HCL 18/2016 Rebricea adoptată

ROMÂNI A JUDEŢUL VASLUI COMUNA REBRICEA CONSILIUL LOCAL Cod poştal - 737455 – REBRICEA - Telefon/fax: 0235/457050; Telefon/fax : 0335/819630 HOTĂRÂREA Nr. 18/2016 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea si desfasurarea păşunatului, precum şi exploatarea păşunilor care apartin domeniului privat al comunei Rebricea, judetul Vaslui având în vedere: - expunerea de motive la proiectul de hotărâre iniţiat de primarul comunei Rebricea, raportul compartimentului de resort şi raportul de avizare favorabil al comisiei de specialitate; - prevederile Legii zootehniei nr. 72/2002, republicata si ale Hotărârii Guvernului nr. 940/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii zootehniei nr. 72/2002; - prevederile art. 53 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; în conformitate cu: - prevederile art. 3 lit „d”, art. 5 alin. (1) si art. 6 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare; - prevederile Hotararii Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare; în temeiul art. 36 alin. (9), art. 45 alin. (1) şi art. 115 alin. (1) lit. „b” din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare; Consiliul local al comunei Rebricea, judeţul Vaslui, HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aproba Regulamentul pentru organizarea si desfasurarea păşunatului, precum şi exploatarea păşunilor care apartin domeniului privat al comunei Rebricea, judetul Vaslui, conform anexei, care face parte integranta din prezenta hotarare. Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează viceprimarul comunei Rebricea. Art.3. Cu drept de contestatie la instanta de contencios administrativ, conform Legii nr. 544/2004 – Legea contenciosului administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, in termenul prevazut de lege. Art.4. Prezenta hotarare va fi adusa la cunostinta publica, prin afisare si se va comunica primarului comunei Rebricea, viceprimarului comunei Rebricea, compartimentului Agricultura, fond funciar si registru agricol, din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Rebricea si Institutiei Prefectului – judetul Vaslui, in termenul prevazut de lege. Rebricea, 30 martie 2016 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Cicoveanu Virgil CONTRASEMNEAZĂ, Secretarul comunei Rebricea, Sârcu Geanina - Elena ROMÂNIA ANEXA JUDEŢUL VASLUI la Hotărârea nr. 18/30.03.2016 COMUNA REBRICEA CONSILIUL LOCAL REGULAMENT privind organizarea si desfasurarea păşunatului, precum şi exploatarea păşunilor care apartin domeniului privat al comunei Rebricea, judetul Vaslui CAP. I. PRINCIPII GENERALE Art.1. Prevederile prezentului regulament stabilesc drepturile şi obligaţiile deţinătorilor de animale privind regimul de păşunat precum şi reguli de exploatare a păşunilor care apartin domeniului privat al comunei Rebricea, judetul Vaslui. Art.2. Regulamentul stabileşte obligaţiile deţinătorilor de animale, persoane fizice şi juridice care au domiciliul sau reşedinţa în comuna Rebricea, privind înregistrarea animalelor deţinute în gospodărie la Compartimentul Agricultură, fond funciar şi registrul agricol, precum şi alte drepturi şi obligaţiuni legate de deţinerea animalelor. CAP. II. ORGANIZAREA PĂŞUNATULUI Art.3. Păşunatul se execută sub formă organizată, orice altă formă de păşunat considerandu- se pasunat clandestin şi contravine prevederilor prezentului regulament. Art.4. În scopul asigurării unui păşunat raţional pe tot parcursul anului, se va ţine cont de capacitatea de păşunat, ciclu de păşunat, încărcătura optimă. Capacitatea de păşunat - reprezintă numărul de animale care pot fi hrănite pe suprafaţa de 1 ha de pajişte în întreaga perioadă de păşunat, se exprimă în unităţi vită mare (UVM) la hectar şi se determină prin raportarea producţiei efective la necesarul de furaje pentru 1 UVM. Ciclu de păşunat se referă la numărul de zile în care animalele păşunează efectiv pe o suprafaţă de pajişte, precum şi timpul scurs de la scoaterea animalelor de pe teren şi până la introducerea lor la păşunat pe aceeaşi suprafaţă. Încărcătura optimă se referă la numărul de UMV/hectar(unitate vită mare) calculat în funcţie de producţia vegetală şi cerinţele nutriţionale ale animalelor fără a produce daune compoziţiei floristice şi faunei sălbatice. Unitate vită mare (UVM) - unitate de măsură standard stabilită pe baza necesarului de hrană al fiecărei specii de animale, care permite conversia diferitelor categorii de animale. Păşunat excesiv (suprapăşunat) - expunerea plantelor de pe pajişti la păşunat intensiv pentru perioade lungi de timp sau fără perioade de odihnă suficiente, care conduce la reducerea utilităţii, productivităţii şi biodiversităţii pajiştilor. Utilizator de păşuni şi fâneţe: a). crescător de animale, persoană fizică, având animalele înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) /crescător de animale, persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, având animale proprii sau ale fermierilor membri înscrise în RNE, care desfăşoară activităţi agricole specifice categoriei de folosinţă păşuni şi fâneţe, conform clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană pentru producţia vegetală şi animală, 1 care deţine legal dreptul de folosinţă asupra suprafeţei agricole şi care valorifică păşunea prin păşunare cu efective de animale sau prin cosire cel puţin o dată pe an; sau b). persoană fizică ori persoană juridică de drept privat care are la dispoziţie, în condiţiile legii, suprafaţa agricolă, care desfăşoară activităţi agricole specifice categoriei de folosinţă păşuni şi fâneţe şi care o valorifică prin cosire cel puţin o dată pe an; Art.5. (1) Trebuie să se ţină cont de preferinţele alimentare înnăscute sau dobândite ale animalelor pentru consumul selectiv al plantelor în funcţie de conţinutul în substanţe nutritive, arome, toxine, etc. (2) Păşunatul excesiv sau suprapăşunatul trebuie evitat deoarece acesta conduce la reducerea utilităţii, productivităţii şi biodiversităţii pajiştilor. Art.6. Pentru o utilizare optimă, durabilă a pajiştilor, managementul păşunatului se face: - printr-un număr suficient de animale care să utilizeze pe deplin masa verde disponibilă cu asigurarea cerinţelor nutriţionale ale alimentelor; - prin organizarea păşunatului continuu sau pe tarlale; - prin respectarea timpului de începere al păşunatului; - prin asigurarea monitorizării păşunatului şi oprirea acestuia înainte de a se ajunge la limitele critice pentru plante, înălţime minimă şi grad de acoperire a solului; - prin evaluarea cu precizie a perioadei de odihnă înainte de următoarea perioadă de păşunat; - numărul de animale care păşunează este influenţat de rata de creştere a plantelor, de hrana suplimentară şi de cerinţele nutritive ale fiecărei rase şi categorii de animale. Art.7. (1) Pajiştile se folosesc pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje. (2) Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor din extravilanul localităţilor. (3) Folosirea şi exploatarea pajiştilor se fac cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (4) Utilizatorii pajiştilor au obligaţia de a lua toate măsurile pentru întreţinerea acestora, cu menţinerea categoriei de folosinţă. Art.8. (1) Prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (2), scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor situate în extravilan se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru: a) amplasarea obiectivelor de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare, respectiv : a1) adăposturi pentru animale, anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole pentru mulsul sau tunsul animalelor, pentru maşini agricole şi utilaje, pentru depozitarea furajelor, precum şi adăposturi temporare şi umbrare pentru animale; a2) surse de apă potabilă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţie; a3) investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile, exclusiv în scopul asigurării energiei pentru consumul propriu al exploataţiei, sub rezerva neafectării exploatării pajiştilor. b) înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, în condiţiile legii, care să nu afecteze buna exploatare a pajiştilor; c) lucrări privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, declarate de utilitate publică în condiţiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată; d) operaţiuni şi lucrări legate de explorarea, dezvoltarea, exploatarea ţiţeiului şi a altor resurse minerale naturale, desfăşurate în baza acordurilor de concesiune petrolieră, operaţiuni şi lucrări de construcţii în legătură cu acestea şi operaţiuni legate de extracţia, depozitarea, procesarea, transportul, distribuirea şi comercializarea producţiei de ţiţei şi resurse minerale naturale; e) reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile 2 pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare; f) pajiştile permanente expropriate pentru cauze de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; g) lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/judeţeană/regională iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale. Art.9. (1) Planificarea succesiunii de păşunat a tarlalelor se face astfel încât pajiştea să rămână în limitele productive stabilite cantitativ şi calitativ. Pentru a preveni reducerea potenţialului productiv al pajiştii şi afectarea calităţii acesteia se planifică păşunatul tuturor tarlalelor. (2) Pentru a preveni păşunatul excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a păşunii, scăderea producţiei de iarbă şi a cantităţii de iarbă consumată de animale în ciclurile următoare de păşunat, trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafaţă. (3) Orice nerespectarea în gestionarea pajiştilor produce reduceri cantitative şi calitative de masă verde şi creşte riscul degradării păşunii. Art.10. (1) Începerea păşunatului se face în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi de gradul de dezvoltare a covorului ierbos. (2) Se evită începerea păşunatului prea devreme, care poate afecta perioada de regenerare, sănătatea şi supravieţuirea plantelor. (3) Perioada de păşunat incepe la data de 01 aprilie si se incheie la data de 30 noiembrie, în funcţie de evoluţia temperaturilor şi regimul precipitaţiilor. Art.11. (1) Utilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minimă de animale pe hectar de 0,3 UVM. (2) La densităţi sub nivelul minim stabilit, animalele consumă selectiv plantele, promovează performanţe economice individuale, dar acest fapt nu conduce la productivitate maximă de produse animaliere pe hectar. (3) Încărcătura redusă de animale pe pajişte conduce la: a) potenţialul economic al pajiştii nu este pe deplin realizat; b) pajiştilor care nu sunt utilizate li se modifică compoziţia floristică şi le scade productivitatea prin reducerea plantelor palatabile şi cu valoare nutritivă ridicată; c) unele specii de plante furajere dorite pot fi înlocuite de altele fără valoare nutritivă; d) biodiversitatea se reduce datorită păşunatului redus. (4) Depăşirea încărcăturii optime de animale pe pajişte conduce la: a) performanţe economice şi productive reduse ale animalelor; b) furaje de calitate inferioară şi cantitate redusă; c) înlocuirea plantelor furajere palatabile, cu valoare nutritivă mare, cu specii mai puţin valoroase; d) productivitate redusă; e) apariţia şi creşterea golurilor în zonele de păşunat preferate; f) creşterea costurilor cu furajarea suplimentară; g) îmbogăţirea localizată cu fertilizanţi prin eliminarea dejecţiilor de către animale; h) introducerea de alte specii de plante competitive care nu cresc în mod tradiţional în zonă, provenite de la furajarea suplimentară cu fân sau alte seminţe; i) distrugerea vegetaţiei şi a texturii solului prin călcarea de către animale şi prin transportul de furaje suplimentare. CAP. III. OBLIGAŢIILE DEŢINĂTORILOR DE ANIMALE 3  Art.12. Deţinătorii de animale, persoane fizice şi persoane juridice cu domiciliul sau reşedinţa în comuna Rebricea, sunt obligaţi: a) să înregistreze la registrul agricol efectivele de animale; b) să actualizeze datele declarate la registrul agricol în cazul în care s-a schimbat numărul efectivelor de animale; c) să înregistreze animalele conform OUG 23/2010, OUG 49/2006, L 514/2006; d) să efectueze păşunatul numai in conditiile stabilite in contractul de concesiune; e) să nu lase nesupravegheate animale pe păşune; f) să achite amenda în cazul în care animalul din proprietatea sa a fost găsit în afara terenului desemnat pentru păşunat, în interval de 48 ore. CAP. IV. OBLIGAŢIILE PĂSTORILOR ŞI RESPONSABILILOR DE TURME Ar.13. Responsabilii de turme sunt obligaţi: a)să respecte întocmai prevederile referitoare la sezonul de păşunat şi amplasamentul de păşunat; b) răspunde material pentru pagubele produse de animalele lăsate la grija lui; c) răspunde material pentru pagubele produse de animale din neglijenţa angajaţilor săi; d) răspunde material pentru integritatea şi sănătatea animalelor lăsate la grija lui; e) are obligaţia să efectueze lucrări de îmbunătăţiri pe trupurile de păşune primite în administrare după cum urmează: - curăţirea suprafeţelor de păşuni de buruieni, spini si vegetatie lemnoasa; - nivelarea muşuroaielor; - strângerea pietrelor şi a resturilor vegetale de pe păşunea închiriată; - schimbarea coşarelor din trei în trei zile si mentinerea curateniei, dupa desfiintarea stanei; - administrarea de ingrasaminte chimice si organice. Art.14. Se interzice schimbarea locului de păşunat închiriat/concesionat prin migrarea pe alte păşuni. Art.15. În cazul în care transferul animalelor de la locul de înnoptare la locul de păşunat se face pe drumurile publice deţinătorii sunt obligaţi să le însoţească să nu obstrucţioneze circulaţia vehiculelor. Art.16. Creşterea pe lângă stână a altor animale( păsări, porci, etc.) şi a câinilor este permisă cu condiţia ca acestea să aibă adăposturi adecvate şi să nu fie lăsate libere pe păşune pentru a evita degradarea acesteia. Art.17. (1) Este interzisă utilizarea la paza turmei a câinilor cu potenţial agresiv ridicat conform legislaţiei în vigoare, a câinilor din rase de vânătoare. (2) Orice responsabilitate pentru acţiunile agresive nejustificate ale câinilor ciobăneşti revine ciobanului care însoţeşte turma, care are obligaţia de a chema câinii ori de câte ori se îndepărtează prea mult de turmă cu excepţia cazurilor în care protejează turma. Art.18. Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu revine exclusiv utilizatorilor care deţin contractele de concesiune sau închiriere a pajiştilor. De asemenea paza pajiştilor se asigură de către utilizatori. Art.19. Utilizatorii de pajişti sunt obligaţi să permită accesul personalului împuternicit pentru controlul respectării regimului pastoral, dupa includerea acestuia in contractul de concesiune sau a normelor tehnice specifice după caz, după înştiinţarea prealabilă a acestora. 4  Art.20. Pentru prevenirea păşunatului timpuriu se vor efectua controale pe păşuni de către echipe formate din reprezentanţi ai primăriei. CAP. VI. SANCŢIUNI ŞI CONTRAVENŢII Art.21. Constituie contravenţii următoarele fapte: a) păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afara perioadei de păşunat; b) introducerea pe pajişti a unor specii de animale, altele decât cele stabilite prin contract; c) neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevăzute în contract; d) circulaţia pe pajişti cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, altele decât cele folosite pentru activităţi agricole de către cel care utilizează pajiştea, cu excepţia circulaţiei cu orice mijloace de transport în situaţii de urgenţă generate de calamităţi, accidente de orice natură, precum şi cu autovehicule, motociclete şi ATV-uri sau mopede în vederea organizării de activităţi sportive, de recreere şi turism, cu acordul deţinătorului sau al utilizatorului, în condiţiile legii; e) nerespectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, in conditiile legii; f) arderea vegetaţiei pajiştilor fără respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare; g) concesionarea/închirierea pajiştilor aflate în domeniul public sau privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor unor persoane care nu sunt îndreptăţite potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) şi (2) din OUG nr. 34/2013; h) amplasarea pe pajişte a altor obiective de investiţii decât cele prevăzute la art. 5 alin. (3) din OUG nr. 34/2013; i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajişte fără aprobările legale în vigoare. j) încălcarea prevederilor art. 9 alin. (71) din OUG nr. 34/2013. Art.22. (1) Contravenţiile prevăzute la art. 21 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoana juridică, faptele prevăzute la lit. f); b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoana fi [...]