HCL 129/2023 Reșița adoptată

JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA HOTĂRÂREA nr. 129 Din 28.03.2023 privind aprobarea Planului de Ordine şi Siguranţă Publică al Municipiului Reşiţa Consiliul Local al Municipiului Reşiţa întrunit în şedinţa ordinară din data de 28.03.2023; Având în vedere referatul de aprobare al Primarului municipiului Reșița nr. 20294/20.03.2023 şi raportul de specialitate al Direcţiei Poliţia Locală Reşiţa nr. 20295/20.03.2023, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului local; Văzând Avizul Direcţiei Juridice nr. 20406/21.03.2023; Luând în considerare prevederile art. 30 lit. (g) din Legea Poliţiei Locale nr. 155/22.07.2010, cu modificările şi completările ulterioare; Ținând seama de prevederile O.M.A.I. 92/05.05.2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale; Văzând avizul Comisiei Locale de Ordine Publică; În temeiul art. 5, lit. k) şi m), art. 129, alin.(2), lit.d), coroborat cu alin.(7), lit.g), art.196, alin.(1), lit.a), art. 197, alin.(1) şi (2), art.199, alin.(1), alin.(2), art.240, art.243, alin.(1), lit.a) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărăşte: Art. 1. Se aprobă Planul de Ordine şi Siguranţă Publică al Municipiului Reşiţa, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Planul de Ordine şi Siguranță Publică al Municipiului Reşiţa are caracter de uz intern în evidența Direcţiei Poliţia Locală Reşiţa. Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Poliţia Locală Reşiţa. Art. 4. Hotărârea se comunică: - Primarului Municipiului Reşiţa; - Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţul Caraş-Severin; - Poliţiei Municipiului Reşiţa; - Direcţiei Poliţia Locală Reşiţa. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, CONTRAS AZĂ, NERAL LU NEL BUCUR LUCIA ELEN EN PEIA 44; „ME st PLARIUL 203 ORDINI ȘI SNBURADIȚĂ PUSI AN, MIUNNGIPNULUI ASȘIȚA Planul de ozdine şi siguranţă publică al municipiului Reşiţa AVIZAT CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI REŞIŢA COMISIA LOCALĂ DE ORDINE PUBLICĂ Popa Ioan Primar municipiul Reșița Bucur Lucian-Cornel Secretar General municipiul Reșița Borobar Ion-Aurică Consilier local Dinu Gabriel Consilier Local Sinculeț Emanuel-silviu Consilier local Cms. șef Sava Nicolae Şeful Poliţiei Municipiului Reşiţa Ciati Alexanăâru Şeful Poliţiei Locale Reşiţa 2 din 80 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa Cap.I Cap.II Cap.III Cap.I1V Cap.V STRUCTURA PLANULUI Cadrul legislativ Analiza situaţiei operative Dispozitivul de ordine şi siguranţă publică, misiunile şi zonele de responsabilitate Efective aflate la dispoziţie şi suportul logistic Instruirea efectivelor pentru executarea activităţilor şi controlul dispozitivelor Dispoziţii finale Pag. 4 Pag. 5 Pag.28 Pag. 74 Pag.77 Pag.79 3 din 80 Planul de ordine şi siguranţă publică al municipiului Reşiţa se CADRUL LEGISLATIV Planul de ordine şi siguranţă publică este documentul prin care organizează anual activitatea structurilor de poliţie locală pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale. Baza legală o constituie: LEGE nr. 155 din 12 iulie 2010 a poliţiei locale HOTĂRÂRE nr. 1332 din 23 decembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului -cadru de organizare si functionare a poliţiei locale ORDIN M.A.I. nr. 92 din 5 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale Regulamentul de organizare şi funcţionare al Poliţiei Locale Reşiţa; LEGE nr. 295 din 28 iunie2004 privind Regimul armelor şi muniției; LEGE nr. 333 din 8 iulie2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor; LEGE nr. 544 din 12 octombrie2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Constituția României; Regulamentul Intern al Direcției Poliţia Locală Reșița. 4 din 80 Planul de ordine şi siguranţă publică al municipiului Reşiţa CAPITOLUL 1. ANALIZA SITUAȚIEI OPERATIVE A. Teritoriul Din punct de vedere istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka. În 1717 este menționată cu numele Retziza, avâna 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă. Localitatea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi și important centru metalurgic de pe continentul european. Iniţial, au existat două sate apropiate - Reșița Română (Reschiza Kamerală sau Olah Resitza) și Reșița Montană (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya) . între anii 1910 -1925 Reșița a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarată oraș, consecinţă a recunoașterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice și constructoare de mașini din România modernă. Din 1968, prin Legea nr.2 privind organizarea administrativă a teritoriului, i s-a oferit gradul de municipiu, reședință a județului Caraș-Severin. Conform schemei evolutive a cartierelor din PUG Reșița 2011, se observă nucleul industrial iniţial al localităţii și apoi dezvoltările industriale adiacente din sec XVII și XIX. Se remarcă evoluţia locuințelor de după 1800, grupată în zona centrului industrial. Cartierele de locuit din zona central-sudică se dezvoltă în perioada 1770-1940. zona rezidenţțială din aria de nord se dezvoltă după 1960 până în 1980. Odată cu dezvoltarea municipiului, se schimbă și zona centrală de interes, de la nucleul industrial sudic la zona de locuințe din nucleul central și apoi la noua zonă de locuit nordică. în ceea ce privește localităţile aparținătoare, Secu, Cuptoare și Doman, acestea au o zonă de locuinţe construite în perioada 1800- 1940, aferente dezvoltărilor industriale din zonă. Reșița a fost cel mai vechi centru siderurgic al României și una din cele mai importante cetăţi industriale din sud-estul Europei. Deși cu activitate actual redusă, Reșița rămâne un reper al industriei în prelucrarea oțelului și construcția de mașini - C.8.R. (Combinatul Siderurgic Reșița). Totodată trebuie amintiti faptul că TMK-Reșiţa și U.C.M.R. (Uzina Constructoare de Mașini Reșița) sunt uzinele care au susţinut orașul mai bine de 300 de ani. Astfel, municipiul Reșița are o bogată istorie în domeniul industrial, întrucât în 1872, uzina din oraș produce prima locomotivă, denumită „Resicza” având numărul de circulație 2 (numărul 1 fiind atribuit locomotivei „Szecul“” fabricată la Viena). Municipiul este amplasat în suâ-vestul României, în partea de norâ-vest a județului Caraș-Severin. Din punct de vedere geografic, Reșița se află în Depresiunea Caraș-Severin, între munţii Aninei, Semenic și Dognecei, pe cursul mijlociu al râului Bârzava. Reșița are formă simplă, fiind așezat în mare parte pe munţi și văile acestora, urmărina traseul străbătut de râul Bârzava, care provine dinspre văliug, din estul municipiului, din Munţii Semenic. 5 din 80 Planul de ordine și siguranță publică al municipiului Reșița Fig. 1. Hartă relief Reșița Ca distanţe rutiere, Reșița se află la 45 km de Caransebeș, 57 km de Lugoj, 98 km de Timișoara, 53 km față de Oraviţa. Coordonatele geografice ale municipiului sunt 45018'0"N 21053 '25rg, Vecinătăţi: la nord Brebu și Bocșa, la est Văliug, la sua Carașova, la vest Lupac. Componenţă: Conform Studiului ae FunGamentare PUG Reșița din 2006, teritoriul administrativ al municipiului cuprinde un oraş de rangul II (Reşiţa), 1 localitate componentă (Cîlnic) şi 5 sate (Doman, Cuptoare, Secu, Moniom, Ţerova). 6 din 80 planul de ordine și siguranță publică al municipiului Reșița Câlnic se situează la nord de Municipiul Reșița, în continuarea acestuia, în lungul râului Bârzava. Are o suprafață de 1lOha, iar funcțiunea dominantă este de locuire, alături de servicii. Prin PUG Reșița se prevede dezvoltarea sa către sud-vest și pe prelungirea din est, cu zone de depozitare, mică producţie și transport. Strada Grădiște este principala cale de acces în localitate și axa structurantă de dezvoltare a așezării. FIȚA _ sc.1:5000 CILNIC - 110 ha EEE 0 pete e ret în e o Cru eee e m em iza ma Fig. 2. Câlnic PUG Reșița 2011 7 din 80 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reşiţa Moniom se situează la nord de Câlnic, pe drumul judeţean către Timișoara. Are o suprafață de 58,90 ha, iar funcțiunile dominante sunt locuirea și serviciile, la care se adaugă depozitarea și transportul. Localitatea este dispusă la sud-vest ae râul Bârzava, iar prin PUG Reșița se prevede dezvoltarea sa către nord-est cu o zonă de locuire, comerț, servicii și loisir, cu o suprafață ae 15,40 ha. MONIOM - 58,90 ha TOTAL MONIOM......56,90 ha Pa En a ERE EEE III EI RSR Ea e Ec ore meta norma SEE Trupuri 5230 3107 0 56,58 340 186 0 332 117 285 0 5340 382 0 647 018 008 0 044 E.57 085 300 52 880 O 440 0 787 002 135 010 261 728798 0 1427 385 178 0 su 610 030 0 054 o. 1000 65:90 + 3.10 10000 Fig. 3. Moniom PUG Reșița 2011 8 din 80 Planul de ordine şi siguranţă publică al municipiului Reșița Terova are prevăzută prin PUG Reșița o dezvoltare majoră de locuințe și spații plantate la nord de drumul comunal DC91, la vest de cimitir. De asemenea este prevăzută reamenjarea zonei Combinatului cocesochimic, cât și dezvoltarea în zona de sua a unui areal de locuinţe sociale, servicii și utilitate publică. CSI PE. MINIERE REȘIȚA =) TŢEROVA LEGENDA ectepare ecitară — * Nae GecTaa Beiere de maia eranre O net ra emana a nerimeare ta ca Daca nări 3 O Zora ae protect a zor mardarțae îti ce ad 22. i Care necerăinazie aut renta opciece man Ze zi, > NE crai di: Fa NI Fig. 4. Țerova PUG Reşiţa 2011 3 din 80 Planul de ordine și siguranță publică a1 municipiului Reșița Doman este prevăzut conform PUG Reșița a se dezvolta în zona de sud și de vest, cu zone de locuințe individuale joase în zona centrală la vest de cimitir și locuințe sociale la vest de drumul județean. În lungul drumului comunal DC 98 este prevăzută o dezvoltare de zone de producție industrială și conversie obiective industriale. Fig. 5. Doman PUG Reșița 2011 10 din 80 Planul de ordine şi siguranță publică al municipiului Reșița Secu şi Cuptoare au prevăzut conform PUG Reșița o dezvoltare compactă în teritoriu și umplerea spaţiilor rămase libere cu funcțiuni complementare zonelor adiacente. în Cuptoare se sporesc locuinţele individuale de mici înălţimi, zona de case de vacanţă și spațiile verzi, Gucână la sporirea confortului locuitorilor și a calității zonei. În Secu crește procentul de locuinţe individuale în zona de sud-vest și în est. * i Îi Su => JA CUPTOARE, SECU 11 din 80 Planul de ordine şi siguranţă publică al municipiului Reșița Urbanism General - PUG Reşiţa 2011, Conform Planului de teritoriul administrativ este amplu (2,35 $ din suprafaţa judeţului), predominant de deal, ocupaţia cu pondere însemnată fiina pădurile (508%). Suprafaţa arabilă - 1082 ha, este nesemnificativă (5,5$) şi nu poate asigura baza alimentară a locuitorilor din UAT. Ocupaţia populaţiei din satele aparținătoare este axată pe servicii către populaţia oraşului (depozite, mici ateliere întreţinere, baze auto), dar şi pomicultura, creşterea animalelor. Municipiul Reşiţa are trei cartiere majore: - Orașul Nou, care are patru zone Micro(raion) I, Micro(raion) II, Micro(raion) III, Micro(raion) IV Centrul orașului, ce conţinele zonele Centru, Valea Domanului, Moroasa I și II, Reșița Română, Colonia Poiana Lunca Pomostului, Golului, Mociur - Orașul Vechi, ce cuprinde zonele Driglovăţul Nou, Driglovăţ Vechi, Stavila, Minaa, Bașovăț, Lend sau Marginea Lend PUG MUNICIPIUL REŞIŢA BILANŢ AL TERITORIULUI ADMIS TRATIV DUSTEAT 1 11111111 ERE || pi ţ | Fig. 7. Utilizare - PUG Reșița 2011 12 din 80 Planul de ordine şi siguranţă publică al municipiului Reșița Bilanţ teritorial conform PUG Reşiţa 2011 Suprafaţa totală a teritoriului administrativ. „....19.765 ha Suprafaţa totală agricolă... 7.715 ha Suprafața de pădure cca. 9900 ha Localităţi : Reşiţa 91.281 locuitori Cilnic -localitate componentă (cartier) 1568 locuitori Cuptoare — sat aparținător 345 locuitori Doman — sat aparținător 764 locuitori Moniom — sat aparținător 332 locuitori Secu — sat aparținător 567 locuitori Ţerova — localitate aparținătoare 539 locuitori Suprafaţa teritoriului intravilan existent........................ aaa 1994,00 ha Profil predominat ae INDUSTRIE GREA, ADMINISTRAŢIE, TURISM Număr locuitori.............. 94.318 / 86.070 stabili Densitatea brută a locuitorilor 46,0Loc/ha intravilan Număr gospodării / număr locuinţe „34.384 locuinţe Suprafaţa locuibilă totală.. „1.217.866 mp Indice de confort... 12,9 S.locuibilă/locuitor Suprafaţa spaţiilor v unicipiului „„ 152 ha Lungimea totală a străzilor................... 120 km Lungimea reţelei de alimentare cu apă „145,8km Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile .„. 50.230 mezi Lungimea reţelei de canalizare „106 km Energia termică distribuită...... 59.087 Gcal Lungimea reţelei de gaz metan. „212,8km Gaze naturale distribuite total... ....97.368 mii mc Număr abonaţi telefonici Număr salariaţi total/ d.c. în industrie............. muiere 28.736/ 12052 La Reşiţa funcţionează un teatru, numit „George Augustin petculescu” în Casa de Cultură a Sindicatelor, un cinematograf Dacia, situat în oraşul nou, cinematograful „Cultural” fiind desfiinţat, clădirea a fost trecută din patrimoniul Consiliului Local în patrimoniu privat, ea fiind retrocedată proprietarilor. Fiind monument istoric, imobilul este restaurat în perioada (2007-2010) şi a devenit sediul Teatrului de Vest Reșița. în trecut a existat şi un al treilea cinematograf „Casa Muncitorească”, clădire în care a funcţionat clubul muncitoresc înainte de perioada comunistă, dar după 1989 autorităţile au închiriat o parte a clădiri (holul de acces) unei societăţi comerciale care a organizat activități de discotecă. Din cauze necunoscute, în anul 2002 (14/15 august) clădirea a ars, în prezent ea fiind demolată. Municipiul Reşiţa aparţine în întregime sectorului cu climă temperat-continetală moderată cu nuanţe submediteraniene. Regimul climateric este variabil datorită altidudinii la care este situat. El se caracterizează prin veri calde cu precipitaţii scăzute, ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni blânde cu frecvente perioade de încălzire și regim pluviometric bogat (mai ales toamna). în ansamblul său, microregiunea Reşiţa beneficiază de un regim eolian relativ calm, atât sub aspectul intensităţilor, cât şi sub cel al frecvenţelor. Demn de semnalat este faptul că specificul reliefului, prin prezenţa unor dealuri înalte în jur, direcţionează vânturile în lungul văilor, precum şi aceea că la Reşiţa se resimte o variantă a Austrului numită Coşava, chiar dacă nu are aici intensitatea din alte localităţi ale Banatului de sud. [după D.G. 13 din 80 Planul de ordine și siguranţă publică al municipiului Reşiţa Perianu-Istoria Uzinelor din Reşiţa 1771-1996, Editura Timpul Reşiţa- 1996] Reşiţa este traversată de râul Bârzava de la est la vestul municipiului pe o lungime de 15 km, care izvorăşte din norâul hidrografic al Munţilor Semenicului, de sub Vârful Cracul Roşu (1241 m), şi după ce parcurge 158 km (din care 111 km pe teritoriul României) şi colectează apele dintr-un bazin hidrografic de 1159 km2, se varsă în Timiş, peteritoriul Serbiei. Ca o caracteristică generală, pe cursul superior, Bârzava prezintă un curs de defileu cu pantă pronunțată, de la izvor până în localitatea Văliug este de 250/% iar de acolo la confluenţa cu Gura Lişcovului-afluent de stânga-este de 14,9%/00. Pe traseul de orientare est-vest, cuprins între Gura Lişcovului şi Valea Domanului (tot afluent de stânga), panta este de 4,220/00, scăzând treptat înspre cursul inferior. De menţionat faptul că bazinul hidrografic prezintă o evidentă asimetrie, în prima parte afluenții de dreapta fiind mai importanţi decât cei de stânga, iar de la confluenţa cu Lişcovul crescânăa importanţa celor de stânga. Bazinul Bârzavei a fost primul din România ce a beneficiat de o sistematică amenajare hidrotehnică, prima amenajare fiind făcută din 1864, urmată de altele în sectorul nostru:barajul Breazova (1908- 1909), barajul Văliug (1950-1952) şi barajul Secu (1961-1963), cursul râului fiind regularizat în sectorul care străbate municipiul. Infrastructura de transport este asigurată prin : Reţeaua rutieră Din punct de vedere al reţelei rutiere, municipiul Reşiţa, se află într-un sector al judeţului, traversat ae drumuri secundare și este izolat pe albia râului Bârzava, la intrarea în Masivul Semenic. Accesul se face pe: * DN 58 spre Anina și DN 57B spre Oravița, rută conectată pe DN 57 la punctul de trecere al frontierei de la Naidăş, spre Serbia * DN 58 spre Caransebeș și DN 58A spre Lugoj, puncte de relaţionare la culoarul european * DN 588 în relaţie cu E70 legătura spre Timişoara, centrul polarizator al Regiunii În oraş, traficul rutier se desfăşoară pe Valea Bârzavei, pe care se suprapun traficul autovehiculelor mici cu traficul greu şi cu transportul în comun. Există doar o ramură a centurii ocolitoare necesare oraşului- dinspre Valea Ţerovei spre Strada Primăverii din zona Lendt. Din cauza reliefului nu există variante alternative de circulaţie în zona Oraşului Vechi, în caz de avarii pe traseul principal. În Luncă, se desfac sensuri unice, care suferă din cauza suprapunerii cu linii de tramvai. Pe trasee de drumuri naţionale, care pornesc pe ramificații ale văilor ce converg spre Bârzava, se ajunge şi spre localitățile componente ale municipiului: - Câlnic, Moniom pe DN 58B spre Timişoara; - Cuptoare, Secu spre Văliug pe DJ 582; = Doman pe DN 58; = Ţerova pe DJ 582A și DC 91. 214 din 80 Planul de ordine şi siguranţă publică al municipiului Reşiţa Fig. 8. Circulaţii PUG Reșița 2011 Municipiul Reșița are o reţea rutieră însumând 120 km de străzi orăşeneşti fiind străbătut de drumuri naţionale, judeţene și comunale după cum urmează: - DN 58 B pe direcţia N-V spre Timişoara (110 Km); - DN 58 pe direcţia N-E spre Caransebeş şi pe direcţia S spre Anina; - DJ 581 pe direcţia V spre Oraviţa prin Lupac; - DJ 582 pe direcţia E spre muntele Semenic, staţiunile Văliug şi Trei Ape; - DC 92 spre staţiunea Secu, zonă de agrement; - DI 582 A spre Târnova. în acest moment infrastructura rutieră a municipiului Reșița este afectată de lucrări ae reabilitare şi modernizare a căilor rutiere şi a celor două poduri din zonă, peste Bârzava și Bârzăviţa, lucrări care fac parte din faza a III-a, a mega-proiectului de infrastructură rutieră derulat de Primăria Reșița pentru „Modernizarea transportului public electric și amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat în municipiul Reșița” 15 din 80 Planul de ordine și siguranță publică a1 municipiului Reşiţa Reţeaua de căi ferate “Linia electrificată Reşiţa Sud-Reşiţa Nord-Caransebeş. “Linia neelectrificată Reşiţa Nord-Berzovia-Gătaia-voiteni- Timişoara Nord. Transportul feroviar e reprezentat de căi ferate electrificate, duble, până la intrarea în oraş, respectiv gara Reşiţa Nord, unde se formează şi triajul CER. Spre gara Reşiţa Sud, linia rămâne simplă şi traficul de călători, cât și cel de marfă se diminuează semnificativ. În municipiul Reşiţa rețeaua de transport feroviar este reprezentată prin liniile de cale ferată care străbat orașul și 2 gări. Întrucât în ultimele decenii, traficul de călători s-a redus substanţial, una din cele două gări și anume Reșița Sud a intrat într-un proces de transformare în muzeu, menținându-și doar o parte din funcțiunea de transport . În trecut rețeaua feroviară avea un punct de oprire, cunoscut sub numele de Gara Flacăra, care pemitea accesul pe calea ferată a muncitorilor de la CSR în UCMR. În prezent datorită diminuării activităţii industriale, acest punct de oprire a fost desființat. Municipiul Reșița este traversat de o rețea de cale ferată dezvoltată istoric ca u [...]