HCL 290/2022 Sebeș adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR.290/2022 privind aprobarea participării MUNICIPIULUI SEBEȘ în cadrul PLANULUI NAŢIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ (PNRR) - COMPONENTA C10 - FONDUL LOCAL/ INVESTIŢIA 1.1 - Mobilitate urbană durabilă, Sub-investiţia 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — ITS/alte infrastructuri TIC, în vederea depunerii pentru finanţare a proiectului „Dotarea cu sisteme ITS - e-ticketing pentru transportul public în municipiul Sebeș” precum şi aprobarea cheltuielilor aferente proiectului Consiliul Local al Municipiului Sebeş, jud. Alba, Întrunit în şedinţa extraordinară, cu convocare de îndată din data de 12.10.2022, ora 15,00; Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea participării MUNICIPIULUI SEBEȘ în cadrul PLANULUI NAȚIONAL DE REDRESARE ŞI REZILIENŢĂ (PNRR) - COMPONENTA C10 - FONDUL LOCAL (a doua rundă de atragere de fonduri) / INVESTIŢIA I.1 — Mobilitate urbană durabilă, Sub-investiţia 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — ITS/alte infrastructuri TIC în vederea depunerii pentru finanţare a proiectului „Dotarea cu sisteme ITS - e-ticketing pentru transportul public în municipiul Sebeş” precum şi aprobarea cheltuielilor aferente proiectului; Analizând: - Referatul de aprobare nr.68860/11.10.2022a1 iniţiatorului la proiectul de hotărâre privind aprobarea participării MUNICIPIULUI SEBEȘ în cadrul PLANULUI NAŢIONAL DE REDRESARE ŞI REZILIENȚĂ (PNRR) - COMPONENTA C10 - FONDUL LOCAL (a doua rundă de atragere de fonduri)/ INVESTIŢIA 1.1 — Mobilitate urbană durabilă, Sub-investiţia 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — ITS/alte infrastructuri TIC în vederea depunerii pentru finanțare a proiectului „Dotarea cu sisteme ITS - e-ticketing pentru transportul public în municipiul Sebeş” precum şi aprobarea cheltuielilor aferente proiectului; - Raportul de specialitate comun nr.68641/11.10.2022 al Compartimentului Proiecte cu Finanţare Internă şi Internaționala, Serviciului Cheltuieli şi Resurse Umane şi Biroului Contencios Juridic Administraţie Transparenţă Decizională şi Arhivă şi raportul de specialitate nr.68924/1 1.10.2022 al Compartimentului Patrimoniu și Transport din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Sebeş la proiectul de hotărâre privind privind aprobarea participării MUNICIPIULUI SEBEŞ în cadrul PLANULUI NAŢIONAL DE REDRESARE ŞI REZILIENŢĂ (PNRR) - COMPONENTA C10 - FONDUL LOCAL (a doua rundă de atragere de fonduri)/ INVESTIŢIA [1 - Mobilitate urbană durabilă, Sub-investiţia 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — ITS/alte infrastructuri TIC în vederea depunerii pentru finanţare a proiectului „Dotarea cu sisteme ITS - e-ticketing pentru transportul public în municipiul Sebeş” precum și aprobarea cheltuielilor aferente proiectului; - referatul privind justificarea discutării în regim de urgență a proiectului de hotărâre mai sus menționat cu nr.68648/11.10.2022 al Compartimentului Proiecte cu Finanţare Internă şi Internaţională; Pagina | din 3 Având avizul nr.774/2022 al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, protecție mediu, monumente naturale și turism, avizul nr.772/2022 al Comisiei pentra administrație publică locală, juridică şi de disciplină și avizul nr.773/2022 al Comisiei de studii prognoze economico-sociale, buget, finanțe din cadrul Consiliului Local al Municipiului Sebeș; În baza prevederilor: - Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; - Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență; - Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României aprobat de Consiliul UE (28 octombrie 2021); - Ordinului MDLPA 999/2022 pentru aprobarea Ghidului specific privind regulile şi condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente Planului naţional de redresare şi reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10, Componenta 10 - Fondul local; - Ordinului nr. 2615/2022 pentru modificarea şi completarea Ghidului specific - Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente Planului naţional de redresare şi reziliență în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, componenta 10 - Fondul local; - Ordonanţei de urgenţă nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare și rezilienţă; Având în vedere prevederile art. 44, alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 129 alin. (2) lit. b), coroborat cu alin. (4) lit. d) din OUG nr. 57/2019 — privind Codul Administrativ; În baza art. 139 din OUG nr. 57/2019 — privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă participarea MUNICIPIULUI SEBEŞ în cadrul Planul Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta C10 - Fondul local - Investiţia [.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — ITS/alte infrastructuri TIC. Art, 2, Se aprobă depunerea cererii de finanţare pentru proiectul cu titlul „Dotarea cu sisteme ITS - e-ticketing pentru transportul public în municipiul Sebeș” în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10 - COMPONENTA 10 - Fondul Local (a doua rundă de atragere de fonduri), Sub-investiţia 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — ITS/alte infrastructuri TIC. Pagina 2 din 3 Art:3. Se aprobă Nota de fundamentare pentru proiectul „Dotarea cu sisteme ITS - e- ticketing pentru transportul public în municipiul Sebeș”, conform Anexei 1, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.4. Se aprobă Descrierea sumară a investiţiei pentru proiectul „Dotarea cu sisteme ITS - e-ticketing pentru transportul public în municipiul Sebeş”, conform Anexei 2, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.5. Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului „Dotarea cu sisteme ITS - e- ticketing pentru transportul public în municipiul Sebeș”, în cuantum de 2.928.186,38 lei cu TVA, reprezentând 499.860,00 euro cu TVA (la cursul Infoeuro aferent lunii mai 2021, conform PNRR, Componenta 10 — Fondul Local), din care 2.460.660,82 lei reprezentând cheltuieli eligibile asigurate din Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă, şi 467.525,56 lei TVA, reprezentând cheltuieli asigurate din bugetul de stat. Art.6. Se aprobă asigurarea din bugetul propriu al Municipiului Sebeș a sumelor reprezentând cheltuieli nceligibile necesare pentru implementarea proiectului „Dotarea cu sisteme ITS - e-ticketing pentru transportul public în municipiul Sebeş”. Art.7. Se împuterniceşte domnul Dorin Gheorghe NISTOR, Primarul Municipiului Sebeş să reprezinte Municipiul Sebeş în relația cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Art.8. De ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri răspunde Primarul Municipiului Sebeş, prin aparatul de specialitate. Art.9. Prezenta hotărâre poate fi atacată de către persoanele îndreptăţite, în termenul şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Prezenta hotărâre va fi afişată, se va publica pe site-ul Primăriei şi în Monitorul Oficial al Municipiului Sebeş şi se comunică: Iostituţiei Prefectului Judeţului Alba; Primarului Municipiului Sebeş; Viceprimarului Municipiului Sebeş; Arhitectului Şef, Direcţiei Tehnice; Serviciului Cheltuieli şi Resurse Umane; Compartimentului Proiecte cu Finanţare Internă şi Internaţională; Biroului Contencios Juridic, Administraţie, Transparenţă Decizională şi Arhivă; Compartimentului Investiţii Publice; Compartimentului Relaţii Publice, Comunicare Informatică şi Monitor Oficial Local. Sebeş la 12.10.2022 Zămi N E/ e PS: A vvvYvYvYvvvy PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ! i CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR GENERAL VLAD CRISTINA ELENA = Consilier local, RADU ALE Total consilieri locali [19 Prezenți 17 7 Pentru 17 Împotrivă - Abţineri . - Neparticipare la vot | 2ex.CS/CV/CG conţine 3 pagini şi anexe Pagina 3 din 3 EN DR i: a E E ic De-i: exa nr. | - hotărâre nr... -L30/2222.. NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 10 — Fondul Local ] Apel proiect: PNRR/2022/C10, Componenta 10 - Fondul local, A doua rundă de atragere de fonduri Investiţia |] — Mobilitatea urbană durabilă 11.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — JTS/ahte infrastructuri TIC Titlu proiect: “Dotarea cu sisteme ITS - e-ticketing pentru transportul public în municipiul Sebeș” Descrierea pe scurt a situației actuale 1. | (date statistice, elemente specifice, etc.) UAT. Municipiul Sebeş este format din localităţile Sebeș, Lancrăm, Răhău şi Petreşti. , Conform datelor statistice publicate de INS, în Municipiul Sebeş la nivelul anului 2020 au fost înregistrați 32.645 locuitori. Variația demografică în profil teritorial specifică ultimului deceniu evidențiază creşterea cu 1,1% a numărului de locuitori cu domiciliul în Municipiul Sebeș, tendință de variaţie diferită de cea înregistrată la nivel național (-1,4%) şi judeţean (-4,3%), ceea ce reflectă o atractivitate crescută pentru locuire. i Analiza distribuției ponderilor anuale pe care le reprezintă principalele grupe de vârstă de-a lungul ultimilor 10 ani, relevă scăderea semnificativă (cu 26%) a ponderii populaţiei tinere, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 ani, concomitent cu majorarea accentuată a procentului care revine locuitorilor cu vârstă de peste 65 ani (cu 42%), aspect care reflectă fenomenul de îmbătrânire demografică. În general, aceste persoane sunt caracterizate de mobilitate redusă, necesitând facilităţi în sensul creșterii accesibilității sistemului de transport. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, la nivelul anului 2020, în Municipiul Sebeş au fost înregistrați 14.093 salariați activi, distribuiţi celor 1.166 angajatori publici şi privaţi cu sediul în această localitate. Numărul locurilor de muncă ocupate la nivel loca reprezintă 40% din totalul numărului de locuitori, în timp ce la nivel județean acest indicator are valoarea de 24%. Principalii angajatori, categorie în care sunt consideraţi cei cu peste 200 salariaţi, concentrează 37% din numărul total de locuri de muncă ocupate la nivelul localităţii. Cu excepția serviciilor oferite de autorități sau instituţii publice principalii angajatori activează în industrie (Fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de transmisie; Fabricarea produselor din beton pentru construcţii; Fabricarea înghețatei; Fabricarea de furire şi a panourilor din lemn). Platforma industrială din zona de NV a teritoriului concentrează peste 3.400 de salariaţi. Al doilea angajator în funcţie de numărul de salariați (818 salariați) desfășoară activități în localitatea aparținătoare Petrești. Având în vedere cele expuse se concluzionează că la nivelul UAT Municipiul Sebeş există un potențial semnificativ pentru deplasările în scop de navetă, Unităţile de învățământ reprezintă poli de atragere / generare a călătoriilor la nivelul unei localități. În total, în Municipiul Sebeş foncționează 7 unităţi de învățământ preuniversitar (liceal — 4, gimnazial — 3) care au arondate grădinițe, clase pregătitoare și şcoli gimnaziale, în care au fost înmatriculaţi 5.099 elevi şi preşcolari. ” Tot mai frecvent, în lipsa unui sistem de transport public local atractiv, deplasările având ca scop „Ducerea / aducerea copiilor la / de la scoală” devin tot mai numeroase și sunt realizate cu autovehiculul personal. La nivelul anului 2020 în Municipiul Sebeş au fost înregistrate 11.596 autoturisme reprezentând un indice de motorizare de 355 autoturisme/ 1000 locuitori, valoare cu 3% mai mare decât valoarea medie județeană și cu 8% mai mare decât valoarea medie naţională. Utilizarea acestor autovehicule poate fi diminuată prin realizarea de investiţii în transportul public, astfel încât să devină atractiv și accesibil. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Creşterea mobilității urbane și interurbane sunt teme principale ale Uniunii Europene pentru perioada 2022-2027. Astfel, crearea, modernizarea sau extinderea serviciilor de transport public cu mijloace ecologice gestionate de sisteme inteligente (ITS) reprezintă pritorități de finanțare susținute de Uniunea Europeana. Îmbunătăţirea performantelor de calitate în serviciul public a devenit o temă majoră pentru reforma din sectorul public, indiferent de modelul de management ales, calitatea serviciului public reprezentând o problemă cheie pentru modernizarea administraţiei publice din România. Din Strategia Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014 - 2020 rezultă că România are o capacitate redusă a administrației publice de a elabora şi pune în aplicare politici şi afectează dezvoltarea globală a ţării, mediul de afaceri şi capacitatea de investiţii publice şi nu permite furnizarea unor servicii publice de calitate superioara; din 148 economii analizate, România se află pe locul 114 cu o performanţa slabă a instituţiilor, pe locul 101 cu gradul de sofisticare a mediului de afaceri şi pe locul 100 cu infrastructura, îngrijorătoare sunt datele statistice referit la guvernarea digitală în România: 9% cetăţeni folosesc TIC pentru a înteracționa cu instituţii administrației publice; 7% cetăţeni folosesc tehnologii TIC pentu a obţine informații de la administrațiile publice; 5% cetățeni ajung să downloadeze formulare specifice ale administraţiei publice, 4% cetăţeni transmit în final formularele completate utilizând TIC; analizată comparativ cu alte țări membre ale UE, România ocupă un nivel mediu de peste 60% asociat maturității serviciilor publice fundamentale furnizate online(acest lucru însemnând că în plan naţional sunt foarte puţine servicii publice care să poată fi considerate complet disponibile online). Raportându-ne la aceste statistici este evidentă urgenţa apropierii administraţiei publice de Cetăţean, iar acest deziderat nu poate fi atins decât prin îmbunătăţirea accesului la serviciile publice, reducerea birocraţiei. i În plan local o problemă o constituie creşterea productivităţii şi eficientei instituţiilor la toate nivelurile, îmbunătățirea comunicării, perfecţionarea angajaţilor. Insuficienţa personalului specializat (de conducere şi de execuţie) îngreunează realizarea reformei în diverse domenii cum ar fi: gestiunea financiară şi managementul serviciilor publice, procesul de achiziţie publică, informatizarea şi altele. Totodată, este evidentă nevoia de a îmbunătăți permanent interacțiunea digitala cu cetăţenii, cu alte instituţii publice şi private, comunicarea online cu alte sisteme de creare de documente de la alte instituţii, şi eficientizarea activităţii de tip back-office, pentru îmbunătățirea calităţii serviciilor. Nevoia permanentă de a îmbunătăți accesul cetăţenilor la informaţie şi de a oferi servicii electronice se datorează numărului tot mai ridicat de cetăţeni cu care se intra în contact, a cererilor numeroase şi diverse cu care aceștia vin către administraţia publică, precum şi a preocupării continue a instituţiei de a servi cât mai eficient interesele cetăţenilor. În acelaşi timp, pentru o economie modernă de succes, abilitatea garantării unui transport fluent şi eficient de mărfuri şi persoane este o cerinţă fundamentală. Nereuşita îndeplinirii acestei cerinţe reprezintă o ameninţare pentru competitivitate şi reflectă, de asemenea, o utilizare ne-durabilă a infrastructurii de transport. Un transport public urban flexibil şi de calitate este greu de conceput fără implementarea sistemelor inteligente de transport - ITS. Cu fiecare zi, traficul rutier urban devine tot mai insuportabil, prin amplificarea problemelor majore legate de aglomeraţia congestionată, cu consecințe majore în poluarea excesiva a mediului (pe seama consumului ridicat de combustibil), cu consecințe imprevizibile asupra sănătăţii publice, pierderi economice semnificative, datorita timpului preţios pierdut în trafic, creşterea numărului impresionant de accidente majore ca urmare a accentuării comportamentului vicios al persoanelor implicate în haosul rutier. Aplicațiile ITS au demonstrat că sunt o modalitate validă şi eficientă de sprijin pentru managementul şi operare serviciilor de transport. Acestea pot ajuta la; reducerea majoră a accidentelor rutiere; creşterea capacității efective a drumurilor fără noi construcţii (demonstrat, până la 20%), reducerea timpului călătoriei (cu o estimare de 1 an la nivelul unei vieţii umane); reducerea semnificativă a poluării generate de autovehicule şi a emisiilor de CO2. Sistemele Inteligente de Transport (ITS), altfel intitulate sisteme telematice pentru transporturi, includ o gamă largă de instrumente şi servicii derivate de la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor. Aceste sisteme au potenţialul de a furniza beneficii semnificative legate de eficienta operațională, calitatea serviciilor, managementul infrastructurii, şi în acelaşi timp pentru îmbunătățirea siguranţei, reducerea impactului de mediu şi serviciilor de informare pentru utilizatori. Performanța sistemelor de transport urban afectează atât economia, cât şi calitatea vieţii, deoarece modul în care asigură satisfacerea nevoii de mobilitate a persoanelor are implicaţii deosebite, atât asupra competitivităţii economice a localităţii şi asupra calităţii vieţii prin asigurarea timpilor de deplasare cât mai reduşi şi în condiţii cât mai confortabile de trafic şi, implicit, de deplasare cu transportul public. Implicit, implementarea şi optimizarea continuă a transportului urban asigură şi un impact minim asupra mediului şi asupra sănătăţii riveranilor, prin reducerea emisiilor poluante de noxe şi fonice. Este necesar un efort decisiv pentru a găzdui, adapta şi extinde sisteme integrate multimodale de transport în orașe și zone urbane funcţionale, cu scopul de a regândi şi transforma transportul în comun, asigurând tranziţia de la utilizarea maşinii personale la forme mai durabile, mai incluzive, mai sănătoase şi mai sigure de mobilitate pentru cetăţeni. Serviciul de transport public local face parte din stera serviciilor comunitare de utilitate publică şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general, desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul asigurării transportului public local. Prin dezvoltarea unui sistem de transport public de călători atractiv şi eficient, se pot asigura condițiile pentru realizarea unui transfer sustenabil al unei părţi din cota modală a transportului privat cu autoturisme către transportul public, în acest mod, d [...]