Transavia și a fost orientat spre pregătirea practică. Potrivit ISJ Alba pentru anul școlar 2022-2023 la nivelul județului Alba un număr de 8 instituții de învățământ au avut în oferta educațională învățământul dual, oferind împreună un număr total de 291 locuri. Conform Studiului elaborat de Banca Mondială, Orașe Magnet – Migrație și navetism în România, Municipiul Alba Iulia reprezintă o excepție printre orașele mici și mijlocii din România care cresc d.p.d.v. demografic, alături de alți poli de dezvoltare mari precum Cluj, Brasov, Iași și Timișoara (Link către document: http://www.apulum.ro/index.php/primaria/document/3288). Potrivit s [...]