HCL 378/2018 Zalău adoptată

MUNICIPIUL ZALĂU CONSILIUL LOCAL 450016 - Zalău, Piaţa Iuliu Maniu nr.3, Judeţul Sălaj a Telefon: (40)/260/610550 Fax.(40)/260/661869 RO NIA http://www.zalausj.ro e-mail: primaria(zalausj.ro 1910-2018 | SĂRBĂTORIM ÎMPREUNĂ HOTĂRÂREA NR. 375 din 12 noiembrie 2018 privind modificarea Studiului de oportunitate pentru modernizarea sistemului de transport public în comun, în vederea continuării procesului de evaluare a cererii de finanțare "Mobilitate urbană durabilă Zalău 2023” Consiliul Local al municipiului Zalău, Având în vedere: - Referatul de necesitate al Direcţiei tehnice nr. 69116/ 08.11.2018; - Hotararea Consiliului Local nr. 203/24.05.2018 privind aprobarea Studiului de Oportunitate pentru stabilirea modalităţii de gestiune si dezvoltare a serviciului de transport public in Municipiul Zalău conform Regulamentului CE 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind serviciile publice de transport feroviar si rutier de călători; Rapoartele Comisiilor de specialitate ale Consiliului Local; -Prevederile Legii Nr. 51/2006 Republicată, a serviciilor comunitare de utilităţi publice; -Prevederile Regulamentului CE 1370/2007 al Parlamentului European si al Consiliului privind serviciile publice de transport rutier de călători; În conformitate cu prevederile art.36 alin.2 lit.”b şi d”, alin.4 lit.d şi alin.6 lit.a pet.14 și ale art.45 alin) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată; HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se modifica Studiul de oportunitate pentru stabilirea modalităţii de gestiune si dezvoltare a serviciului de transport public in Municipiul Zală, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 203/24.05.2018, conform anexei 1 la prezenta hotarare. Art. 2. Cu ducerea la îndeplinire se încredințează Direcţia tehnică. Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică la: - Instituţia Prefectului judeţului Sălaj, - Primarul municipiului Zalău, - Direcţia economică, - Direcţia tehnică, - Direcţia administraţie publica locală. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ, Bălăjel SECRETAR Claudia| Ardelean DT/SMP/RB/| ex. IMPACT consulting ANEXA _7. la HCL.329/ /2. /7.R0/8 PREŞEDINTE DE ȘE, INȚĂ Bolajel i ode Cei / Actualizare a Studiului de oportunitate pentru stabilirea modalitatii de gestiune și dezvoltare a serviciului de transport public in Municipiul Zalau, aprobat pri HCL nr. 203/24.05.2018 100Ymelă ATEI ri — -A-f- =] issssi tau as noiembrie 2018 CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR CLAUDIA ARDELEAN CUPRINS 1. Analiza evolutiei pietei europene privind autobuzele urbane care prezinta cel mai scazut nivel de poluare 2. Analiza principalelor solutii tehnice existente pe piata... aaa 12 2.1 Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse .............. 12 2.1.1 Comparaţie cu o altă soluţie alternativă pentru problema identificată .........ee cena 12 AUTOBUZELE HIBRID. AVANTAJELE AUTOBUZELOR HIBRID. DEZAVANTAJELE AUTOBUZELOR HIBRID. AUTOBUZELE ELECTRICE 3.1.1 Analiza pietei din punct de vedere al capacitatii acumulatorilor utilizati in autobuze electrice ..29 3.1.2. Estimari asupra consumului energetic in conditiile de exploatare din Municipiul Zalau............. 33 Estimarea capacitatii necesare pentru bateriile de acumulatori........... aa 35 4. Concluzii si recomandari privind investitia in autobuze electrice ........... aaa, 39 4.1. Caracteristicile şi specificaţiile tehnice ale mijloacelor de transport si ale echipamentelor ce urmează a fi achiziţionate 4.1.1 Autobuzele electrice .............eeee nenea aaa aa AER CER ea EI DONEZE Udo ga 39 Ceriiiţe CONS(TUCUVE ameninta E TOP REED E au 40 Caracteristici funcționale Performanţele dinamice ale autobuzului electric... Duratele de funcţionare şi de utilizare fara reparatie generala;. saca casca a 00008 43 Capacitatea de transport si caracteristici masice ..............me aaa ai ERROR ză Caroseria........u nau enauanaeeeneaae enma 44 Caracteristicile caroseriei — dimensiuni generale ..............mec nana 45 Durata de utilizare... ...46 Parbrizul, lunieta:și ferestrele, „ca caca co oezacezeă ară cca 050700 09 EO SERI aa aaa leşirile de siguranţă .............. nenea aa UȘIIG 06 aC68 auanrarceeceeoti09PEESOOIRIIEGI UE 1 onoarea ia ta i Compartimentele de aparataj, echipamente şi agregate Compartimentul echipamente (unitate electrica de tractiune, compresor, servodirectie, aer conditionat); n iza pai at E DO EERO 000) DĂ DRRRORERE TEZE Ca aaa aaa 49 Canalele de cabluri... nana aaa aa 50 DIrECția soccer oa a 7 6 UI EEZETTEIE DOE nana a aa a i 50 Sistemul de rulare .. Modulul electronic de comanda. Puntile autobuzelor ................... Puntea față ........ mame neenenaeeee Puntea spate (motoare)................... SUspanaiă aaa coroana oaoac re oie arezt Sistemul de frânare Instalaţia de ungere centralizată..................ueeee. instalația: ele Gtii EAI, „cea acea ra TE E nt ot „..54 Motorul electric de tracţiune ................ mean aan 54 Echipamentul de tracţiune Instalaţia de comandă tracţiune şi frânare Sistemul informatic de gestiune a datelor prin CAN Instalaţiile de iluminare şi semnalizare.................4esease cana 56 Accesorii, instalatii si echipamente ...............mmu nenea ae 57 Instalatii și echipamente electrice și electronice..............mmumu nenea 57 Conectivitate unitate comandă sistem informare călători:............... cnc 57 Sistemul de climatizare (încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat) ................meeeee nene aaa 58 Echipamentele:pneumatice. „mn cacao a 0 30 50 DECEDATE i a 58 Podeaua si platforma de acces ...........mmu eee 59 Scaunele:pentiui pâsăgăfi -arscasozea rosa rococo a tonă 0030 00 DEE NETEDE EIESO RO a ana pc aaa 59 Accesul persoanelor cu dizabilităţi..............muaanen nenea eee aaa 60 Postul'd6:GONdUGGTEI iaca eeezua cota ea atace 0070000007750 DEDDEEREEIERE CEI apa aaa aaa 60 Bateriile de acumulatori...............cu neuen 60 Incărcarea acumulatorilor.............mu anna eee 61 Atitonoitila: AUtObiiZElO ss oz ca EDD EREI apnee i 61 Introducere Prezentul document s-a elaborat in conformitate cu contractul incheiat pentru acordarea „Serviciului de consultanta pentru elaborarea actualizarii studiului de oportunitate cu privire la tipul autobuzelor care se achizitioneaza in cadrul Axei 4.1 POR 2014- 2020” Metodologia de abordare s-a bazat pe urmatoarele principii: -Respectarea cerintelor legale si a celor din Ghidul solicitantului — Axa 4.1. din P.O.R.;; -Aplicarea Politicii UE în domeniul transporturilor, pornind de la marile provocări în materie de transport în Europa: congestionarea traficului, dependenţa de petrol, emisiile de gaze cu efect de seră, calitatea infrastructurii si concurenţa; -Studierea critica a unor documente internaţionale si interne semnificative, rapoarte, caiete de sarcini, studii de oportunitate, studii de piata, oferte, etc. existente; -Preluarea critica a experientei pozitive a operatorilor de transport relevanti pentru acest domeniu; -Cunoasterea detaliata a cerintelor transportului public din Zalau printr-un dialog productiv cu autoritatile si conducerea operatorului local. 1. Analiza evolutiei pietei europene privind autobuzele urbane care prezinta cel mai scazut nivel de poluare In contextul in care statele membre UE au avut obligaţia transpunerii si implementarii Directivei 2009/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, alaturi de alte initiative dezvoltate la nivel european privind acordarea unui suport financiar dedicat proiectelor ce au ca tema dezvoltarea electromobilitatii si a sistemelor de transport nepoluante, autobuzele electrice au cunoscut o evolutie rapida, atat din punct de vedere tehnologic, cat si din punct de vedere al acceptabilitatii pe piata. Pe de alta parte, prin restrictiile impuse de legislatie privind nivelul emisiilor, incepand cu introducerea conditiilor pentru fabricatia motoarelor EURO 6, constransi de cresterea cheltuielilor de productie, fabricantii de autobuze s-au indreptat si catre alte tehnologii si produse. Astfel, in ultimii ani, autobuzele electrice (BEV) au cunoscut o crestere rapida pe piata europeana. Alte reglementari europene care au influentat in mod radical structura productiei de autobuze sunt reprezentate de Directiva 2008/50/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului și un aer mai curat pentru Europa și Directiva 2004/107/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) în aerul înconjurător, ambele transpuse în legislația naţională prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. In Figura 1 se prezinta o situatie centralizata a autobuzelor cu actionare electrica (hibride-PHEV, troleibuze-Tb si full electrice-BEV) existente in parcurile operatorilor de transport public europeni, livrate in ultimii ani de fabricantii din lista prezentata. Dupa cum se observa, majoritatea fabricantilor s-au orientat catre productia de autobuze cu tractiune exclusiv electrica. In mod paradoxal, desi tehnologia de fabricație a autobuzelor electrice inca nu a ajuns la nivelul la care sa poata oferi pe piata un produs matur, datorita suportului financiar acordat la nivel european atat pentru sustinerea cercetarii si dezvoltarii cat si pentru procurarea autobuzelor electrice, in prima jumatate a acestui an numarul total al autobuzelor electrice aflate in exploatare a depasit pragul de 1000 de unitati. Figura 1. — Situatie centralizata a autobuzelor electrice existente in Europa. BYD Optare Solaris VDL Ursus Volvo Van Hool/Vossloh Kiepe Ebusco Skoda Bluebus SOR IRIZAR Linnker Ikarus-Skoda Castrosua Hybricon Artic Whisper Hess Cobus Industries Bozankaya Sileo Vectia Higer Kiepe Van Hool Yutong Van Hool SILEO Hybricon Artic ADL VDL/e-Traction Ursus Ekolvolt CRRC Chariot Motors Tosa Scania | ] | —... | Situatia autobuzelor electrice aflate in exploatare in Higer Chariot Heuliez Europa - in prima parte a anului 2018 Găppel ) Sursa principala a datelor: UITP Caetano | l MN Bozankaya Sileo Bozankaya ALSTOM Aptis | PHEV Nr.autobuz 2) 20 40 60 80 100 120 140 160 180 Pe de alta parte, cunoscandu-se cerintele specificate in legislatia europeana, inclusiv prin Directiva 2009/33/CE, dupa anul 2020 se prevede o crestere semnificativa a proportiei autobuzelor electrice, ajungandu-se la un nivel de peste 50% din totalul celor ce vor fi vandute in anul 2030, conform previziunilor efectuate de expertii europeni din cadrul proiectului ZeEUS si a statisticilor detinute de UITP. 100 Figura 2 -— Previziuni asupra evolutiei pietei europene pentru 80 autobuze (Sursa: Proiectul ZeEUS). 650 40 20 2020 2025 2030 * Clean Diesel « Diesel-Hybrid e Bottery-Electric e FuelCells e CNG/biogos De asemenea, in ceea ce priveste evolutia pietei pentru statiile de incarcare a bateriilor aflate in dotarea autobuzelor cu propulsie electrica si hibrida, previziunile pietei arata ca aproximativ 70% din totalul acestora vor fi dedicate autobuzelor full-electrice, 24% vor fi pentru troleibuze cu autonomie (substatii electrice cu incarcare prin sistemul catenar), iar numai 6% vor fi pentru autobuze Hibrid Plug-in, dupa cum se arata si in Figura 3. i Source: ZeEUS and UITP VEI Committee Figura 3 - Previziuni , | asupra sistemelor de incarcare a autobuzelor cu tractiune electrica si hibrida. (Sursa: Proiectul ZeEUS si Comitetul de vehicule electrice al UITP). „ Share of battery „. buses by charging strategy e Depot only * Opportunity e Battery e Trolleywith battery e Plug-in hybrid Incl. FC Pe plan mondial, asa cum se arata in studiul privind piata mondiala a autobuzelor electrice („Persistence Market Research Report” din anul 2016) se asteapta ca vanzarile acestora sa creasca cu o rata anuala de aproximativ 35%, iar in anul 2020 se va ajunge la un total anual de aproape 34.000 autobuze electrice vandute. In prezent, se pare ca cele mai multe autobuze electrice au fost distribuite pe piata chineza. Numarul acestora este de aproximativ 150.000 autobuze. Din punct de vedere dimensional, dupa cum se observa in Figura 4, marea majoritate a autobuzelor electrice au fost fabricate cu lungimea standard de 12m. Pe de alta parte, exista mai putini producatori care au introdus in productia de serie, combinat, atat autobuze de 12m cat si unele mai scurte, de 8-10m. In ceea ce priveste capacitatea de transport, conform valorilor prezetate in Tabelul 1, se observa ca majoritatea autobuzelor de 12m au o capacitate de transport mai scazuta in comparatie cu autobuzele diesel din aceeasi categorie dimensionala. Tot in tabelul respectiv sunt prezentate puterile bateriilor de acumulatori instalate in aceste vehicule. Acestea au diferente valorice destul de mari, deoarece majoritatea acestor autobuze au fost dimensionate in directa corelatie cu conditiile de exploatare din orasele beneficiare si cu optiunile clientilor, pe de o parte, dar si cu posibilitatile tehnologice de fabricatie existente in momentul procurarii. Figura 4 - Lungimile autobuzelor existente pe piata si fabricantii acestora (Sursa principala a datelor primare: UITP) Mercedes Citaro electric Yutong Volvo Volvo Vectia VDL/e-Traction VDL VDL Van Hool Ursus Ekolvolt Ursus Tosa SOR SOR SOR SOR Solaris Solaris Solaris Skoda SILEO Scania Safra Optare Optare Optare Optare Optare Optare Optare Linnker MAN electric IRIZAR Ikarus-Skoda Hybricon Artic Whisper Hybricon Artic Higer Chariot Higer Heuliez Hess Hess Găppel evopro Ebusco CRRC Cobus Industries Chariot Motors Castrosua Caetano BYD/ADL BYD Bozankaya Sileo Bozankaya Bluebus ALSTOM Aptis ADL 19) 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 | Lungime autobuz - metri Tabelul 1 (Sursa principala a datelor: Proiectul european ZeEUS si UITP) Capacitate de transport Capacitate Marca Autobuz (nr. calatori) baterii (kWh) ALSTOM Aptis 77 330 Bluebus 92 240 Bozankaya Sileo 80 230 Bozankaya Sileo 79 230 61 324 58 324 75 324 83 324 70 220 65 216 BYD 60 324 85 324 75 324 70 292 87 220 60 324 65 345 BYD/ADL 86 324 BYSD 72 330 Caetano 85 70 Chariot Motors 90 32 95 311 80 150 Ebusco 95 311 90 311 84 311 Gâppel 58 86 Hess 80 60 Heuliez 92 199 Higer Chariot 91 32 Hybricon Artic Whisper 65 80 66 376 64 339 IRIZAR 83 376 75 352 80 275 10 83 376 75 340 s0 282 MAN electric 83 A80 Mercedes Citaro 80 243 SILEO 76 230 Sileo 79 260 Skoda 82 75 72 222 70 70 70 240 87 90 78 80 70 200 71 100 73 125 Solaris 70 350 30 160 71 210 70 120 80 210 70 208 65 160 70 201 SOR 102 225 Ursus Ekolvolt 80 120 80 170 80 62.5 VDL 73 ca 59 100 Volvo 86 120 92 230 Yutong 77 295 73 295 11 Conform Tabelului 1 se observa ca pentru aceeasi categorie dimensionala a autobuzului exista capacitati de transport diferite. In general, aceasta diferenta este influentata de raportul masei totale admisibile a autobuzului si numarul total al locurilor pe scaun si in picioare, de amplasamentul si masa acumulatorilor, de ramforsarile necesare pentru structura de rezistenta a caroseriei, de masa altor comonente mecanice si electrice etc. 12 In conformitate cu informatiile prezentate in acest capitol, este evidenta evolutia pietei catre o crestere rapida a numarului de autobuze electrice ce vor fi puse in vanzare, ajungandu-se ca pana in anul 2030 sa se depasesca raportul de 50% al acestora in raport cu alte variante constuctive. 2. Analiza principalelor solutii tehnice existente pe piata 2.1 Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse Avand in vedere ca aceasta analiza se orienteaza catre autobuzele cele mai „curate” existente pe piata, pe de o parte, cat si faptul ca in prezent autobuzele cu celule de combustie inca nu prezinta solutii tehnologice atractive pentru operatorii de transport, in cadrul prezentului studiu au fost intropuse spre analiza doua variante de autobuz, respectiv autobuzele de tip Hibrid plug-in (PHEV) si autobuzele Electrice (BEV). Aceste doua tipuri de autobuze corspund normelor si obiectivelor europene, atat in ceea ce priveste diminuarea emisiilor poluante si de crestere a confortului si sigurantei pasagerilor, cat si in ceea ce priveste accesibiltatea persoanelor cu dizabilitati. Se subliniaza faptul ca prezentul studiu are ca scop reactualizarea solutiilor propuse in cadrul „Studiului privind stabilirea modalităţii de gestiune și dezvoltarea serviciului de transport public în municipiul Zalău”, elaborat in anul 2017. 2.1.1 Comparaţie cu o altă soluţie alternativă pentru problema identificată In cadrul acestui capitol vor fi prezentate pe surt cele doua alternative ce pot fi aplicate in actiunea initiata de Municipiul Zalau, in ceea ce priveste dezvoltarea serviciului de transport public, prezentandu-se avantajele si dezavantajele acestor alternative. Infrastructura aferenta incarcarii acumulatorilor aflati in autobuz este identica pentru cele doua alternative si va fi prezentata in prezentul capitol. De asemenea, in partea finala a prezentului capitol vor fi introduse comparatii privind cheltuielile estimate atat pentru procurarea vehiculelor, cat si pentru exploatarea acestora pe durata ciclului de viata. AUTOBUZELE HIBRID Aceste autobuze sunt fabricate conform unor tehnologii intermediare care fac trecerea de la propulsia ce utilizeaza exclusiv motoare diesel, la propulsia bazată exclusiv pe motoare electrice. Combinația între motorul cu ardere internă și cel electric are ca 13 efect creșterea performanțelor energetice si scaderea emisiilor poluante ale vehiculului, concomitent cu păstrarea unei autonomii crescute. Acest avantaj este apreciat mai mult pentru deplasarile efectuate in zone extraurbane si urbane, pe distante mai mari, ce impun o autonomie mai ridicata. Autobuzele hibrid sunt dotate cu motoare termice care au in general o cilindree mai mică, în comparaţie cu cele convenţionale. Aceste motoare, atat in varianta constructiva in care sunt separate mecanic de sistemul de transmisie, cat si in aceea in care motorul electric este interpus in lantul cinematic dintre cel termic si cutia de viteze, pot fi utilizate preponderent în plaja parametrilor de randament maxim al acestora prin diminuarea duratei regimurilor tranzitorii. La demaraj, acestea pot utiliza resursele de energie electrică stocată în acumulatori sau supercapacitori, energie care se obtine din regenerarea efectuata in timpul franarii. Autobuzele hibrid prezinta avantajul ca pot folosi exclusiv tractiunea electrica, la demaraj, pana la o viteza de aproximativ 20km/h. Se mentioneaza ca la demaraj, respectiv la turatii scazute, motorul electric are un cuplu mai mare in comparatie cu cel termic. In acest fel, conform declaratiei fabricantilor, se poate obtine o reducere a consumului de combustibil de pana la 30%. Pe de alta parte, stiindu-se ca randamentul unui motor diesel este sub 30% iar cel al motorului electric de peste 90%, in cazul in care se vor inregistra pierderi scazute pe reteaua de transport si transformare a energiei electrice, autobuzul electric poate oferi un avantaj net in ceea ce priveste consumul de energie. Astfel, sunt producatori care au trecut direct de la autobuzele hibrid de prima generatie, la autobuzele electrice, fara abordarea variantei Hibrid plug-in (respectiv o varianta prin care se creste autonomia in regim total electric prin dotarea suplimentara a autobuzului cu baterii de acumulatori). Spre exemplu, compania Mercedes estimeaza ca va trece de la productia de serie a variantei Citaro hibrid clasic, la cea de Citaro full electric, pana la sfarsitul acestui an. De asemenea, companiile IVECO si MAN au in program trecerea la productia de serie a autobuzelor electrice incepand cu anul 2019, in prezent compania MAN utilizand experimental (in orasul Lion) prototipul MAN Lion's City 12E. Figura 5 — Hibrid serie a , Autobuzele hibrid sunt Hibrid serie fabricate in variante d [...]