HCL 20/2022 Slatina adoptată

Consillul Local la municipiului Slatina Strada M. Kogălniceanu nr. 1, Slatina, Olt, 230080, telefon. 0249/439377; 439233 fax: 0249/439336 e.-mail: office(primariaslatina.ro site:www.primariaslatina.ro Nr.20/31.01.2022 HOTĂ.RÂRE Privind: aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru unitatea administrativ-teritorială a municipiului Slatina pentru anul 2022 Consiliul Local al municipiului Slatina Intrunit 1n şedinţă ordinară din data de 31.01.2022. Având 1n vedere: - iniţiativa Primarului municipiului Slatina prin referatul de aprobare nr.3991/17.01.2022 la proiectul de hotărâre; - raportul de specialitate nr. 4002/17.01.2022 Intocmit de către compartimentul Securitate şi sănătate In muncă, situaţii de urgenţă; - avizul Comisiei juridice de disciplină din cadrul Consiliului Local al municipiului Slatina; - în conformitate cu prevederile art. I din OMAI nr. 132/2007 şi prevederile menţionate la Cap.1, Secţiunea a-2-a, art.6 (1) din Metodologia de elaborare a Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor; - In conformitate cu prevederile din Cap. II, Secţiunea a-2-a, art. 13, lit. a) şi art. 14 lit. a) din Leg. 307/2006 privind apărarea Impotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare; in temeiul prevederilor art.129, alin.(7), lit. h), alin.(14), art.139, alin.(1), art. 196, alin.(1),Iit. a), din O.U.G. nr. 57/05.07.2019, privind codul administrativ; HOTĂRĂŞTE Art. 1. Se aprobă Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru unitatea administrativ- teritorială a municipiului Slatina pentru anul 2022. Anexele 1-13, fac parte integrantă din prezentul Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor. Art. 2. Prezenta hotără're se va aduce la cunoştinţă publică pe pagina de internet a primăriei municipiului Slatina şi se comunică la: - Instituţia Prefectului - Judeţul Olt; - Primarul municipiului Slatina; - Secretarului general al municipiului Slatina; - Compartimentului Securitate şi sănătate In muncă, situaţii de urgenţă. Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează BRĂTOI Eufo ii Secretar general al mu1»cpitîîui Slatina Mihai - IonIiITA Hotărărea a fOst adoptată cu 15 voturi „PENTRU". 15 - consilieri prezenţi • 5 - consilieri absenţi 20 - consilieriln funcţie. CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SLATINA APROBAT IN SEDINŢA CONSILIULUI LOCAL PRIN H.C.L. NR. 20 / 31.01.2022 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR iN MUNICIPIUL SLATINA PREŞEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PRIMAR Constantin Stelian Emil MOŢ 2022  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se intocmeşte intr-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgen-ţă „Matei Basarab" al judetului. Personalul din inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi cel al celorlalte forţe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă are obligaţia să cunoască 1n părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Responsabilităţile eetăţenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze, intr-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus in cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Obligaţia primordială. a cetăţenilor in acest domeniu este aceea de a avea un comportament w preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă in cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preintâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor. Cel de al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. intrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice -trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea in balanţă a gravităţii şi probabilităţii producerii evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să.constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi /reducerea neglijenţelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate in comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea; - respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgen-ţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate 1n comunitatea respectivă, in cazul producerii unor situaţii de urgenţă; - participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ; - incheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoaşterea modului de comportare 1nainte, in timpul şi după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele 1n drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare impotriva situaţiilor de urgenţă..  c) post dezastru: - participă la acţiunile de inlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre; - coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi imbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea in locuinţe temporare; - asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară; - coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale; - organizează activităţi de ajutor financiar. Instituţiile publice descentralizate a) în faza pre — dezastru: - identifică, localizează şi inventariază sursele de risc pe baza metodologiilor elaborate; - monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora; - coordonează elaborarea planurilor şi reglementărilor privind prevenirea şi intervenţia in situaţii dik de urgenţă generate de riscurile specifice; w - elaborează strategii şi progşame de prevenire a situaţiilor de urgenţă, ghiduri/ manuale conţinând activităţile şi responsabilităţile autorităţilor locale în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă şi a modului de acţiune; - elaborează programe de educare şi pregătire a populaţiei privind riscurile specifice, a modului de comportare şi al rolului protecţiei individuale in caz de situaţii de urgenţă, - sprijină autorităţile administraţiei publice locale în vederea elaborării propriilor strategii de protecţie impotriva dezastrelor; - elaborează normele de securitate la incendiu specifice domeniului de competenţă; - stabilesc metode şi proceduri pentru identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu specifice domeniului de competenţă şi asigurarea băncilor de date necesare. b) pe timpul producerii dezastrului: - diseminează mesajele de avertizare în caz situaţii de urgenţă şi avertizarea populaţiei şi salariaţilor prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică; coordonează, sub aspect tehnic de specialitate, acţiunile de intervenţie operativă; - asigură expertiza tehnică de specialitate pentru evaluarea situaţiei de urgenţă, pentru evaluarea evoluţiei situaţiei de urgenţă in timp, pentru evaluarea consecinţelor asupra populaţiei şi asupra mediului, precum şi formularea de recomandări cu privire la măsurile de protecţie a populaţiei ce trebuie implementate de autorităţi. c) post dezastru: - participă la reabilitarea zonei afectate pentru obiectivele din coordonarea / subordonarea sau de sub autoritatea ministerului / instituţiei centrale; - participă la elaborarea unor studii de evaluare a impactului economic, social şi de mediu ca urmare a dezastrelor; - analizează modul de comportare a infrastructurilor de apărare impotriva situaţiilor de urgenţă; - sprijină finanţarea lucrărilor cu rol de apărare impotriva situaţiilor de urgenţă; - asigură expertiza tehnică de specialitate pentru reabilitarea zonelor afectate.  - H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. -Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de inştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre -Legea apelor nr. 107/1996. -Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului şi Gospodăririi Apelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. - H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor. -L nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural. - H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea impotriva efectelor " dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren w- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic -Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic. - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore in care sunt implicate substanţe periculoase. -Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei in situaţii de urgenţă CAPITOLUL II • Caracteristicile unităţii administrativ —teritoriale SECŢIUNEA 1 Amplasare geografică şi relief Municipiul Slatina fiind resedinţa de judeţ numeroase institutii importante pe plan local si judetean (Prefectura, Consiliul Judetea) isi au sediul in acest oras. Municipiul Slatina se intinde pe o suprafata de 5.393 ha, din care 2.090 ha intravilan. Din totalul suprafetei de 5.393 ha, 3.193 ha este teren agricol si 2.200 mp teren neagricol Categorii de folosinţă a terenurilor: Suprafaţa totală din care: 5.393 ha 1. Suprafaţa agricolă din  SECŢIUNEA a-2-a Caracteristici climatice Clima zonei aparţine tipului temperat continental,exprimat de valorii anuale ale temperaturii aerului (16,6°C) si prin precipitatiile medii anuale cu valori de sub 515,7 mm. Temperaturile medii lunare au o evolutie normală, cu o ascendentă in prima jumătate a anului, cu maxim in luna iulie + 22,1°C şi au o descreştere spre sfarşitul şi inceputul anului, - 0,5°C in luna februarie. Amplitudinea termică medie este de 24,8°C. Această valoare ne permite să includem zona Slatina in regiunile cu amplitudini anuale relativ mari, care corespund unui climat continental moderat. Temperatura medie anuală la Slatina este de 10,8°C. In perioada 1896-2005 temperatura maximă absolută a atins valoarea de +40,5°C in anul 1952 in luna august, iar minimă absolută de -31°C in luna ianuarie 1942. Temperat Ianua F M A M I I A S 0 k uri rie F °C/2006 Val.medie -4,2 -1 5,2 12,5 16,9 19,8 22,8 21,2 17,4 12,8 Va1.max 7,1 14,4 22,4 23,3 31,7 34,8 34,1 34,8 30 29,5 Val.min -18,6 -15 -7,2 3,3 10,2 8,4 10,4 8,9 11,2 -0,3 Precipita Ianua F M A M I I A S 0 tii 1/m2 rie /2006 Va1. 33,5 13,1 61,2 59,7 63,4 76,6 67,6 176 41 24,2 totala Media 3 0,4 2 2 2 2,6 2,2 5,7 1,7 0,8 zilnica Va1.max 11,6 6,8 18,3 29 34 29,8 16,6 48,4 16,2 16,6 Val.min. 0,1 0,6 0,1 0,2 1 0,4 0,2 1 1 1 Crivăţul - vânt dominant din partea de est nord-est, generator de viscole iarna, ploi primăvara si secetă vara. Austrul - vânt secetos, dominant din partea de est sud-est ; Viteza medie a vânturilor este de 5m /s, regimul eolian influenţând direct pierderile de apă prin evaporare accentuând deficitul de umiditate din sol. Ca fenomene meteorologice extreme, s-au inregistrat furtuni de mare intensitate si de durată scurtă. SECŢIUNEA a-3-a Reţea hidrografică Olt reprezintă cea mai importantă apă de suprafaţă , având o direcţie de curgere NV- SE , profil longitudinal continuu şi pante reduse specifice cursurilor inferioare ale riurilor din eimpia Romină . Debitul mediu multianual este de circa 160 m3/s  - mişcare naturală= 1.090 persoane Pe raza oraşului există 3.667 de clădiri de locuit, din care 3.288 sunt case, iar 379 blocuri. Din totalul de 25.495 de apartamente, 1.089 sunt deţinute de Primăria municipiului Slatina şi repartizateIn felul următor: locuinţe sociale 47; locuinţe cu chirie 1.014; spaţii cu altă destinaţie 28. Numărul total de locuinţe se ridică la 28.740. SECŢIUNEA a-5-a Căi de transport Reţeaua de străzi insumează 178 de artere, in lungime de 140 km, din care au fost modernizate cu beton şi cu asfalt 111 km. Total nemodernizate au mai rămas 9 km de străzi, însă multe altele necesită lucrări de reparare. Reţeaua are o structură radial-inelară: Pe direcţia radială sunt străzile principale, de lungimi mari. Traseul preia in prezent majoritatea traficului de deplasare la muncă (spre zona industrială din nord-est), deplasarea în loweekend, transportul in comun şi de tranzit uşor. Alternativa de ocolire a centrului este strada Oituz, care poate prelua traficul de tranzit, o parte a transportului In comun şi o parte din deplasarea la muncă. Pe direcţia inelară s-au creat străzi care să. lege Intre ele radialele, evitând centrul şi chiar oraşul, datorită traficului intens şi a celui de mare tonaj. Staţia CF Slatina - 2 linii principale expediere călători - 3 linii primire — expediere marfă - 4 linii manevră marra Căi rutiere: - E574 Piteşti — Craiova - DJ 546 Dragăneşti-Slatina — km 92-100 - DJ 677B Salcia-Slatina-DN65 — km 5+500 — 7+300 w- DJ 653 Slatina-Recea km 0 — 3 +500 - DC 90 Slatina -Milcov km 0 - 2 - DC 90A Slatina-Slătioara(baraj) km 4 -7 - DC 27 Slatina-Cireasov-E574 km 0 — 4+600 SECŢIUNEA a-6-a Dezvoltare econornică Zone industrializate/ramuri Chiar dacă activitatea economică a municipiului Slatina s-a diversificat In ultimii 10 ani, cea mai importan-tă ramură generatoare de valoare adăugată rămâne industria, care la nivelul anului  in ceea ce priveşte industria alimentară, se fac remarcate firmele ce au ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de produse specifice, care pot fi grupate după cum urmează: Produse specifice de panificaţie - S.C. ALIMENTARA S.A., S.C. PANDIPO.S.R.L, S.C. MAGIC ALPROD S.R.L. Produse de mezelărie., S.C. COM-LDEAL S.R.L., S.C. COM MARCOS S.R.L.; S.C. VÂLCEA M.G. S.R.L. Pe teritoriul municipiului Slatina se afiă numeroase baze de construcţii civile şi industriale: -S.C. ROLMIS S.R.L. -S.C. SCADT S.A. -S.C. SERENA. S.A. -S.C. OLT DRUM S.A. -S.C. BĂLŢOI PRIMACONS S.R.L Depozite/rezervoare, capacitati de stocare Pe raza municipiului Slatina, exista o serie de operatori economici care desfasoara activitati ce prezinta pericol de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase. Nr.crt. Nume operator Adresa Substante periculoase Numar Detinute/utilizate CAS Clor lichid sub presiune 7782-50-5 Oxigen 7782-44-7 Acetilena 74-86-2 Hexafluoroaliminat de trisodiu(criolit) 1509-52-3 Bitum din gudron de carbine-smoala 65996-93-2 1 SC ALRO SA Slatina, str. Preparat de hidrocarburi 65996-93-2 Pitesti, policiclice(pasta de brascaj) nr.116 Motorina 68476-34-6 Ulei cu continut de PCB 1336-36-3 Distilate(din petrol), cu naftene grele ; 68449-42-3 ulei de bazanerafmat sau usor rafmat Slatina, str. Resorcinol 108-46-3 Draganesti Hexametilentetramina 100-97-0 [...]