HCL 167/2024 Sebeș adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ CONSILIUL LOCAL HOTARAREA NR.167/2024 privind aprobarea Temei de proiectare nr. 3206/01.07.2024 pentru proiectarea obiectivului de investiţii “Înfiinţare sens giratoriu, strada Augustin Bena, intersecție cu strada Mihail Kogălniceanu, Municipiul Sebeş”-faza S.F. Consiliul local al Municipiului Sebeş. jud.Alba; Întrunit în şedinţa extraordinară cu convocare de îndată din data de 01.07.2024; Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea Temei de proiectare nr. 3206/01.07.2024 pentru proiectarea obiectivului de investiţii “Înfiinţare sens giratoriu. strada Augustin Bena, intersecție cu strada Mihail Kogălniceanu. Municipiul Sebeş" -faza S.F. Având în vedere: - H.C.L nr. 78/2017 privind modificarea H.C.L. nr. 249/2014 privind aprobarea caietelor de sarcini care vor sta la baza achiziţiei serviciilor de întocmire a documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii şi lucrări de intervenţii, de Consiliul Local; - tema de proiectare nr. 3206/01.07.2024 pentru proiectarea obiectivului de investiţii “Înființare sens giratoriu, strada Augustin Bena, intersecţie cu strada Mihail Kopălniceanu. Municipiul Sebeş”-faza S.F - referatul de aprobare nr.4 144/01.07.2024 al iniţiatorului proiectului de hotărâre: Analizând: - raportul de specialitate nr.3210/01.07.2024 întocmit de către Popa Amalia Loredana, Inspector de specialitate LA în cadrul Serviciului Public de Administrarea Patrimoniului Sebeş, prin care se propune spre aprobare Consiliului Local al Municipiului Sebeş. Tema de proiectare pentru proiectarea obiectivului de investiţii “Înfiinţare sens giratoriu, strada Augustin Bena, intersecție cu strada Mihail Kogălniceanu. Municipiul Sebeş”-faza S.F; - referatul nr.3217/01.07.2024 privind justificarea introducerii de urgenţă a proiectului de hotărâre pe ordinca de zi a şedinţei a Serviciului Public de Administrarea Patrimoniului Sebeș; Având avizul nr.517/2024 al Comisiei pentru amenajarea teritoriului, urbanism, lucrări publice, administrarea domeniului public şi privat din cadrul Consiliului Local al Municipiului Sebeş: Având în vedere: - prevederile H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice; - prevederile art. 44, alin. 1. din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; Văzând prevederile art. 129. alin.2. lit. b. coroborat cu alin.4. lit. d. din OUG nr.597/2019 privind Codul Administrativ În baza art. 139 din OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare: HOTĂRĂȘTE: Pagina | din 2 Art. 1. Se aprobă Tema de proiectare nr, 3206/01.07.2024 pentru proiectarea obiectivului de investiții “Înființare sens giratoriu, strada Augustin Bena, intersecţie cu strada Mihail Kogălniceanu. Municipiul Sebeş”-faza S.F. Art. 2. Tema de proiectare prevăzută la art. 1 al prezentei este cuprins în Anexa | care lace parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3. De ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri răspunde Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului Sebeş. Art. 4, Prezenta hotărâre poate fi atacată de persoanele îndreptăţite, în termenul și în condiţiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ. cu modificările şi completările ulterioare. Prezenta hotărâre va fi afişată, se va publica pe site-ul Primăriei şi în Monitorul Oficial al Municipiului Sebeș şi se comunică: Instituţiei Prefectului Judeţului Alba; Primarului Municipiului Sebeş: Viceprimarului Municipiului Sebeş; Arhitectului şef ; Serviciul Resurse Umane, Digitalizare şi Comunicare ; Compartimentului Investiţii Publice ; Serviciul Juridic, Patrimoniu şi Arhivă; Serviciului Public de Administrarea Patrimoniului Sebeş. YV Sebeş la 01.07.2024 | oMA 5 Ş | PREȘEDINTE DE SEDIXZĂ Ș că CONTRASEMNEAZĂ Consilier local, Alby-Dojin Eat PU Mera SECRETAR GENERAL| Municipiul Sebeş o? A A VLAD CRISTINA ELENA Uz : / rii Total consilieri locali 19 Prezenți 15 Pentru 15 Împotrivă - Abţineri - Neparticipare la vot - 2 ex. AP/CG/CV conţine 2 pagini şi anexă papina 2 din 2 ANEXA 18 We me 167/22 Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului Sebes Str. Viilor,nr. 28 Nr. 3206/01.07.2024 TEMĂ DE PROIECTARE Pentru realizarea obiectivului de investitii “Înfiinţare sens giratoriu strada Augustin Bena intersecție cu strada Mihail Kogalniceanu, Municipiul Sebeş”-faza S.F. 1. Informaţii generale 1.1. Denumirea obiectivului de investiţii Înfiinţare sens giratoriu strada Augustin Bena intersecție cu strada Mihail Kogalniceanu, Municipiul Sebeș”-faza S.F. 1.2. Ordonator principal de credite/investitor Primarul Municipiului Sebes 1.3. Ordonator de credite (secundar, terțiar) Directorul Serviciului Public de Administrarea Patrimoniului Sebes 1.4. Beneficiarul investiţiei Municipiul Sebes prin Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului Sebes 1.5. Elaboratorul temei de proiectare Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului Sebeş 2. Date de identificare a obiectivului de investiţii 2.1. Informaţii privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenului şi/sau al con- strucţiei existente, documentaţie cadastrală Locaţia unde urmeaza sa se realizeze investitia, este situat la intersectia strazilor Augustin Bena si Mihail Kogalniceanu, avand destinatia de strazi. Conform certificatului de urbanism nr. 274 din data de 27.06.2024 anexat în copie prezentei: Regim juridic:teren intravilan Propietate: Municipiul Sebes, Folosinta actuala: Strazi Destinatie din P.U.G.: cai de comunicatie rutiera Utilitati : toate utilitatile 2.2. Particularităţi ale amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse pentru re- alizarea obiectivului de investiţii: 2) descrierea succintă a amplasamentului/amplasamentelor propus(e) (localizare, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan); Municipiul Sebeş este unul dintre cele mai importante oraşe din judeţul Alba datorită dez- voltării economice pe care o cunoaşte, mai ales în ultimul deceniu, fiind avantajat şi de poziţia sa geografică. Situat în partea centrală a judeţului Alba, în sud-vestul Transilvaniei, Sebeşul se atlă la intersecţia celor 2 drumuri europene E 68 (Deva- Sibiu-Brasov) şi E 81 (Cluj- Sibiu- Pitesti). Distanţa dintre Sebeș si importantele oraşe din inima Transilvaniei este relativ mică: Alba Iulia la 15 km, Deva la 63 km, Sibiu la 55 km şi Cluj la 75 km, ultimele două beneficiind Şi de un aeroport internaţional, lucru care constituie un adevărat avantaj în dezoltarea regiunii. Generalitati Intersecţia giratorie este caracterizată prin: * existenţa unei zone centrale clar conturate, în jurul căreia este amenajată o parte carosabila cu sens unic având rol de colectare, selectare şi distribuire a traficului; * accesul în intersecţie se face prin viraj la dreapta indiferent de direcţia pe care conducătorul vehiculului intenţionează să o urmeze după intersecţie iar ieşirea se face de asemenea spre dreapta prin desprindere din flux; * vehiculele care intenționează să intre în intersecţie trebuie să cedeze trecerea celor deja angajate în intersecție „Situaţii în care se recomandă soluția de amenajare a intersecţiilor ca intersecţii giratorii: * volumul de trafic pe ramurile intersecţiei au valori apropiate; * existența unor întârzieri mari la intrarea pe drumul cu prioritate; * indicatoare rutiere de reglementare a priorităţii au ca efect mărirea întârzierilor; * virajul la stânga în intersecție are o pondere mare; * intersecţii la care s-a produs cel puţin un accident între vehiculele fluxurilor care se încru- cişează; * unde este de aşteptat ca volumele de trafic să aibă o evoluţie dificil de estimat, * în intersecțiile în care sunt necesare manevre de întoarcere. Siguranţa circulaţiei Intersecţia giratorie bine concepută asigură un grad sporit de securitate a traficului faţă de alte tipuri de amenajări la nivel ale intersecţiilor deoarece: — este uşor recunoscută de la distanță; — asigură o reducere a vitezei în traversarea intersecţiei; — reduce punctele de conflict între fluxurile de circulaţie; — o eventuală eroare privind manevrarea de ieşire se corectează uşor prin continuarea drumului în jurul insulei centrale până la efectuarea corectă a manevrei. b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile; Pentru lucrările prevăzute în zona, accesul la lucrări se va face de pe străzile si drumurile adi- acente intersectiei din Municipiului Sebes. €) surse de poluare existente în zonă; Posibile:deșeuri menajere de la persoane în tranzit, poluare fonică şi cea cauzată de noxe, praf, fum, gaze de eşapament de la autovehicolele care tranzitează. d) particularităţi de relief : Terenul aterent obiectivului de investiţii este plan,stabil,fără alte fenomene fizico-geologice de instabilitate respectiv de degradare , e) nivel de echipare tehnico-edilitară a zonei şi posibilităţi de asigurare a utilităţilor; In zonă există rețele de apă, canal „electrice, telecomunicatii si gaz. f) existenţa unor eventuale reţele edilitare în amplasament care ar necesita relo- care/protejare, în măsura în care pot fi identificate; Va fi stabilită și se va dispune sau nu relocarea sau protejarea acestora prin avizele obtinute. 2) posibile obligaţii de servitute; Nu sunt h) condiţionări constructive determinate de starea tehnică şi de sistemul constructiv al unor construcţii existente în amplasament, asupra cărora se vor face lucrări de inter- venţii, după caz; Condiţionările constructive vor fi stabilite ulterior „după obţinerea avizelor prevazute in Cer- tificatul de Urbanism numarul 274/27.06.2024 i) reglementări urbanistice aplicabile zonei conform documentaţiilor de urbanism ap- robate - plan urbanistic general/plan urbanistic zonal şi regulamentul local de urbanism afer- ent; Conform certificatului urbanism nr. 274/27.06.2024. j) existenţa de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe am- plasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul ex- istenţei unor zone protejate. Conform Certificat de Urbanism nr. 274/27.06.2024. 2.3. Descrierea succintă a obiectivului de investiţii propus din punct de vedere tehnic și funcţional: a) destinaţie şi funcțiuni; drum national si strazi urbane b) caracteristici, parametri şi date tehnice specifice, preconizate; Condiţii de amplasare a intersecţiilor giratorii: Amenajarea trebuie să întrerupă vizibilitatea asupra traseului situat după intersecţie. Ecranarea realizată de intersecţie şi amenajările ei peisagistice trebuie să fie eficientă atât ziua cât şi noaptea; Elementele giraţiei: insula separatoare din ramura intersecţiei şi insula centrală (materializate prin indicatoare de ocolire), trebuie să fie vizibile de la 230 m distanţă, ținând seama că ochiul conducătorului de vehicul se consideră situat la o înălțime de 1,0 m deasupra părţii carosabile şi a o distanţă de 2.0 m de la marginea din dreapta a părţii carosabile. Dacă este absolut im- posibil să se asigure distanţa de vizibilitate prescrisă, o soluţie de compromis o constituie pre- lungirea capului insulei separatoare până la un punct în care indicatorul rutier de ocolire amplasat pe capul insulei să fie vizibil din timp; Configuraţia geometrică a intersecţiei trebuic să fie uşor de sesizat. După identificarea prezentei intersecţiei giratorii, conducătorii vehiculelor trebuie să poată identifica uşor şi repede principalele elemente ale amenajării (insula centrală, insula separatoare de la intrare, marginile exterioare ale amenajării, calea inelară din giraţie, celelalte benzi de intrare şi de ieşire); Supralărgirea carosabilă de siguranţă şi zona necirculabilă Insula centrală comportă totdeauna două părţi distincte: — o zonă necirculabilă cu o rază minimă de 3,50 m; — o supralărgire carosabilă de siguranţă de 1,50 - 2,00 m lăţime pentru raze exterioare ale căii inelare de 12-15 m. Supralărgiri carosabile de siguranţă se pot prevedea şi pentru giraţii cu raze exterioare mai mari de 15 m dacă pe îiraseul pe care se află intersecţia circulă vehicule cu lățimi şi lungimi ce depăşesc mult dimensiunile de gabarit legiferate. Supralărgirea carosabilă de siguranță este înclinată descendent cu 4 %-6 % spre exteriorul insulei centrale. Este de dorit să se trateze suprafaţa acesteia cu profile care să diminueze confortul (exemplu: borduri semi îngropate la diferenţe de nivel faţă de partea carosabilă de până la 3 cm).Pe supralărgirea carosabilă de siguranță se execută o îmbrăcăminte rutieră diferita din punct de vedere al culorii si texturii, care să prezinte un contrast clar faţă de partea carosabilă inelară, perceptibil atât ziua cât şi noaptea. Se recomanda utilizarea pavajelor. Zona necirculabilă este delimitată printr-o bordură denivelată cu maximum 6 cm. O suprafață având lăţimea de 2,00 m situată la periferia zonei necirculabile trebuie să fie degajată de arbori sau arbuști decorativi care ar putea împiedica vizibilitatea vehiculelor angajate pe calea inelară. CALEA INELARĂ Calea inelară este o cale cu sens unic o singură bandă, destul de largă spre a permite înscrierea în giraţie a tuturor vehiculelor, inclusiv a celor foarte grele. Ca urmare, nu trebuie considerată ca o cale cu 2 sau 3 benzi separate prin marcaje pe partea carosabilă care au destinaţii precise, Lăţimea normală a căii inelare este de 7 m si depinde de: — valoarea razei exterioare a acestei căi (Rex), — de numărul și lăţimea căilor de acces în intersecţie; — aceastalățime trebuie să fie uniforma, nefiind permisă nici o lărgire a căii între două ramuri; — lăţimea căii inelare depăşeşte cu 20 % cea mai largă cale de acces, dar nu este sub 6 m; — o lățime de 8 m se justifică în cazul giraţiilor de mici dimensiuni în care circulă şi ve- hicule cu remorci sau semiremorci; — in cazul unor căi de acces cu două benzi, lăţimea căii inelare nu trebuie să depăşească 9 m dacă traficul greu are pondere importantă, dar valoarea curentă este de 3,50 m. Calea inelară trebuie să aibă un dever negativ uniform de 1,50 %-2,00 % din următoarele mo- tive: * îmbunătăţirea percepţiei căii inelare; - evitarea ruperilor de pantă la racordările cu căile de acces şi de ieşire (factorul de inconfort fiind o cauză de instabilitate pentru anumite categorii de vehicule); * uşurarea scurgerii şi îndepărtării apelor de suprafață. Totodată în orice punct al căii inelare, panta transversală nu trebuie să depăşească 3,0 %. Daca este posibil, se recomanda aplicarea principiului razelor succesive: Rint<Reire<Ries CĂILE DE INTRARE Căile de intrare au de regulă o singură bandă, exceptând situaţia în care capacitatea calculate lapunerea în funcţie impune crearea a două benzi. La oricare din ramurile intersecţiei, calea de intrare este separate de calea de ieşire printr-o insula separatoare denivelată. Unsimplu marcaj pe partea carosabilă nu este sufficient (ex- ceptând eventual ramurile cu totul secundare) . Lăţimea recomandabilă pentru partea carosabilă a căi de intrare (măsurată între marcaje) este: * 4 m pentru intrări cu o singură bandă (minimum 2,20 m pentru accese cu totul secundare); » 7 m pentru intrări cu 2 benzi (6 m dacă ponderea vehiculelor grele este foarte redusă). CĂILE DE IEŞIRE leşirile au de regulă o singură bandă, cu excepţia următoarelor situaţii: — traficul de ieşire depăşeşte 1200 vehicule etalon / oră; — traficul de ieşire depăşeşte 900 vehicule etalon autoturisme / oră şi de 3 ori traficul de pe calea inelară în dreptul insulei separatoare. Lăţimea căii de ieşire este de 4-5 m pentru o bandă, în funcţie de valoarea razei exterioare. Ca urmare, poate fi uşor racordată la lăţimea unei benzi din cale curentă. — Pentru ieşiri cu 2 benzi de circulaţie lăţimea normală este de 7 m. Se vor respecta prevederile AND 600-Normativ pentru amenajarea intersectiilor la nivel de drumuri publice si a Ordinului nr. 1296/2017 pentru aprobarea Normelor teh- nice privind proicctarea, construirea si modernizarea drumurilor. Proiectantul va utiliza toate normele si normativele tehnice specifice lucrării proiectate, în vigoare la data elaborării documentaţiilor de proiectare. Proiectantul se va conforma legislaţiei si standardelor in vigoare, având in vedere referirile la: - Reglementările tehnice definite in legislaţia internă, compatibile cu Reglementările Co- munității Europene; - Dacă nu există reglementari tehnice in sensul celor prevăzute mai sus, la reglementările naţionale se vor adopta următoarele (in ordinea expusă): -reglementari naționale care adoptă standarde europene; -reglementari naţionale care adoptă standarde internaţionale; -alte reglementari; Proiectantul este oblivat să verifice toate informaţiile oferite de Autoritatea Contractantă si să-si culeagă din teren sau surse proprii, toate celelalte informaţii necesare elaborării documentaţiilor._In cuzul existentei unor deficiente/neconcordante cu normele si normativele tehnice în vigoare va înştiința de urgentă beneficiarul, si împreuna cu acesta, se vor adopta soluţiile corespunzătoare. €) nivelul de echipare, de finisare și de dotare, exigenţe tehnice ale construcției în con- formitate cu cerinţele funcționale stabilite prin reglementări tehnice, de patrimoniu și de mediu în vigoare; Se v-a reloca reteaua de iluminat, se va asigura iluminatul public al intersectiei; d) număr estimat de utilizatori; €) durata minimă de funcţionare, apreciată corespunzător destinaţiei/funcţiunilor pro- puse; 20 ani cu realizarea lucrarilor de intretinere curenta si periodica f) nevoi/solicitări funcţionale specifice; conform punct. 2.3 lit. a),b) si c). g) corelarea soluţiilor tehnice cu condiționările urbanistice, de protecţie a mediului şi a patrimoniului; conform legislatiei in vigoare h) stabilirea unor criterii clare în vederea soluționării nevoii beneficiarului. Se vor respecta cerinţele temei de proiectare în contextul respectării legislaţiei, standardelor normativelor şi reglementărilor urbanistice în vigoare aplicabile. 2.4. Cadrul legislativ aplicabil şi impunerile ce rezultă din aplicarea acestuia Studiul de fezabilitate se va intocmi in conformitate cu continutul cadru al studiului de fezabilitate aprobat prin H.G. nr.907/2016-privind etapele de elaborare si continutul cadru al documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice. În elaborarea proiectului se va urmări respectarea exigenţelor prevăzute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, a Legii nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi a tuturor prevederilor legale în vigoare cu privire la proiectarea unor astfel de lucrări. Se vor respecta OUG nr.195/2005 privind protectia mediului si ale OUG nr.114/2007 privind modificarea si completarea OUG.nr.195/2005 privind protectia mediului. La elaborarea documentatiilor, proiectantul va respecta standardele, normativele, reglemen- tarile urbanistice in vigoare. De asemenea va respecta standardele si normativele in vigoare privind modul de intocmire si prezentare a documentatiilor elaborate ( atat pentru partea scrisa cat si pentru cea desenata). Pisele desenate se vor impaturi la format A4. Se vor respecta prevederile AND 600-Normativ pentru amenajarea intersectiilor la nivel de drumuri publice si a Ordinului nr. 1296/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice pri- vind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. 3. Alte precizări privind realizarea contractului: Tema de proiectare face parte integrantă din documentaţia de atribuire a ofertei şi con- stituie ansamblul cerinţelor pe baza cărora se elaborează de către fiecare ofertant propunerea tehnică si financiara respectiv documentaţiile de proiectare. Odată cu depunerea ofertei, ofertantul va depune o declaraţie privind cedarea dreptur- ilor patrimoniale de autor. Proiectantul are obligaţia de a înainta documentatiile, achizitorului cu scrisoare de îna [...]