Se aprobă Ghidul de bune practici pentru amenajarea și modernizarea spațiilor publice aferente locuințelor de tip condominiu din Municipiul Reșița. Decizia înseamnă că autoritățile vor avea un set de reguli pentru cum să arate și să gestioneze aceste spații, ceea ce poate implica investiții sau lucrări finanțate din buget local, termene și priorități stabilite în ghid, și impact direct asupra zonelor de locuit cu blocuri, aducând condiții îmbunătățite, spații mai atractive și de siguritate. În rezultat, locuitorii pot beneficia de spații publice mai bine amenajate, cu potențiale alocări de fonduri și termene pentru proiecte, în zonele condominiilor din oraș.
Rezumat generat cu inteligență artificială, din textul actului — actul oficial prevalează. Transparență AI
Ce se aprobă
Se aprobă Ghidul de bune practici privind amenajarea şi modernizarea spaţiilor publice aferente locuinţelor de tip condominiu din Municipiul Reșița, conform anexei
ROMÂNIA
JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
MUNICIPIUL REȘIȚA
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂREA nr. 9
Din 28.01.2021
privind aprobarea Ghidului de bune practici privind amenajarea și modernizarea spațiilor publice
aferente locuinţelor de tip condominiu din Municipiul Reşiţa
Consiliul Local al Municipiului Reşiţa, întrunit în sedință ordinară din data de 28.01.2021;
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 6549/27.01.2021 şi Raportul de specialitate
nr.6552/27.01.2021 al Direcţiei Investiţii şi Mobilitate Urbană, precum și rapoartele de avizare ale
comisiilor de specialitate ale Consiliului Local;
Ținând cont că în municipiul Reșița sunt în curs de implementare o serie de proiecte ce au
ca obiective îmbunătăţirea condiţiilor de viață, crearea unui mediu urban atractiv, asigurarea
confortului pentru locuitorii municipiului şi ţinând cont că în municipiul Reşiţa spaţiile publice
aferente locuinţelor tip condominiu reprezintă în acest moment cea mai mare suprafață de spaţii
neamenajată și ținând cont de legislaţia specifică privind reglementarea şi administrarea spațiilor
din intravilanul localităţii, s-a necesitat realizarea unui Ghid de bune practici privind amenajarea şi
modernizarea spaţiilor publice aferente locuinţelor de tip condominiu din Municipiul Reșița.
Văzând prevederile Legii nr. 350 din 6 iunie 2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul cu modificările şi completările ulterioare;
Ținând cont de Legea nr. 348 din 10 iulie 2003 privind legca pomiculturii;
Văzând prevederile Legii nr. 10 din 09 ianuarie 2020 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 71 din 2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice
de administrare a domeniului public şi privat de interes local ;
Ținând cont de Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 (republicată)privind autorizarea executării
lucrărilor de construcții cu modificările şi completările ulterioare;
Luând în considerare prevederile OUG nr. 195 din 22.decembrie 2005 privind protecția
mediului cu modificările şi completările ulterioare;
Ținând cont de O.G. nr. 21 din 30 ianuarie 2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi
rurale cu modificările şi completările ulterioare ;
Luînd în considerare prevederile OUG nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe
drumurile publice cu modificările şi completările ulterioare ;
Văzând prevederile O.G. nr. 43 din 28 aigust 1997 privind regimul drumurilor;
Luând în considerare prevederile art. 867 şi următoarele din Noul Cod Civil;
În temeiul art.92, art. 129 alin.(2 lit. a) coroborat cu alin. (3) lit.c), alin. (14), art. 139 alin.
(3) lit. £), art. 196 alin. (1) lit a), art. 197 alin. (1) şi (4), art. 198, art. 297, alin. 1, lit. a, art. 298, art.
299, art. 300 OUG 57/2019 privind Codul administrativ:
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1. Se aprobă Ghidul de bune practici privind amenajarea şi modernizarea spaţiilor
publice aferente locuinţelor de tip condominiu din Municipiul Reșița, conform anexei.
Art. 2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Direcţiea pentru
Administrarea Domeniului Public și Privat al Municipiului Reşiţa, Serviciul Public-Direcţia pentru
Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local, Serviciul de Iluminat Public şi
Drszăpezire, Direcţia Investiţii şi Mobilitate Urbană, Direcţia de Urbanism;
Art, 3.- Prezenta hotărâre intră în vigoare la data comunicării;
Art. 4. Prezenta hotărâre se comunică:
PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
MATICHESCU BOGDAN NICOLAE
Primarul Municipiului Reşiţa, domnului POPA loan;
Prefectului și Instituţiei Prefectului Judeţul Caraş-Severin;
Direcţia Dezvoltare Locala şi Instituţională
Direcţiei Investiţii şi Mobilitate Urbană;
Serviciul Public-Direcţia pentru Întreţinerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local;
Direcţiei pentru Administrarea Domeniului Public şi Privat al Municipiului Reșița;
Direcţiei de Urbanism
CONTRASEMNEAZĂ,
“ ar Gen
4 “ORNEL
DE BUNE PRACTICI
PRIVIND AMENAJAREA
ȘI MODERNIZAREA
SPAŢIILOR PUBLICE
AFERENTE LOCUINȚELOR
DE TIP CONDOMINIU
DIN MUNICIPIUL REȘIȚA
Ghid de bune practici
privind amenajarea
și modernizarea
spațiilor publice
aferente locuinţelor
de tip condominiu din
Municipiul Reşiţa
Exemplar intern
Cuprins
1 Introducere. ........-.-. î . |. |... n... n... . 1. sa. 1 1. n 9
1.1 Oportunitate. ,. 10
1.2 Rolui ghidului . a 11
2 Obiectivele ghidului ..... . A N CR 12
3 Scenarii de utilizare și destinatari . ........-. în... 15
3.1 Proceduri de achiziție publică şi investiții . . . . . ..„...... 15
3.2 Lucrări de reparații. ... a. 16
3.3 Zone de aplicare. .. . .. . cc... „16
3.4 Cartiere din anii 50-60 ., .,.. cc... 16
3.5 Cartiere din anii 70-80... . . cc... 16
3.6 Tipologiile spaţiilor publice comunitare din zone de condominii . .17
3.7 Cum şi cu cine colaborăm? . . . n... 21
4 Definiţii generale. ...... [mean anna. n... n... . 23
5 Spaţii comunitare de proximitate . ...... [anna n... 25
5.1 Acces scară condominiu . 28
5.2 Amplasare obiect de artă în spaţiul public . . . ... 33
5.3 Ilustrații de amenajare a unor spaţii comunitare sau cvartale . . , .36
6 Infrastructură pietonală .. ...... cc... ...... ... 42
6.1 Reguli de bază. ... 42
6.2 Dimensiuni minime de proiectare , . . . . . . . ........ 44
6.3 Măsuri de creștere a siguranței în trafic .. ... 45
6.4 Alee pietonală principală . . . . „cc... 47
6.5 Alee pietonală secundară . . . . . . cc... 51
6.6 Elemente de marcaj pentru persoane cu dizabilități, . . ..... 53
7 Infrastructură de biciclete . . . ... „1. n... n... „58
7.1 Principii e 58
7.2 Scheme de organizare .. . . . cc. 60
7.3 Borduri şi delimitări de suprafeţe . . . . ..... 64
7.4 Profile stradale. . . . . . . . cc. 66
8 Dotări tehnice şi mobilier urban . . ...... 1. 1... ... 70
8.1 Bănci . 72
8.2 Elemente de siguranță a traficului pietonal: Bolarzi. ....... 80
8.3 Pavilioane . . . . . . ca 82
8.4 Cișmea e 83
8.5 Signaletică, a 84
8.6 Rastel de bicicletă . . ..., . cc. 87
8.7 Coșuri de gunoi ... ca 89
8.8 Iluminat public. . e 93
8. Agrement . . e 102
9 Arborişi vegetaţie ..... ..nnsncnaunsaaau anna... 110
Index .......s. n.n... cn... . . .. n... [ama a. 1. 114
1
Introducere
Reșița s-a transformat în ultimii ani ca
urmare a schimbării de orientare strategică.
Perioada de declin a industriei grele a
produs schimbări fundamentale în modul
de funcționare a orașului după 1989.
Mobilitatea urbană, relația locuire-muncă-
agrement este una diferită față de acum 30
de ani, necesitând noi răspunsuri, la fel ca şi
structura demografică. În ultimii patru ani
s-a produs o reorientare strategică care se
hrănește din potenţialul regiunii și nu mai este
captivă vulnerabilităților tipice unui oraș în
descreștere. Totodată, la nivel global, ultima
decadă a definitivat obiectivele unei dezvoltări
urbane sustenabile, asumate de orașe din
întreaga lume. La nivel european de mai bine
de zece ani Carta de la Leipzig stabilește
dezideratele pentru orașul european, un oraș
compact, cu o mobilitate bazată pe drumuri
scurte - susținute de un mix funcţional ce
oferă servicii și aprovizionare de proximitate,
Un oraş ce încurajează mobilitate pietonală și
velo, este accesibil tuturor. Orașul, proiectat
acum 50 - 60 de ani, a fost desenat pe
planșetă urmărind cu totul alte obiective
decât rezilienţa, creșterea sustenabilă sau
zonificarea mixtă. A fost desenat ca un
oraș industrial mono funcţional, nerealist
previzionat în perpetuă creștere demografică,
nepregătit pentru șocuri economice și pentru
transformări structurale. Marile condominii și
cartiere de locuire colectivă, surse de forță de
muncă pentru industrie, au devenit însă între
timp cartiere cu o varietate de funcțiuni. Așa
cum economia s-a diversificat și cartierele
de locuințe s-au diversificat semnificativ.
Numărul de mașini a crescut, iar infrastructura
1. INTRODUCERE
spațiului public, arhitectura sa, așa cum
a fost concepută initial, are nevoie de
modernizare și recuperare. Calitatea
unei locuiri urbane contemporane poate
fi îmbunătățită prin recuperarea spațiului
public și stradal, în sensul reformulării
calității spațiului exterior, adiacent
condominiilor, ca spaţiu accesibil tuturor,
dedicat oamenilor. Acesta va oferi o
varietate de opțiuni pentru activități
diverse şi un microclimat pregătit să facă
față schimbărilor de temperatură și mediu
ce vor avea loc. Demersul Municipiului
Reşiţa se racordează astfel la obiectivele
dezvoltării durabile stabilite în Agenda
2030, iar prezentul ghid vine să sprijine
această recuperare a mediului urban.
1.1 Oportunitate
Primăria Reșița se află într-un amplu
proces de reorientare strategică. Această
reorientare trebuie susținută și atunci
când se fac investiții majore în domeniul
public din cartiere, printr-o abordare
nouă, integrată și orientată nu doar
pe satisfacerea nevoilor generate de
automobil. Trebuie considerate toate
grupele de utilizatori a spaţiului public,
aşa cum practica internaţională o
dovedește. Investițiile în infrastructura
rutieră au fost mulți ani văzute drept
investiţii pur tehnice, reglementate de
normative elaborate în anii '70 și '80,
orientate exclusiv spre fluidizarea şi
satisfacerea nevoilor traficului motorizat
individual. Calitatea trotuarelor construite
în România este mult sub ce ar fi posibil,
fiindcă sunt văzute ca elemente adiacente
şi adesea reziduale la calea rutieră auto.
În general materialele folosite au o
calitate foarte slabă, iar proiectarea nu
atinge un nivel de diferenţiere și detaliu
satisfăcător. Dincolo de lipsa de calitate
punctuală a unor proiecte, nu există o
coordonare între diferitele proiecte de
infrastructură elaborate. De asemenea,
nu există un standard general privind:
materialele utilizate de diferiți proiectanți
contractați, mobilierul urban, elementele
de iluminat public și elementele de
peisaj. Faptul că majoritatea cetățenilor
locuiesc în condominii construite în
regim de ocupare a terenului deschis,
face gestionarea acestor investiții în
spaţiile libere, incluzând străzile la
această categorie, cu atât mai dificilă.
Structura tradițională a orașului european
constituită din străzi delimitate de clădiri în
front continuu este mai ușor de gestionat
fiind mai clară distincția dintre public și
privat. Condominiile din anii 50-80 sunt
din acest punct de vedere văduvite de
claritate. Multe investiții realizate aici în
Ghid de bune practici privind amenajarea și
1 modernizarea spațiilor publice aferente locuințelor
de tip condominiu din Municipiul Reşiţa
domeniul public sunt strict asfaltări de
carosabil existent, proiectat acum peste
jumătate de secol, fără o regândire a
acestuia și fără a aborda integrat spațiul
liber, incluzând în el carosabilul auto și
suprafețele destinate traficului în repaus.
Ghidul prezent nu va înlocui o strategie
de mobilitate și revitalizare a cartierelor
de condominii, dar va crea premisele
pentru ca investițiile decise într-un
asemenea concept de regenerare urbană
de cartier să fie corelate din punct de
vedere al detaliilor, abordării proiectării
și execuţiei și mobilierului urban. Va
contribui la diversificarea obiectivelor
și temelor de proiectare elaborate la
nivel de administraţie în sensul creșterii
complexității spaţiului liber și a felului în
care acesta răspunde nevoilor locuitorilor.
1.2 Rolul ghidului
Rolul ghidului este de a oferi reguli de
design stradal și urban pentru spaţiile
libere și spaţiul stradal în cartierele
de condominii a Municipiului Reșița.
Ghidul conţine: reguli de poziționare a
elementelor de mobilier urban, reguli
de montaj și aplicare a pavajelor pe
tipuri de suprafețe, reguli de racord în
intersecții pentru străzi locale și detalii tip
pentru elemente recurente ale spaţiului
pubiic. Ghidul conţine recomandări
privind calitatea și specificaţiile tehnice
ale materialelor și obiectelor relevate,
gabarite minime și gabarite generale ale
acestora, precum și profile stradale tip
pentru diferitele tipologii ale acestora.
Detaliile de montaj și amplasare,
precum și regulile de proiectare trebuie
adaptate în cadrul proiectării. Prevederile
ghidului se vor implementa etapizat
odată cu implementarea unor proiecte
de modernizare a spațiului stradal și a
spațiului public.
Ce face ghidul?
— Stabileşte elemente: de iluminat
public, mobilier urban, management
al apelor pluviale, vegetaţie urbană,
pavaj și infrastructură rutieră, ghidaj
vizual și tactil, precum și modalităţi de
amplasare ale acestora;
— Asigură prin elementele propuse
calitatea spațiului public și durabilitatea
investiţiei;
— Asigură prioritizarea pietonului în
raport cu mașina, în investițiile
realizate;
— Asigură accesibilitatea în siguranţă a
spațiului public pentru toate grupele
de utilizatori din cadrul investiţiilor
realizate;
— Asigură coerenţa spațiului public în
timp.
Ce nu face ghidul?
— Ghidul nu va stabili reglementări de
construire;
— Ghidul nu va înlocui un Plan Urbanistic
Zonal sau Concept de regenerare;
— Ghidul nu va înlocui proiecte de
amenajare și modernizare.
11
2
Obiectivele
ghidului
Obiectivele Primăriei Municipiului Reșița
prevăd creșterea atractivității mediului
urban. Un factor cheie este adaptarea
cartierelor de locuinţe colective la nevoile
secolului 21. Accesibilitatea pietonală și
caracterul democratic al spațiului public
sunt elemente cheie pentru reformularea
direcţiei strategice a municipiului. Spațiul
public trebuie să fie deschis unei game
largi de activități pentru toate grupele
de vârstă, Acesta trebuie să fie sigur
pentru toți locuitorii și să ofere condiții
de mobilitate, activitate și repaus tuturor.
Spaţiul public trebuie să fie durabil și
rezilient din punct de vedere tehnic și
material. Spaţiul public trebuie să își
aducă contribuţia la diminuarea impactului
schimbărilor climatice. Obiectivul general
urmărit odată cu aplicarea ghidului
va fi acela de a optimiza spațiul liber,
de a reduce carosabilui acolo unde el
depășește gabaritele minime impuse și
de a reda cetățenilor spațiul public spre
utilizare, astfel încât acesta să contribuie
la regenerarea cartierelor și la creşterea
calității de locuire. Dotarea spațiului
public cu zone de repaus, utilizarea
unor detalii și materiale durabile și
ușor de întreținut, creșterea calității
microclimatice și a caracterului incluziv
raportat la grupe sociale și de vârstă, stau
Ghid de bune practici privind amenajarea și
modernizarea spațiilor publice aferente locuințelor
de tip condominiu din Municipiul Reşiţa
la baza propunerilor făcute. Creșterea impactului ecologic
a spaţiului verde și integrarea vegetației în amenajarea
de spații libere se va face prin detalii de plantare și
grupare a arborilor urbani și a vegetației joase și medii.
Un obiectiv declarat al mobilității urbane este încurajarea
mișcării pietonale și velo. În acest sens, ghidul prevede o
serie de principii, reguli, detalii și piese de mobilier care
cresc atractivitatea infrastructurii pietonale și velo odată
aplicate și au potențialul de a reduce numărul de deplasări
cu automobilul pe distanțe scurte și medii,
Obiectivele imediate atinse prin elaborarea ghidului sunt:
— Definirea unei identități a spațiului public în zonele de
condominii;
— Crearea unei documentaţii suple şi ușor de utilizat,
care să ofere un instrument simplu administrației
publice locale, managerilor de proiect, proiectanţilor și
societății civile;
— Realizarea unui ghid durabil, ce poate fi actualizat și
adaptat în timp, astfel încât să ofere un instrument
pe termen lung care să asigure dezvoltarea unitară și
armonioasă a spaţiilor libere în zonele de condominii.
Obiectivele strategice la care ghidul contribuie indirect:
— Utilizarea sustenabilă a bugetului local;
— Reducerea numărului de deplasări auto pe distanțe
scurte și medii;
— Creșterea numărului de deplasări pe jos și cu bicicleta;
— Combaterea efectului schimbărilor climatice prin
desigilare, managementul apelor pluviale și gestionarea
zonelor umbrite;
— Creșterea atractivităţii spaţiului public pentru economia
locală, servicii și gastronomie;
— Creşterea rezilienței economiei locale față de actorii
majori ai piaței de retail;
— Diminuarea schimbării demografice prin creşterea
atractivităţii mediului urban.
13
3
Scenarii de utilizare
și destinatari
Ghidul trebuie utilizat încă din primele stagii ale unei
proceduri sau proces decizional cu privire la reparaţii şi
investiții în infrastructură. El stabilește un cadru general şi
cerinţe de calitate şi design care trebuie luate în considerare
începând cu nota de fundamentare şi continuând cu caietul
de sarcini, până la elaborarea şi recepţia documentaţiilor
tehnice,
Ca atare ghidul este destinat administraţiei publice,
managerilor de proiect, arhitecților şi proiectanţilor de
drumuri, dar şi cetăţenilor, grupurilor de iniţiativă, tuturor
celor interesaţi de calitatea spațiului adiacent condominiilor,
de accesibilitatea şi siguranţa acestuia. Toate grupele de
utilizatori ai acestui material pot folosi ghidul pentru a
avea un standard de aşteptări comune, cu cerinţe minime
privind calitatea spațiului public.
3.1 Proceduri de achiziţie publică şi investiții
Ghidul poate fi ataşat caietului de sarcini pentru proiecte
de reabilitare a spațiului public, a unor pieţe, piaţete, alei
și străzi de cartier. Administrația publică poate estima în
baza lui costuri de investiţie pentru obiecte de acest tip.
Ghidul poate fi utilizat în orice tip de procedură de achiziție
publică. El poate fi folosit şi în cadrul unor concursuri de
soluţii. În acestă situație, de regulă, obiectul concursului
este un spaţiu de importantă deosebită şi cu un caracter
de valoare ridicată, ca atare ghidul se recomandă a fi
informativ. Condiţia pentru acest lucru este ca respectivul
concurs să fie organizat după criteriile de organizare UIA,
respectiv ale OAR.
15
3, SCENARII DE UTILIZARE SI DESTINATARI
3.2 Lucrări de reparații
În situaţia în care se repară anumite
segmente sau zone, prezentul ghid poate
fi utilizat pentru selecţia materialelor,
mobilierului şi elementelor de ghidaj,
respectiv iluminatul public. Această
situaţie este recomandată doar dacă
profilul stradal şi desenul general de
amenajare a spaţiului respectiv nu
este modificat şi răspunde unor cerinţe
minime din acest punct de vedere. Pot
fi realizate în acest scenariu măsuri de
accesibilizare şi iluminat public, plantări
de arbori şi montare de mobilier urban pe
poziţii existente. În situaţia în care este
necesară o modernizare semnificativă
se recomandă demararea unui proiect şi
realizarea unei investiții, nu doar a unei
reparații.
3.3 Zone de aplicare
Zonele de aplicare sunt cartierele de
condominii din Reşiţa, principalele fiind:
unul construit între anii 50-60, respectiv
unul construit până în anii 80. Acestea
au ca numitor comun modul de ocupare
a terenului în regim deschis, rezultând
în spaţii largi deschise, adesea greu
de întreținut, la ora actuală amorfe ca
delimitare a funcțiunilor şi suprafețelor.
Probleme majore rezultă ca urmare
a numărului crescut de automobile
din aceste cartiere. Ghidul se aplică:
cartierelor, aleilor pietonale, străzilor de
cartier, parcajelor la sol, spaţiilor verzi,
pistelor velo şi spațiilor comunitare dintre
blocurile de locuit.
Ghidul poate fi însă utilizat şi în alte zone
ale Municipiului Reşiţa, acolo unde se
impun reparații de alei, trotuare, spaţii
comunitare, investiții în modernizarea
unor străzi locale, introducerea de piste
velo sau montarea de mobilier urban.
3.4 Cartiere din anii 50-60
Cartierele construite în anii 50
sunt tributare ca stil arhitectural
neoclasicismului stalinist de după război.
Ca structură urbană şi ele sunt construite
în regim deschis, dar spaţiul stradal este
mai clar delimitat prin fronturi stradale.
Cartierul Lunca Pomostului este un
asemenea exemplu. Aceste cartiere au
probleme similare, însă spaţiile libere
sunt adesea conformate precum curţi
interioare semiînchise, cu o delimitare
neclară între pietonal şi carosabil auto.
Acestea deprind zone de activitate destul
de slab definite şi lipsite în general de
mobilier urban şi dotări.
3.5 Cartiere din anii 70-80
construi
[...]
Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.
Primești un email când consiliul local discută sau votează pe subiectul ales de tine — parcări, gunoi, cartierul tău, orice. Gratuit, te dezabonezi oricând.
Folosim cookie-uri esențiale pentru funcționarea site-ului și, doar cu acordul tău, statistici anonime de trafic (Google Analytics). Detalii în Confidențialitate.