HCL 49/2015 Adjud adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ADJUD HOTĂRÂREA nr.1 Din 31 martie 2015 Privind aprobarea amenajamentului pastoral pentru păşunile din municipiul Adjud Consiliul local al municipiului Adjud întrunit în şedinţă extraordinară: - Analizând Expunerea de motive a proiectului de hotărâre ce a fost inițiat de primarul municipiului Adjud și Raportul de specialitate; - Conform prevederilor art. 6 alin. 1 și alin. 2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, corroborate cu prevederile art. 8 şi art. 9 din Hotărârea de Guvern nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 - În baza art. 36 alin. 2 lit.cualin. 5 lit.c, art. 45 alin. 2 lit. e, art. 47, art.117 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001-republicată,cu modificările și completările ulterioare HOTĂRĂȘTE: Art. 1 — Se aprobă amenajamentul pastoral pentru păşunile municipiului Adjud conform Anexei ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 — Pentru a se pune în aplicare amenajamentul pastoral și pentru a se monitoriza pășunile municipiului Adjud se împutemicește Biroul — Registrul agricol din cadrul aparatului de specialitate al municipiului Adjud. Art. 3 — Serviciul administraţie publică locală va comunica Instituţiei Prefectului Vrancea şi tuturor persoanelor și instituțiițor interesate prezenta hotărâre. PREȘEDINTE DE ŞI CONTRASEMNEAZĂ, Consilier, ) Secretar, Nica George Clauţţi Sibișan Andra Genoveva AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIŞTILE DIN MUNICIPIUL ADJUD CUPRINS Introducere CAPITOLUL 1 Actele de proprietate —municipiul Adjud. CAPITOLUL II Suprafaţa pajiştii şi a porţiunilor din care se compune pajiştea. Vecinătăți. CAPITOLUL [Il Descrierea situaţiei geografice şi topografice a pajiştilor din Municipiul Adjud. CAPITOLUL IV Descrierea solului pe care sunt amplasate pajiştile din Municipiul Adjud. CAPITOLUL V Descrierea florei pajiştilor din municipiul Adjud. CAPITOLUL VI Situaţia părților de pajişte care sunt oprite de la păşunat. CAPITOLUL VII Perioada de păşunat. CAPITOLUL VIII Capacitatea de păşunat şi încărcătura optimă. CAPITOLUL IX Căile de acces. CAPITOLUL X Sursele şi locurile de adăpat CAPITOLUL XI Locurile de adăpost pentru animale şi oameni CAPITOLUL XII Împărțirea pajiştii pe unități de exploatare şi tarlale pentru diferite specii CAPITOLUL XIII Lucrările pentru întreținerea şi creşterea fertilităţii solului CAPITOLUL XIV Lucrări de îmbunătățire anuală şi pe termen lung CAPITOLUL XV Lucrări tehnice şi instalaţii CAPITOLUL XVI Calendarul iucrărilor pe pajiște, în acord cu legislaţia în vigoare CAPITOLUL XVII Regulamentul de utilizare şi gestionare al pajiştilor Anchete pastorale INTRODUCERE Reglementarea organizării, administrării şi exploatării pajiştilor permanente Modalitatea de administrare a pajiştilor aparținătoare unei localităţi, reprezintă felul în care se asigură managementul unei pajişti, respectiv organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente (conform Ordonanţei de urgență a Guvemului - OUG nr. 34/2013). Toate problemele și rezolvările acestora vor trebui să fie introduse în „planurile de amenajamente pastorale” ale pajiştilor permanente, precum şi prin respectarea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor prevăzute de lege în acest domeniu: Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului - OUG nr. 34/2013 (act publicat în monitorul oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind - organizarea, administrarea exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. | 8/1991. ORDIN nr. 544 din 21 iunie 2013, privind - metodologia de calcul a încărcăturii optime de animale pe hectar de pajişte, emis de MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE (act publicat în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013). HOTĂRÂRE nr. 1.064, din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul României (act publicat în monitorul oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013). 1. Instrumentele de management al pajiștilor În vederea asigurării unui management corespunzător a unei pajiști permanente, trebuie să fie utilizate atât instrumente tehnice și juridice de specialitate, cât şi instrumente de ordin financiar fără de care nu ar fi posibilă materializarea măsurilor tehnice şi juridice. Instrumente tehnice şi juridice Conform HG 1064 11/12/2013, Art. 4, administrarea pajiştilor aflate în domeniul public şi/sau privat al comunelor, oraşelor, municipiilor şi al municipiului București se face de către consiliile locale, cu respectarea prevederilor legate în vigoare. În administrarea pajiştilor unei comune, localități principalul instrument utilizat este planul de management, respectiv modul de gestionare a pajiştilor ce se stabileşte prin amenajamente pastorale și regulamentul, ce îndeplineşte un dublu roi, fiind atât un instrument juridic (solicitat şi prevăzut de lege), cât şi un instrument tehnic (necesită implicarea specialiştilor în cercetare din diferite domenii și elaborarea unor seturi de măsuri tehnice care să conducă la păstrarea compoziţiei floristice, a tatei de creştere a plantelor şi de randament at pajiştilor, pentru a asigura cerinţele nutriţionale ale animalelor (OUG nr. 34/2013, OR. nr .544 din 21/06/2013, HG 1064 din11/12/2043 ). În Hotărârea de Guvern - HG 1064 11/12/2013, îa Art. 8 (1), se specifică faptul că modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale, în condiţiile legii. Întocmirea amenajamentelor pastorale trebuie să respecte HOTĂRÂREA nr. 1064, din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiștilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/199i, document emis de Guvernul României (act publicat în monitorul oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013). Modul de implementare a amenajamentului pastoral se stabileşte prin contractul de concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale în vigoare (HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (5). În Hotărârea de Guvem - HG 1064 11/12/2013, la Art. 12 şi 13, se prevăd următoarele: ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu revine exclusiv utilizatorilor. Amenajamentul pastoral şi regulamentul de utilizare al pajiştilor „Amenajamentul pastoral" reprezintă „documentația care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice şi economice necesare ameliorării şi exploatării pajiştilor”, în conformitate cu obiectivele de management al pajiştilor prevăzute în „Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991", (art.1, lit. a. din HG nr.1064 11/12/2013). Măsurile prevăzute în „amenajamentui pastoral” se elaborează astfel încât să ţină cont de exigentele economice, sociale şi culturaie, precum şi de particularitățile regionale şi locale ale zonei. Conform HG nr.1064 11/12/2013, art. 9, alin(1), amenajamentul pastoral cuprinde: a) actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schița pajiştii sau planul cadastral; b) determinarea suprafeţei pajiştii sau a porțiunilor din care se compune pajiştea, cu prezentarea denumirii, suprafeţei, vecinătăţilor şi a hotarelor; c) descrierea situaţiei geografice și topografice a pajiştii sau a diferitelor unităţi în cazul în care pajiştea se compune din mai multe porţiuni; d) descrierea solului pajiştii; e) descrierea florei pajiştii; £) calitatea pajiştii; g) determinarea părților de pajiște care sunt oprite de la pășunat; h) perioada de păşunat; şi) capacitatea de păşunai şi încărcătura optimă; j) stabilirea cailor de acces; k) stabilirea surselor şi a locurilor de adăpat, 1) locurite de adăpost pentru animate şi oameni; m) împărțirea pajiştii pe unităţi de exploatare şi tarlale pentru diferite specii; n) lucrările care se executa în fiecare an pentru întreţinerea şi creșterea fertilităţii solului; o) lucrările de îmbunătăţire anuală şi pe termen lung; p) lucrările tehnice şi instalaţiile care se utilizează, cu indicarea locului de amplasare. Utilizatorul pajiştii — „crescător de animate persoană fizică având animale înscrise în Registrul National al exploataţiilor (RNE)/crescător de animale orice tip de persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului civil, având animate proprii sau ale membrilor înscrise în RNE, care desfășoară activităţi agricole specifice categoriei de folosință a pajişti conform clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană pentru producția vegetală și animală” (art.] lit. c. din HG nr. 1064 11/12/2013 ). Regulamentul de utilizare şi gestionare al pajiştilor, este inclus în „amenajamentul pastoral", iar „autoritatea contractantă are obligaţia de a include în cadrul documentaţiei de concesiune sau închiriere a pajiştilor amenajamentele pastorale și condiţii speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legate în vigoare" (art.6 alin.(2) din HG nr. 1064 11/12/2013). Regulamentele de utilizare şi gestionare al pajiştilor, trebuie să fie clare, concise şi să folosească un limbaj accesibil. În elaborarea rapoartelor de monitorizare a pajiştilor se va ține cont de faptul că acestea vor reprezenta argumentele ştiinţifice pe baza cărora, factorii de decizie, vor lua deciziile adecvate privind măsurile de management necesare pentru gestionarea pajiştilor. CAPITOLUL ŞI ACTELE DE PROPRIETATE Pajiştile situate pe teritoriul administrativ al MUNICIPIULUI ADJUD se afla în proprietate municipiului ADJUD şi în administrarea Consiliului Local. Situaţia detaliată a pajiştilor (număr tarla, categoria de folosință, numărul cadastral, suprafaţa în ha şi teritoriu administrativ) este prezentată în ANEXA | CAPITOLUL ÎN SUPRAFAȚA PAJIŞTII ŞI A PORȚIUNILOR DIN CARE SE COMPUNE PAJIŞTEA. VECINĂTĂȚI Planurile ce au stat la baza lucrărilor de identificare şi determinare din punct de vedere topografic a pajiştilor sunt planuri aerofotogrammetrice la scara 1: 5 000 și 1:10 000, foi volante, planuri şi hărți topografice şi cadastrale existente la Primăria localităţii ADJUD. Dintre factorii topografici, în studiul de monitorizare a unităţilor amenajistice de pajiști vor fi înregistrate următoarele componente: a) coordonatele geografice (Latitudine/Longitudine); b) forma de relief - componenta a factorilor topografici se va înregistra pe baza următoarei scări: 1 - vale; 2 - versant; 3 - creasta; 4 - platou. c) poziția pe pantă a pajiştilor, a cărei înregistrare se va face utilizând următoarea scară: 1 - baza pantei; 2 - treimea inferioară a pantei; 3 - treimea mijlocie a pantei; 4 - treimea superioară a pantei; 5 - vârful pantei. d) forma pantei influenţează regimul climatic, în principal prin modificarea regimului termic şi hidric. Pentru cuantificarea acesteia s-au utilizat scări şi pe 5 forme de relief şi anume: 1 - concavă; 2 - concav-dreaptă; 3 - dreaptă; 4 - convexă; 5 - convex-dreaptă. e) panta sau inclinarea; f) altitudinea; g) expoziţia (exprimata în % sau grade). Amplasarea pajiştilor, împreuna cu vecinătăţile acestora se regăseşte în planşele anexate pentru fiecare localitate în parte şi sunt descrise în subcapitolele de mai jos. 2.1. LOCALITATEA ADJUD 2.2. LOCALITATEA ADJUDU VECHI 2.3. LOCALITATEA BOSCANI 2.4. LOCALITATEA ŞIŞCANI CAPITOLUL III DESCRIEREA SITUAȚIEI GEOGRAFICE $1 TOPOGRAFICE A PAJIŞTII Aşezarea geografică MUNICIPIUL ADJUD este situat în sudul județului Bacău, la hotarul cu Judeţele Covasna, Buzău, Brăila, Galaţi. Localitatea este situată la 48 kilometri de municipiul Focşani care este reşedinţa de judeţ. Localitatea Adjud este aşezată în zona de câmpie, cu vedere spre dealuri şi râul Trotuș. Localitatea Adjudul Vechi este aşezată în zona de câmpie cu vedere la râul Siret. Localitatea Burcioaia este aşezată în zona de câmpie cu vedere la râul Siret şi spre dealuri. Localitatea Şişcani este aşezată în zona de câmpie cu vedere la râul Siret. Relieful Amplasat în marea unitate fizico-geografică reprezentată de lunca Siretului şi lunca Trotuşului. Lunca Trotușului, care prezintă aspectul caracteristic stadiului de maturitate a văii Trotuşului în zona cursului său mijlociu, este străbătută pe întinsul ei de numeroase meandre cu frecvente difluenţe, beiciuge şi privaluri ce servesc drept cale de scurgere către râu a apelor, în perioadele cu precipitaţii abundente. Aspectul uşor ondulat, în special în vecinătatea imediata a Trotuşului, se datorează prezenţei grindurilor slab estompate şi a microdepresiunilor uşor săpate în nivelul de bază al luncii. Acestei formaţiuni îi se adaugă și luncile pâraielor ce coboară de pe dealurile din vecinătate. Pânza freatică este situată la 5-8 m în zona Luncii Trotuşului şi între 10-14 m în zona luncii Siretului. Clima Din punct de vedere climatic, municipiul Adjud se încadrează în climatul temperat continental moderat, cu influenţe din nordul continentului, caracterizat prin ierni blânde şi veri calde. Influenţeie nordice se fac simţite prin vânturi uscate, cu intensificări primăvara şi toamna. Din analiza regimului temperaturii aerului la Staţia Meteorologică Adjud s-a constatat că temperatura medie anuală este de 10,6 grade C, iar valorile medii multianuale ale precipitațiilor se situează între 605,5 mm şi 725,9 mm. Primele zile cu îngheţ apar, în general, în ultima decadă a lunii octombrie sau în prima decadă a lunii noiembrie, iar ultimele zile de îngheţ se semnalează în decada a doua a lunii aprilie, foarte rar mai târziu. Ținând cont de aceste caracteristici ale climei zonale - durata de pășunat, este de cca. 194 zile de la ultima decadă a lunii aprilie (20 aprilie) până în ultima decadă a lunii octombrie (31 octombrie). Vegetaţia Vegetaţia specifică este cea a zonei de şes și lunca Prunus spinosa (porumbar). Pe văile largi, cu apa freatică mai aproape de suprafaţă, se întâlnesc pâlcuri de Salix alba şi S. fragilis (salcete), Populus alba şi P. nigra (plop alb şi negru), P. italica (plop piramidal), Alnus glutinosa, Clematis vitalba (curpen), Rosa canina (măceş), iar pe ravenele consolidate se dezvolta specii ca Robinia pseudoacacia (salcâm), Pirus piraster (păr pădure), Vitis sylvestris (vita sălbatică), Pomii fructiferi cultivați cu precădere sunt prunul, mărul, vişinul, cireșul, piersicul, caisul, nucuj, gutuiul. Pajiştile naturale sunt variate din punct de vedere floristic, dominante fiind grupările mezofile şi mezoxerofile, iar în zonele cu apa freatică mai apropriată de suprafață impunându-se grupările mezofile și hidrofile. Pajiştile sunt constituite din specii precum Lolium perenne (raigras), Festuca valesiaca (paiuş), Agrostis tenuis, Dactylis glomerata (golomat), Alopecurus pratensis, Lotus corniculatus și L. tenuis, , Medicago lupulina (trifoi mărunt). CAPITOLUL IV DESCRIEREA SOLULUI PAJITII Localizarea şi definirea în spaţiu terestru a fiecărei suprafețe de pajiști analizate, a solurilor pe care vegetează, joacă un rol însemnat în determinarea condiţiilor ecologice pentru creşterea plantelor din pajiști, Solul, ca element al agroecosistemelor de pajiște, poate favoriza productivitatea acestora, printr-o seamă de însuşiri specifice, precum: cantitatea, calitatea şi echilibrul elementelor nutritive pe care le pune la dispoziţia plantelor, volumul edafic util, textura, porozitatea, permeabilitatea, regimul aerohidric şi termic, compoziţia mineralogică, reacția şi saturația în baze etc. Intervenţia omului, prin utilizarea cuceririlor științei şi tehnicii la cerinţele practice ale solului, prin folosirea unei agrotehnici moderne şi apelând la amenajări de îmbunătățiri funciare (acolo unde este necesar), dar mai ales aplicarea corectă și la timp a îngrăşămintelor chimice şi organice, contribuie la îmbunătăţirea şi menţinerea la un nivel mult mai ridicat al fertilității naturale a solului. Prelucrarea datelor și informaţiilor de teren şi laborator, în vederea elaborării Studiului pedologic și agrochimic, se întocmește potrivit reglementărilor prevăzute M.E.$.P./1987 (vol. |, partea a III - a) şi cuprinde memoriu pedologic ce însoţeşte completează harta de soluri şi terenuri, hărţile interpretative şi tabelele din studiu. Memoriu pedologice descrie condiţiile fizico-geografice din teritoriul studiat, solurile şi aspectele de ordin practic legate de utilizarea resurselor de sol - teren. Bonitarea terenurilor este operaţiunea complexă de cunoaştere aprofundată a performanțelor unui teren. Condiţiile de creştere şi de rodire a plantelor, gradul de favorabilitate a acestor condiţii pentru fiecare folosință şi cultură sunt interpretate prin intermediul unor indici tehnici permițând cuantificarea acestora prin note de bonitare. Obiectul bonitării îl constituie unitățile de teritoriu ecologic omogene (TEO) identificate şi delimitate pe hărți. În urma bonitării fiecare teritoriu ecologic omogen (41) este evaluat în note (puncte) de bonitare, permiţând astfel clasificarea terenurilor agricole în ciase de favorabilitate, respectiv de calitate şi exprimarea producției potenţiale pentru condiţiile naturale şi sau potentate. Pentru terenurile agricole bonitarea are ca obiectiv stabilirea notelor şi claselor de favorabilitate pentru diferite culturi şi a claselor de calitate a terenurilor pentru folosințe agricole: arabil, vii, livezi, păşuni şi fânețe. Bonitarea naturală se efectuează pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertiți în indicatori de caracterizare ecologică a terenurilor și a solurilor, sau indicatori ecopedologici (M.E.S.P./1987 (vol. [Il.). Bonitarea terenurilor agricole se efectuează în conformitate cu reglementările prevăzute M.E.S.P./1987 (vol. ÎI, capitolul III, pag. 30-54). Nota de bonitare naturală se exprimă în puncte de la i la 100 şi se stabileşte pentru teritoriul cartat pe unităţi de teritoriu omogene (TEO) pentru categoria de folosință existentă în momentul cartării. Pentru categoria de folosinţă arabil, nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetică a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de răspândire cea mai mare şi anume: grâu, orz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, soia şi mazăre, fasole iar pentru livezi este media aritmetică a notelor pentru măr, păr, prun la care se adaugă, după caz, nota speciei cireş - vişin on piersic on cais. Pentru vița de vie nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetică a celor două categorii. Clasele de favorabilitate vor fi cele din M.E.S.P./1987 (vol. ÎI, pag. 67) de la 1 la 10. Pentru folosințe (arabil, pășune, fânețe, pomi şi livezi) se va stabili şi clasa de folosință de la ha 5. Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se va face după cum urmează: Clasa I - 831-100 de puncte de bonitare; Clasa a Il-a — 61-80 de puncte de bonitare; Clasa a III-a — 41-60 de puncte de bonitare; Clasa a IV-a — 21-40 de puncte de bonitare; Clasa a V-a - 1-20 de puncte de bonitare. Cartograma constituie o reprezentare pe o hartă (prin culori, hapri, coduri sau simboluri) a unor suprafețe ce indică răspândirea, intensitatea unor fenomene, procese, etc. În studiul solurilor se întocmesc cartograme cu valori ale stării de aprovizionare cu [...]