HCL 30/2014 Zalău adoptată

MUNICIPIUL ZALĂU CONSILIUL LOCAL 450016 - Zalău, Piaţa Iuliu Maniu nr.3, Judeţul Sălaj Telefon: (40)/25076 10550 Fax.(40)/260/66 1859 http :ifanarwe. zalausj.ro e-mail: primaria i zalausi. ro HOTĂRÂREA NR.30 din 17 februarie 2014 Privind aprobarea Planului de Actiune pentru Energie Durabila 2014-2020 al Municipiului Zalau Având în vedere : -Adresa Referatul Direcţiei tehnice nr.7163/12.02.2014 si prevederile HCL nr.89/28.05.2012 privind acordul aderării Municipiului Zalău la Convenţia Primarilor, Vazând prevederile OG 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali ai surselor regenerabile de energie, În conformitate cu prevederile art.7 alin.13 din Legea nr.52 din 21 ianuarie 2003 republicată privind transparenţa decizională în administraţia publică, În conformitate cu prevederile art. 36 alin. 2 lit.b, art. 36 alin. 9 si 45 alin. din Legea nr. 215 /2001 a administratiei publice locale , cu modificarile ulterioare, HOTĂRÂŞTE Art.1.Se aprobă Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă 2014-2020 al Municipiului Zalau ce constituie Anexa 1 la prezenta hotarare. Art.2.Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia tehnica. Art.3.Prezenta Hotărâre se comunică cu: -Instituţia Prefectului judeţului Sălaj -Primarul municipiului Zalău -Directia tehnica,Economică -S.C.Citadin Zalau S.R.L. -aducerea la cunostinta publica. PREŞEDINTE D Coţa Gabriela CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR: DI Stelian ln] ; V DAPL/AC/ EX. Co-funded by the Intelligent Energy Europe Programme of the European Union "2014-2020 ! (PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 2014-2020 AL MUNICIPIULUI ZALĂU) j o Pere ea ÎI MINI ai i SME Cuvânt înainte | i E] ? Utilizarea eficientă a energiei și dezvoltarea durabilă a i orașului sunt preocupări constante ale Municipiului Zalău în ultimii ani. | Ne-am angajat să reducem emisiile de CO, la nivel local cu cel puțin 20% până în 2020, investind în proiecte în domeniul energiei durabile, într-un mod planificat, alăturându-ne astfel miilor de comunităţi locale europene semnatare ale Convenţiei Primarilor. Investiţiile în energie durabilă se justifică din punct de vedere economic și social în aceeași măsură în care acestea se justifică pentru prevenirea schimbărilor climatice. Proiectele de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe și a locuintelor sociale propuse prin PAED vor duce nu doar i la reducerea emisiilor de CO, printr-un consum mai mic de energie, dar și la reducerea facturilor cu energia pentru rezindenţii acestora. Reabilitarea energetică a clădirilor publice și a iluminatului public vor duce la reducerea costurilor cu “energia ale municipalităţii, resurselele ; financiare disponibilizate urmând a fi folosite pentru | i dezvoltare locală. În contextul “provocărilor energetice reale, atât în privința utilizării durabile a resurselor și a emisiilor de CO, cât și a securității aprovizionării cu energie, ne-am propus crearea de surse locale de producere a energie din surse | regenerabile pentru consumul public, dar și promovarea utilizării resurselor regenerabile în sectorul rezidențial. Dezvoltarea transportului public, astfel încât acesta să fie atractiv și accesibil persoanelor active pe piața muncii, + elevilor, dar și pensionarilor, va influența decizia cetăţenilor cu privire la mobilitate, în sensul reducerii utilizării mașinilor personale și a consumului de carburanți, precum și facilitarea deplasării. Nu în ultimul rând, prin promovarea acestor proiecte sprijinim menţinerea/crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică, precum și îmbunătățirea calității vieţii locuitorilor municipiului. 3 PM aaa AA Pi A MID ON AN a A tatal aan Ny „2014-2020 [PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 2014-2020 AL MUNICIPIULUI ZALĂU) CUPRINS 1. “SUMAR EXECUTIV......ce ue eneeeeaneeeneeepeenoooeeoennonnneanaaseeeeasaaaeueennaaua iuni sannnnnnenoannnanannonnnnnnaaneennaanaantie 4 5: INTRODUCERE srzovztcat oc coeaaona aci tc pp ete anna eaiannaannene SARE IER RE DU 03 06 5 ll Pe te Ş 2.1. Schimbările climatice ..........c unea nea eneeeeennneennenonennnneennanenenneaa ae emana nemai amane enane 5 2.2. Convenţia Primarilor .......:cceceeceeneeeiennaaneneeanea nana eneanaananonenenonenanenenonnennnoaenenenanenenenenenonen atare 9 2.3. Descrierea Municipiului Zalău ... 2.4. Viziune - Obiectivele locale in context național și european ............enn eee 14 2.5. Implicarea comunității manea an enenenee n ane m enn n enmenene mnennmenona anna 19 3. ANALIZA SITUAȚIEI ACȚUALE..... msn eneeoneoeoneeeosonesiosaasă doi ionii tea voma sad song anoonenenena nn eaz pontoane 21 3.1. Inventarul de referinţă al emisiilor. Metodologia de inventariere 3.2. Evaluarea sectoarelor prioritare generatoare de emisii de CO2.......... maneca 23 3.2.1 Sector CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAȚII ȘI INDUSTRII......cceceee eee enneeeeennnneenneneeeeneee 24 3.2.1.1 Sector REZIDENȚIAL 3.2.1.2.Sector INSTITUȚIONAL..........nncnscaua ina saneeseneanoeaneennnannnemeneonoonnoenaeoo amanet 28 3.2.1.3.Sector INDUSTRIAL și Sector TERȚIAR (Servicii)... 38 3.2.2. Sector ENERGIE 3.2.3 Sector TRANSPORT 3.2.4. Sector PLANIFICAREA TERITORIULUI 3.2.5 Sector APĂ și DEŞEURI „maneaua anainte aneonneeaenea anno 3.3 Emisii de CO, la nivel local 4. PAED- PLAN DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ .cssisiie esa taenaazaa en aaa oneacenaeeananoonanaeaaatasenaisce 62 5. CONCLUZII sc zesove accea oveoa za cata boa aa ea aaa aceea păi 03300) 7 Dică aaa manat poa 2006 69 6. BIBLIOGRAFIE 7. ANEXE. "| PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 2014-2020 AL MUNICIPIULUI ZALĂU) 1. SUMAR EXECUTIV Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Municipiului Zalău a fost realizat cu sprijinul Comisiei Europene și al Asociaţiei Municipiilor din Romania (AMR), prin proiectul “Mai mulţi participanţi la realizarea SEAP, o plus-valoare pentru întreaga Europă - SEAP PLUS”, finanțat prin programul IEE — Intelligence Energy Europe. Printr-o selecție amănunţită AMR a inclus Municipiul Zalău în grupul ţintă al proiectului în vederea oferirii suportului tehnic necesar creionării unui PAED coerent conform cerinţelor Pactului Primarilor la care Primăria Zalău condusă de către primarul municipiului, RADU S.V. CAPÎLNAȘIU a aderat voluntar în anul 2012, astfel aliniindu-se celorlalte comunităţi locale din Europa într-un cadru comun de conlucrare continuă (celor 4416 semnatari în 2012), în vederea combaterii și atenuării efectelor schimbărilor climatice. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) pentru Municipiul Zalău, conţine o analiză substanţială a situaţiei energetice la nivel local, evidenţiază emisiile de CO, la nivel local și impactul de mediu datorat consumurilor de energie din diferite sectoare de activitate și creionează acţiuni clare de diminuare a emisiilor de CO, în strictă concordanţă cu politicile naţionale și internaționale privind securitatea energetică și schimbările climatice și implicit a strategiei Europene 20/20/20. De-a lungul dezvoltării PAED-ului au fost angajate în dezbateri și grupuri de lucru părţile interesate relevante cum ar fi reprezentanţi ai companiilor de furnizare a energiei electrice și termice la nivel local, reprezentanţi ai companiei de apă și canal, reprezentanţi ai companiei de salubrizare, transport public, reprezentanţi din industrie, ai asociaţiilor de proprietari, instituţii judeţene și regionale, departamente din cadrul primăriei și alţii. Aceştia și-au adus contribuția nemijlocită la dezvoltarea PAED-ului, atât ca reprezentanţi ai companiilor și/sau instituţiilor, cât și ca cetăţeni ai Municipiului Zalău, din dorinţa de a orienta acţiunile propuse în direcţia de dezvoltare durabilă a orașului lor și transformarea acestuia într- un oraș verde. Dezvoltarea PAED-ului prin conlucrarea acestor grupuri de lucru cât a fost gestionată de către UN consultant extern cu o vastă experienţă în domeniul consultanţei de mediu, DENKSTATT ROMANIA, cu al cărui sprijin acest PAED a luat contur. Clădirile rezidenţiale și instituţionale au fost identificate ca având cel mai mare potenţial de reducere al emisiilor de CO, la nivelul localităţii. îmbunătățirile în consumul de energie în sectorul rezidenţial și instituţional vor face nu numai orașul mai verde, dar vor menţine/crea locuri de muncă în domeniul construcţiilor și vor dezvolta noi competenţe pentru tineri în domeniul reabilitării energetice a clădirilor. Comportamentul cetățenilor municipiului cu privire la folosirea energiei acasă, la locul de muncă și în deplasările de zi cu zi, este un factor determinant în crearea unui oraș verde, durabil; schimbarea comportamentului acestora este esenţială pentru a avea un impact pozitiv semnificativ și de lungă durată. Acest raport identifică un set de acţiuni concrete prin care Zalăul poate deveni un oraș durabil, orientat către o economie verde, într-o continuă dezvoltare, și o calitate a vieţii imbunătățită. „2014:2020- (PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 2014-2020 AL MUNICIPIULUI ZALĂU] 2. INTRODUCERE 2.1. Schimbările climatice Schimbări climatice în Europa 2013 Schimbările climatice afectează toate regiunile din Europa, producând o gamă largă de efecte asupra societăţii şi mediului. Se preconizează alte efecte în viitor care ar putea provoca costuri ridicate ale pagubelor, conform celei mai recente evaluări publicate de Agenţia Europeană de Mediu. “Schimbările climatice reprezintă o realitate în întreaga lume, iar amploarea şi rapiditatea lor sunt din ce în ce mai evidente. Acest lucru înseamnă că fiecare componentă a economiei, inclusiv gospodăriile, trebuie să se adapteze şi să reducă emisiile." Jacqueline McGlade, directorul executiv al AEM Raportul, „Climate change, impacts and vulnerability in Europe 2012 („Schimbările climatice, impact şi vulnerabilitate în Europa 2012“ 1, constată că s-au observat temperaturi medii mai ridicate în Europa, precum şi scăderea precipitațiilor în regiunile sudice şi creşterea acestora în Europa de Nord. Calota glaciară din Groenlanda, gheaţa plutitoare din regiunea Arctică şi mulţi ghețari din întreaga Europă se topesc, stratul de zăpadă a scăzut, iar majoritatea criosolurilor s-au încălzit. Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile şi seceta au provocat, în ultimii ani, creşterea costurilor pagubelor pe întreg teritoriul Europei. Deşi este nevoie de mai multe dovezi pentru a discerne rolul jucat de activităţile antropice în schimbările climatice, intensificarea activităţii umane în zonele predispuse la pericole a fost un factor cheie. Se preconizează că în viitor schimbările climatice vor spori această vulnerabilitate, deoarece este de aşteptat ca fenomenele meteorologice extreme să devină mai intense şi frecvente. În cazul în care societăţile europene nu se adaptează, costurile pagubelor vor continua să crească, potrivit raportului.? Schimba matice observate şi proiecţii viitoare-unele constatări cheie Ultimul deceniu (2002-2011) a fost cel mai cald din istorie în Europa, cu temperatura de la nivelul solului în Europa cu 1,3*C mai mare decât media de dinainte de industrializare. Diverse proiecţii arată că pe continent ar putea fi cu 2,5-4*C mai cald în ultima parte a secolului XXI, în comparaţie cu media anilor 1961-1990. Valurile de căldură au crescut în frecvenţă şi durată, provocând zeci de mii de decese în ultimul deceniu. Înmulțirea preconizată a valurilor de căldură ar putea creşte numărul de decese asociate în următoarele decenii, cu excepţia cazului în care societăţile se vor adapta, se menţionează în raport. Cu toate acestea, numărul de decese asociate frigului se preconizează că va scădea în multe ţări.! În timp ce cantitatea de precipitaţii este în scădere în regiunile sudice, aceasta este în creştere în Europa de Nord, se menţionează în raport. Se preconizează că aceste tendinţe vor continua. Se preconizează ca schimbările climatice să crească numărul de inundaţii, în special în nordul Europei, ! Climate change, impacts and vulnerability in Europe 2012en („Schimbările climatice, impact şi vulnerabilitate în Europa 2012) ? “Climate Change 2007: Synthesis Report — AR4 IPCC Sai [PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 2014-2020 AL MUNICIPIULUI ZALĂU) deoarece temperaturile ridicate intensifică ciclul apei. Cu toate acestea, este dificil de disociat influenţa schimbărilor climatice în datele păstrate referitor la inundaţii de pînă acum. Scăderile debitelor râurilor par să fi devenit mai severe şi mai frecvente în Europa de Sud. Se preconizează ca debitele minime ale rîurilor vor scădea în mod semnificativ în timpul verii în sudul Europei, dar şi în multe alte părţi ale Europei în mod diferit. Regiunea Arctică se încălzeşte mai repede decât alte regiuni. În regiunea arctică s-a observat un record negativ referitor la gheaţa plutitoare în 2007, 2011 şi 2012, reprezentând aproximativ jumătate din nivelul minim observat în anii 1980. Topirea calotei glaciare din Groenlanda s-a dublat în raport cu anii 1990, pierzând în greutate în medie 250 de miliarde de tone în fiecare an, între 2005 şi 2009. Gheţarii din Alpi au pierdut aproximativ două treimi din volumul lor din 1850, iar aceste tendinţe sunt preconizate să continue. Nivelul mărilor este în creştere, mărind riscul de inundaţii ale coastei în timpul furtunilor. Nivelul mediu global al mărilor a crescut cu 1,7 mm pe an în secolul XX şi cu 3 mm pe an în ultimele decenii. Proiecţiile pentru viitor variază foarte mult, dar este probabil ca, în secolul XXI, creşterea nivelului mării să fie mai mare decât în secolul XX. Cu toate acestea, creşterea nivelului mării de-a lungul coastelor europene variază, de exemplu, din cauza circulaţiei locale a terenurilor. În afară de efectele asupra sănătăţii legate de încălzire, alte efecte asupra sănătăţii umane sunt, de asemenea, importante, se menţionează în raport. Schimbările climatice contribuie la transmiterea anumitor boli. De exemplu, acestea permit speciei de căpuşe Ixodes ricinus să se înmulțească spre nord, în timp ce încălzirea continuă poate face ca unele părţi ale Europei să fie mai favorabile ţânţarilor şi muştelor purtătoare de boli. Sezonul polenizării este mai lung şi începe cu 10 zile mai devreme decât acum 50 de ani, lucru care afectează, de asemenea, sănătatea umană. Multe studii au măsurat schimbări pe scară largă în caracteristicile plantelor şi animalelor. De exemplu, plantele înfloresc mai devreme în cursul anului, în timp ce fitoplanctonul şi zooplanctonul de apă dulce apar, de asemenea, mai devreme. Alte animale şi plante migrează spre nord sau în zonele înalte pe măsură ce habitatele lor se încălzesc. Deoarece rata de migrare a multor specii este insuficientă pentru a ţine pasul cu viteza schimbărilor climatice, acestea ar putea fi în viitor împinse spre extincţie. Deşi cantitatea de apă disponibilă pentru agricultură poate să scadă în sudul Europei, condiţiile pentru cultura plantelor s-ar putea îmbunătăţi în alte zone. Perioada de vegetaţie pentru mai multe culturi din Europa s-a prelungit şi acest lucru se preconizează că va continua, alături de extinderea culturilor sezonului cald spre latitudini mai nordice. Cu toate acestea, este prevăzută scăderea randamentului pentru unele culturi din cauza valurilor de căldură şi de secetă din Europa centrală şi de sud. Pe măsură ce temperaturile au crescut, consumul de energie pentru încălzire a scăzut, de asemenea, ducând la economisirea acesteia. Cu toate acestea, acest lucru trebuie comparat cu cererea mai mare de energie pentru răcire în timpul verilor mai calde. ? Politici şi strategii Europene privind clima şi energia Obiectivele 20/20/20 pentru o creștere durabilă, stabilite și preluate de toate țările membre UE sunt: reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelul din 1990 - UE este dispusă să reducă emisiile chiar şi cu 30%, cu condiţia ca şi alte ţări dezvoltate să îşi > Agenția Europeană de Mediu, Articol - Schimbările climatice devin evidente în întreaga Europă, confirmând necesitatea urgentă de adaptare _€ Aa! 2014-2020 . (PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 2014-2020 AL MUNICIPIULUI ZALĂU) asume angajamente similare şi ca ţările în curs de dezvoltare să contribuie, în măsura posibilităţilor, în cadrul unui acord global. creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% creşterea cu până la 20% a eficienţei energetice. Politicile energetice și climatice actuale au adus progrese substanţiale în atingerea obiectivelor 20/20/20 conform unui comunicat lansat de curând de Comisia Europeană, enumerâdu-se următoarele: “Emisiile de gaze cu efect de seră în 2012 au scăzut cu 18% în raport cu emisiile în 1990 și se așteaptă să reducă și mai mult de 24% și 32% în 2020 și 2030, respectiv, pe baza politicilor actuale. Cota de energie regenerabilă a crescut la 13% în 2012, ca o parte din energia finală consumată și este de așteptat să crească în continuare până la 21% în 2020 și 24% în 2030 UE a instalat aproximativ 44% din energia electrică din surse regenerabile la nivel mondial (cu excepţia hidro), la sfârșitul anului 2012 Intensitatea energetică a economiei UE s-a redus cu 24% între 1995 și 2011, în timp ce îmbunătățirea de industrie a fost de circa 30%. Intensitatea carbonului din economia UE a scăzut cu 28% între 1995 și 2010. Aceste obiective și ţinte ale Strategiei 20/20/20 par a fi insuficiente, astfel că leaderii au decis o reeșalonare și noi ţinte pentru 2030. Pilonii noului cadru al UE privind clima și energia pentru 2030 prezentate în data de 22.01.2014 de către Jose Manuel Barroso - Președinte al Comisiei Europeane sunt următorii: reducere a emisiilor de (GES) de gaze de seră cu 40% sub nivelul din 1990 și + oţintă la nivelul UE obligatorie pentru energia regenerabilă de cel puțin 27%, + ambiţii reînnoite pentru politici de eficiență energetică, un nou sistem de guvernare și o serie de noi indicatori pentru asigurarea unui sistem de energie competitivă și sigură. Noul cadrul are drept scop de a conduce progresul continuu către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și un sistem de energie competitivă și sigură, care să asigure energie la preţuri accesibile pentru toţi consumatorii, va crește securitatea aprovizionării cu energie a UE, va reduce dependenţa de importurile de energie și va crea noi oportunităţi de creștere și locuri de muncă, luând în considerare potenţialele efecte ale preţurilor pe termen lung.“ Problematica schimbărilor climatice la nivel național şi local Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ținând seama de condiţiile regionale: creșterea temperaturii va fi mai pronunţată în timpul verii, în timp ce, în nord-vestul Europei creșterea cea mai pronunţată se aşteaptă în timpul iernii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC 4 Articol Site-ul Comisiei europene — EUROPA 2020 "Creştere durabilă — Pentru o economie mai competitivă, mai ecologică şi mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” * A policy framework for climate and energy in the period from 2020 to 2030, Comunicat Comisia Europeană 22.01.2014 [PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 2014-2020 AL MUNICIPIULUI ZALĂU] "2), în Romania (Intergovernmental Panel on Climate Change - "Climate Change 2007: Synthesis Report se asteaptă o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1980-1990 similare întregii Europe, existând diferențe mici între rezultatele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale secolului XXI și mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului: - între 0,5*C şi 1,5*C pentru perioada 2020-2029; - între 2,0*C şi 5,0*C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (ex. între 2,0*C și 2,5*C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale și între 4.0*C și 5.0*C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creștere a temperaturii). Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din mode [...]