HCL 463/2018 Reșița adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞIŢA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR. 463 Din _20.12.2018 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Reşiţa pentru perioada 2018-2023 Consiliul Local al Municipiului Reşiţa, întrunit în şedinţă ordinară din data de 20.12.2018 Având în vedere Expunerea de motive şi Raportul de Specialitate al Direcţiei de Asistenţă Socială, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului Local; Văzând prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Reşiţa nr.413/29.11.2018 privind reorganizarea Serviciului Public ”Direcţia de Asistenţă Socială” şi înfiinţarea Direcţiei de Asistenţă Socială, din subordinea Consiliului Local al Municipiului Reşiţa, precum şi aprobarea organigramei și a statelor de funcții ale acesteia; Luând în considerarea Strategia de dezvoltare locală a Municipiului Reşiţa, Strategia de dezvoltare locală a Grupului de Acţiune Local Reşiţa precum şi Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul judeţului Caraș-Severin; Având în vedere prevederile Hotarârii Guvernului nr.797/2017 pentru aprobarea regulamentelor- cadru de organizare si funcţionare ale serviciilor publice de asistenta sociala si a structurii orientative de personal, precum și ale Anexei nr.2 - Regulamentul-Cadru de organizare si funcţionare al direcţiei de asistență socială organizate în subordinea consiliilor locale ale municipiilor și oraselor, cu modificările şi completările ulterioare; În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1826/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare; Luând în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr.1113/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2016; Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.383/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020; Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020, a Planului operațional de acţiuni pentru perioada 2016-2020, precum și a Mecanismului de monitorizare şi evaluare integrată a acestora, cu modificările şi completările ulterioare; Ținând seama de prevederile Hotărârii Guvernului nr.18/2015 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 201 5-2020; Ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr.539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.G.nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare; Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.867/2015 pentr aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale; Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale; Luând în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr.1252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcţionare a creșelor și a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, cu modificările și completările ulterioare; În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare; Potrivit prevederilor Legii nr.263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare; Conform prevederilor Legii nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare; În baza Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În conformitate cu prevederile Legii nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Luând în considerare prevederile Legii nr.292/2011 a asistenţei sociale, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul prevederilor art.36 alin.2 lit.b), alin.4 lit.e), alin.6 lit.a pct.2, art.45 alin.1, art.49 alin.1 şi art.115 alin.] lit.b) şi alin.3 ale Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1 - Se aprobă Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Reşiţa pentru perioada 2018-2023, conform Anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2 - Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează Direcţia de Asistenţă Socială. Art.3 - Prezenta hotărâre se comunică:, - Primarului Municipiului Resita - di Popa loan; - Prefectului si Institutiei Prefectului judetului Caras-Severin; - Direcţiei de Asistenţă Socială. PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ, FLOREA DĂNUȚ ROMÂNIA ÎNCA 14 WC. MB. 463 /R JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN CONSILIUL LOCAL REȘIȚA DIRECȚIA DE ASISTENȚĂSOCIALĂ mun. Reşiţa, str. Libertăţii nr. 18-22, cod 320051, județul Caraș-Severin tel.: 0355/080242; fax: 0355/080272; e-mail: asistenta.sociala(âprimariaresita.ro e e he e dee e e e de de e de de e e e e de e e dee e d de e e de de de de de de de e e e de de de de de de e dee de de de e de de e e de de de de e de de e de e de de de de de e de de de de de de de de e dee de de dee e PROIECT STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI REŞIŢA 2018 — 2023 „Efectele asupra comunităţii nu se văd imediat. Dar dacă tu reuşeşti să oferi un spaţiu civilizat unei familii segregate, să-i dai o şansă la educaţie unui copil, să meargă înainte și să crească altfel, să crească într-un mediu sănătos — atunci avem o șansă să integrăm aceste familii marginalizate şi să sperăm la un viitor mai bun pentru tot orașul. » loan Popa, primar Municipiul Reșița CUPRINS I. CADRUL STRATEGIC GENERAL 1.1. Consideraţii generale 1.2. Politici europene și naţionale privind dezvoltarea serviciilor sociale 1.3. Cadrul legislativ şi instituţional II.PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL MUNICIPIULUI REȘIȚA 2.1. Caracteristici teritoriale ale municipiului Reşiţa 2.2. Indicatori demografici — structura populaţiei după vârstă, sex, etnie, religie 2.3. Analiza situaţiei socio-economice a municipiului Reşiţa 2.3.1. Migraţia la nivelul municipiului 2.3.2. Forţa de muncă 2.3.3. Dezvoltare educaţională 2.3.4. Sănătate 2.3.5. Locuirea și accesul la utilităţi 2.3.6. Servicii sociale 2.4. Analiza nevoilor sociale şi a capacităţii locale de furnizare a serviciilor sociale 2.4.1.Furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale la nivelul municipiului Reşiţa și a judeţului Caraș- Severin 2.4.2. Instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale partenere ale Direcţiei de Asistenţă Socială Reşiţa în furnizarea de servicii sociale 2.4.3. Rolul parteneriatului în furnizarea serviciilor sociale 2.5. Analiza capacităţii Direcţiei de Asistenţă Socială Reşiţa de a furniza beneficii şi servicii sociale 2.6. Concluzii privind analiza datelor înregistrate la nivelul Direcţiei de Asistenţă Socială Reşiţa II. TIPOLOGIA SITUAŢIILOR DE DIFICULTATE, VULNERABILITATE, DEPENDENȚĂ SAU RISC SOCIAL 3.1. Grupuri ţintă ale sistemului de servicii sociale 3.1.1. Copii şi familii în dificultate 3.1.2. Mame minore 3.1.3. Persoane cu dizabilităţi 3.1.4. Persoane vârstnice 3.1.5. Victime ale violenţei în familie 3.1.6. Persoane fără adăpost 3.1.7. Persoane de etnie roma în dificultate 3.1.8. Persoane cu adicţii 3.1.9. Persoane care au săvârșit fapte penale 3.2. Analiza SWOT asupra serviciilor sociale furnizate de către Direcţia de Asistenţă Socială Reşiţa IV.STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE A MUNICIPIULUI REȘIȚA 4.1.Viziune, misiune 4.2. Principii şi valori 4.3. Obiective generale şi obiective strategice specifice 4.4. Finanţarea serviciilor sociale 4.5. Planul general operaţional de implementare a strategiei 4.6.Servicii sociale ce vor fi dezvoltate de către Direcţia de Asistenţă Socială Reşiţa, în acord cu HG 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a Regulamentelor-Cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale. 4.7. Monitorizarea implementării şi evaluarea strategiei 2 I. CADRUL STRATEGIC GENERAL 1.1. Consideraţii generale Sistemul local de asistență socială reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care autorităţile administraţiei publice locale, colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor, Sistemul de asistenţă socială este non-contributiv fiind susţinut din bugetul de stat şi bugetele locale. Analizând prevederile Legii nr. 292/2011 a asistenţei sociale, cu modificările şi completările ulterioare, se conturează faptul că asistența socială vizează serviciile sociale şi prestațiile sociale acordate în scopul dezvoltării capacităţilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială. Același act normativ stipulează faptul că beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale constituie un pachet unitar de măsuri corelate şi complementare iar serviciile sociale trebuie să primeze față de beneficiile de asistenţă socială, în cazul în care costul acestora şi impactul asupra beneficiarilor este similar. Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Reşiţa pentru perioada 2018-2023 îşi propune implementarea unui sistem prin care autoritatea locală să răspundă nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţii, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creşterea calităţii vieţii şi promovarea coeziunii sociale, să valorizeze şi să asigure o viață decentă tuturor persoanelor care vor beneficia de drepturi și oportunităţi reale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii personale. Punctul de pornire în realizarea prezentei strategii îl constituie cunoașterea și evaluarea problematicii sociale la nivelul Municipiului Reşiţa aşa cum a fost descrisă în Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Reşiţa precum şi în Strategia de dezvoltare locală a Grupului de Acţiune Local Reșița. Abordarea problemelor identificate și a anvergurii acestora este fundamentată prin cunoaşterea nevoilor specifice la nivel local şi a direcțiilor prioritare de intervenție. Prin Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale ne propunem asigurarea, la nivelul municipiului Reşiţa, a unui sistem de servicii sociale cu caracter proactiv şi care să aibă o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relație cu situaţia socio-economică, starea de sănătate, nivelul de educaţie şi mediul social de viaţă al acesteia. Dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul municipiului Reşiţa şi furnizarea lor la nivelul prevăzut de standardele de calitate este un deziderat care odată atins va face posibilă reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială. De asemenea, dezvoltarea echipelor comunitare de intervenție integrată pentru furnizarea serviciilor sociale de educaţie, ocupare, sănătate, programe de intermediere socială și facilitare la nivel comunitar, în special în zonele sărace şi marginalizate ale dezvoltării municipiului, ar crea premisele unor servicii sociale de zi, de tipul centre comunitare multi-funcţionale, furnizându-se astfel serviciile sociale integrate, atât de necesare problematicii complexe a persoanelor marginalizate, ce au nevoie să poată depăşi starea de dependență socială. 1.2. Politici europene şi naţionale privind dezvoltarea servicilor sociale Elaborarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale a municipiului Reşiţa a avut în vedere corelarea cu strategiile și politicile sectoriale existente la nivel european, naţional, regional şi local. Au fost analizate o serie de documente strategice şi legislative în domeniul social pentru o analiză complexă și o viziune integrată, cu obiective care să conducă la dezvoltarea unor servicii sociale integrate, adaptate nevoilor reale ale beneficiarilor. Context European și Naţional Strategia Europa 2020 La nivel european, Comisia Europeană a aprobat în 2010 documentul numit EUROPA 2020, o strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. În ceea ce priveşte acest documentul Europa 2020, îşi propune trei priorităţi care se susţin reciproc: - creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; - creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; - creştere favorabilă încluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială. Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE: - 75 % din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; - 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare; obiectivele „20/20/20" în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens); - rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare; - numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane. Comisia prezintă șapte iniţiative emblematice, pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare: "O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă; „ Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii; „O agendă digitală pentru Europa" pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor; „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică; „O politică industrială adaptată ereiglobalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial; „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii și a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională; „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate. Programul Naţional de Reformă (PNR) Programele Naţionale de Reformă reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020, ţinând cont de Recomandarea Consiliului privind Orientările generale pentru politicile economice şi Decizia Consiliului privind Orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă, precum şi de metodologia recomandată statelor membre. Obiectivele României în cadrul Strategiei Europa 2020 sunt următoarele : 1. În ceea ce priveşte ocupărea forţei de muncă: - rată de ocupare a forţei de muncă de 70% (faţă de 74% UE) 2 În domeniul cercetare şi dezvoltare: - alocarea a 2% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare (2,72% UE) 3. În domeniul schimbărilor climatice şi utilizării durabile a energiei: 4 -reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile înregistrate în 2005 (+19%) - creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 24% (20%UE) - creşterea eficienței energetice (la 42,99 mil. t.e.p.) 4 În domeniul educației: - reducerea sub 11,3% (10% UE) a ratei de părăsire timpurie a şcolii - creşterea la 26,7% (38% UE) a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani 5, În domeniul luptei împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale: - reducerea numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale (cu 580 mii). Programele Operaţionale Programul Operaţional Capital Regional 2014-2020 Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020 are la bază analiza situaţiei economice şi sociale aregiunilor României (în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea a unsprezece direcţii de acţiune, din care face parte şi domeniul de interes prioritar în elaborarea strategiei noastre şi anume, infrastructura socială şi pentru educaţie. Menţionăm faptul că infastructurile educaţionale, de sănătate şi de servicii sociale subdimensionate, împiedică incluziunea socială şi dezvoltarea capitalului uman. În acest sens, Axa prioritara 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale, Prioritatea 8.1, urmăreşte reducerea inegalităţilor sociale în ceea ce priveşte sănătatea şi serviciile sociale, susținând proiectele de creştere a accesibilităţii persoanelor la servicii de sănătate şi sociale. Sunt prioritare investiţiile in infrastructura sanitară şi socială, reducând inegalitaţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea sociala prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale si de recreare, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile furnizate de colectivităţile locale. Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 România ca stat membru al UE are în vedere valorizarea capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor. Cele 7 axe prioritare ale POCU sunt: - Axa Prioritară 1 - Iniţiativa locuri de muncă pentru tineri; - Axa Prioritară 2 - Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETS; - Axa Prioritară 3 - Locuri de muncă pentru toți; - Axa Prioritară 4 - Incluziunea socială şi combaterea sărăciei; -_ Axa Prioritară 5 - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC); - Axa Prioritară 6 - Educaţie şi competenţe; - Axa Prioritara 7 - Asistenţa Tehnică; Programul Operaţional Capacitate Administrativă Obiectivul programului este acela de a promova crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiţii şi reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. [...]