19 februarie 2026 · Inițiator: Primarul comunei Prăjeni, Iftodi Gheorghiţă-Mihăiţă
HCL 14/2026 Prăjeni adoptată
Aprobarea organizării protecției civile la nivelul Comunei Comunei Prăjeni, județul Botoșani
Pe scurt
Se aprobă organizarea protecției civile la nivelul Comunei Prăjeni, județul Botoșani, iar dacă e cazul, se stabilește cadrul general pentru structurile și responsabilitățile locale în situații de urgență. În practică înseamnă că administrația locală va implementa prevederi de protecție civilă (măsuri, planuri, pregătire, bază logistică) pentru locuitori, iar un termen sau un buget vor fi urmăriți de primar prin compartimentele sale. Hotărârea va trebui afișată public și transmisă Instituției Prefectului pentru controlul de legalitate.
Rezumat generat cu inteligență artificială, din textul actului — actul oficial prevalează. Transparență AI
Ce înseamnă pentru tine
Te privește direct dacă locuiești, lucrezi sau ai o proprietate pe strada Viei.
JUDEŢUL BOTOȘANI
COMUNA PRĂJENI
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂREA NR. 14
DIN 19.02.2026
privind aprobarea organizării protecţiei civile
la nivelul Comunei Prăjeni, Judeţul Botoşani
Consiliul local al comunei Prăjeni, judeţul Botoşani, întrunit în şedinţa extraordinară din
data de 19.02.2026, având în vedere:
referatul de aprobare prezentat de primarul comunei Prăjeni, dl. Iftodi Gheorghiţă-Mihăiţă,
îuregistrat la nr. 54 din. 13.02.2026;
raportul de specialitate nr. 55 din 13.02.2026 întocmit de dl. Plăcintă Constantin loan—
inspector protecţie civilă;
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 31 alin. (2), art. 120 alin. (1)
şi art. 121 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţia României, republicată;
prevederile art. 3, art. 4 și art. 9 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la
Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997;
prevederile art. 42 alin. (1) și (4), art. 49 alin. (1), art. 57, art. 80 - 84 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
prevederile art. 25 lit. a) şi art. 27 lit. a) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
Avizele comisiilor de specialitate:
Comisia activități economico-financiare, agricultură, amenajarea teritoriului și urbanism,
protecția mediului, înregistrat la nr. 15 din 19.02.2026;
Comisia activităţi juridice şi disciplină în muncă, asistență socială şi protecţia copilului,
înregistrat la nr. 15 din 19.02.2026;
Comisia activități social-culturale, culte, învățământ, sănătate, familie şi turism, înregistrat
la nr. 15 din 19.02.2026;
În temeiul art. 129 alin (1), alin. (2) lit. h), alin.(14), art. 139, art. 196 alin. (1) lit.a) şi art.
197 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu
modificările şi completările ulterioare.
HOŢĂRĂŞTE:
Art.]. Se aprobă organizarea protecției civile la nivelul UAT Comuna Prăjeni, judeţul
Botoşani, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul comunei Prăjeni prin compartimentele de specialitate va urmari aducerea la
îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.
Art.3. Prezenta hotarare, va fi afisata pentru aducerea la cunostinta publica si va fi transmisa
atat celor in cauza, cat si Institutiei Prefectului Judetul Botosani, in vederea efectuarii controlului de
legalitate.
Președinte de ședință, Contrasemnează,
Consilier, ZEN Secretar gențral al comunei,
i 7 OOMÂn e Răjleajhu Melania
Balașei loan. «
ANEXĂ la HCL nr.14 din 19.02.2026
Organizarea protecţiei civile la nivelul UAT Comuna Prăjeni, judeţul
Botoşani
1. Scurt istoric al protecţiei civile
În România, protecţia civilă a luat ființă prin decretul regal din 28 februarie 1933 sub
denumirea de “Apărare pasivă”, având ca scop “să limiteze bombardamentele aeriene asupra
populaţiei sau resurselor teritoriului, prin protecţia directă sau micşorând eficacitatea atacurilor
aeriene”.
Apărarea pasivă în România, realizează un plan superior de activitate în anul 1939 când
este promulgată “Legea pentru apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului”. În baza acestei
legi şi a altor decrete ale Guvernului, apărarea pasivă şi-a făcut prezenţa în timpul celui de-al
doilea război mondial, atât pentru alarmarea populaţiei despre pericolele aeriene cât şi pentru
intervenţia de salvare a oamenilor surprinşi sub dărâmături, ca urmare a bombardamentelor
aeriene.
Apărarea pasivă cunoaşte o dezvoltare după anul 1952 când se infiinţează “Apărarea Locală
Antiaeriană” şi care în anul 1978, în baza “Legii privind apărarea civilă în România” devine
“Apărarea Civilă”. Sunt emise în această perioadă decrete Guvernamentale privind:
- protecţia şi intervenţia formațiunilor de apărare civilă în cazul atacurilor aeriene;
- protecţia şi intervenţia formațiunilor de apărare civilă în caz de dezastre;
asigurarea intervenţiei în caz de accident nuclear;
se întocmesc planuri de protecţie şi intervenţie în cazul atacurilor aeriene şi
dezastrelor.
Legea privind apărarea civilă din România din anul 1978, a scos în evidenţă pentru
prima dată rolul şi locul apărării civile în cadrul sistemului naţional de apărare a ţării.
Se stabileşte astfel că apărarea civilă este parte componentă a sistemului naţional de
apărare și trebuie să asigure pregătirea populaţiei, teritoriului şi economiei pentru protecţia
cetăţenilor şi bunurilor materiale de orice natură, în timp de război sau în alte situaţii speciale.
Conform acestei legi se stabilesc măsurile apărării civile, se constituie state majore şi
comisii de specialitate, precum şi formaţiuni de protecţie civilă. Sunt stabilite formele şi metodele
de pregătire a populaţiei şi formațiunilor de protecţie civilă prin: convocări, antrenamente, şedinţe
practice şi în final prin exerciţii şi aplicaţii cu agenţii economici, oraşe, judeţe, grupuri de judeţe.
Revoluţia din decembrie 1989, a creat condiţii noi perfecţionării activităţii de apărare civilă
şi în 1996, Parlamentul României adoptă “Legea protecţiei civile”.
Prin această lege se schimbă din denumirea de apărare civilă în protecţia civilă şi se fac
precizări privind atribuţiile protecţiei civile şi ansamblurile măsurilor în caz de război sau
dezastre.
Schimbările politice, economice şi militare din perioada anilor 1996-2004, au dus şi la
schimbări în domeniul protecţiei civile. La 24.11.2004, Parlamentul României a adoptat o nouă
lege denumită “Legea privind Protecţia Civilă”. Conform acestei noi legi, la elaborarea strategiei
naţionale a protecţiei civile, se au în vedere principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în
Strategia Internaţională pentru Prevenirea catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală a
Naţiunilor Unite, precum şi cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.
Conform legii protecţiei civile, organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de
intensificare a măsurilor de protecţie civilă, în situaţii speciale se hotărăsc de Consiliul Sprem de
Apărare a Ţării.
Trebuie reţinut că protecţia civilă, cunoaşte permanent o dezvoltare şi o adaptare la noile
cerinţe politice, economice, militare, ceea ce duce şi la unele schimbări in structura acesteia.
Noile acte normative care apar, Legi sau Ordonanţe ale Guvernului României — trebuiesc
duse la îndeplinire prin aplicarea lor la toate eşaloanele protecţiei civile.
2. Unele consideratii privind necesitatea protecţiei civile
Protectia Civilă a apărut odată cu creşterea pericolelor pe care le-au generat razboaiele
împotriva populaţiei civile care nu era implicată în desfăşurarea ostilităţilor militare.
După cum se cunoaşte, războiul — cel mai mare flagel social — a provocat omenirii
imense pierderi umane si materiale de-a lungul întregii sale istorii cu deosebire în ultimul secol
al mileniului doi, când mijloacele purtătoare la ţinta şi armamentul de distrugere au cunoscut o
evoluţie ascendentă, fără precedent.
În aceste condiţii se poate aprecia că sateliții, rachetele şi armele de distrugere în masă, au
devenit cele mai grave pericole pentru omenire cu consecințe imprevizibile, dezastruoase şi
ireparabile.
În condiţiile întrebuințări armelor de nimicire în masă, se apreciază ca pierderile umane pot
avaria de la zeci de mii la sute de mii, în funcţie de felul armei şi măsurile de protecţie care s-au
luat pentru populaţie.
De fapt, această insecuritate a populaţiei, în cazul conflictelor militare a fost determinate de
o nouă concepţie de purtare a războaielor în funcţie de scopurile politice, economice, militare
şi sociale urmărite în zona respectivă; (cazurile cele mai recente fiind războaiele din Afganistan şi
Irak). În aceste confruntări militare, populaţia civilă este cel mai greu încercată, dacă avem în
vedere numărul mare de victime, violenţe, panică, foamete şi lipsa unui viitor.
În ultimul timp, necesitatea existenţei protecţiei civile, este determinată şi de numărul mare
de dezastre care apar pe teritoriul unci țări sau a unor acţiuni teroriste (cele mai semnificative
fiind cele din S.U.A., Spania şi orientul apropiat).
În aceste condiţii fiecare ţară şi-a mărit grija pentru protecţia populaţiei, prin pregătirea ei şi
informarea sistematică despre pericolele pe care le prezintă dezastrele şi acţiunile teroriste.
În funcție de conceptul de securitate naţională a fiecărei ţări, sunt elaborate acte
normnative care stabilesc rolul și locul protecţiei civile în ansamblul măsurilor de apărare
naţională.
Este evidentă aprecierea generală ca protecţia civilă trebuie reconsiderată în contextul
cerințelor impuse de un eventual război modern dar şi de dezvoltarea economică actuală, cu multe
riscuri de dezastre. Protocolul de la Geneva din 1949 și la care a aderat şi Romania, în anul 1990
arată că, prin protecţie civilă, se înţelege îndeplinirea sarcinilor umanitare, destinate să procedeze
populaţia civilă împotriva ostilităţilor sau dezastrelor şi să o ajute să depăşească efectele lor
imediate, asigurând condiţiile necesare de supraveţuire.
3. Rolul şi locul protecţiei civile în cadrul sistemului securităţii naţionale
Rolul şi locul protecţiei civile în cadrul sistemului securităţii naţionale este bine conturată în
Legea privind protecţia civilă nr. Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, (*republicată*), cu
modificările şi completările ulterioare, care la art. 1 prevede că:
„Protecţia civilă este o componentă a sistemului securității naţionale şi reprezintă un ansamblu
integrat de activități specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter
umanitar şi informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit legii privind protecţia
civilă, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei,
bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi
înlăturarea operative a urmărilor acestora şi asigurarea condiţiilor necesare supravieţuirii
persoanelor afectate”.
Pentru îndeplinirea scopului prevăzut la art. 1 din Legea privind protecţia civilă, protecţiei
civile îi revin următoarele atribuţii:
a) identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generate de dezastre naturale şi tehnologice
de pe teritoriul municipiului Alexandria;
b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la
protecţia civilă;
c) informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este
expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloace de protecţie pusela
dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acțiune pe timpul de urgenţe;
d) organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a
serviciilor pentru situaţii de urgenţă;
e) înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţii de urgenţă;
f) protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum
şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate;
9) asigurarea condiţiilor minime de supravieţuire a populaţiei în situaţii de urgenţă sau de
conflict armat;
h) organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de
vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale și a celorlalte
situații de protecţie civilă;
i) asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul
conflictelor militare;
j) participarea la misiuni internaţionale specifice;
k) constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice în situaţii de
urgență sau conflict armat.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă sunt constituite servicii de
urgență profesioniste şi voluntare.
Autorităţile administraţiei publice locale, răspund de aplicarea măsurilor de protecţie civilă,
potrivit domeniului lor de competenţă.
Măsurile organizatorice şi de pregătire pe liniile de protecţie civilă au caracter permanent şi
se identifică ca instituirea stărilor excepţionale şi la declararea mobilizării sau pe timp de război.
Ele se aplică gradual, în funcţie de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă.
Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei
civile se asigură, la nivel central de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, la nivel local, de către Inspectoratele județene pentru Situaţii
de Urgenţă.
4. Organizarea protecţiei civile în Comuna Prăjeni. județul Botoşani
Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale Comuna Prăjeni,
judeţul Botoşani se realizează în raport cu clasificarea acesteia din punct de vedere al protecţiei
civile şi constă în:
a) constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă,
inclusiv al protecţiei civile;
b) constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă;
C) încadrarea inspectorilor şi/sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile;
d) întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de
competență sau în domeniul de activitate;
e) planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi a salariaților privind
protecţia civilă;
f) organizarea evacuării în caz de urgenţă civilă;
9) organizarea cooperării şi a colaborării privind protecția civilă;
h) planificarea resurselor pentru funcţionarea structurilor prevăzute la lit. a)-c), precum şi
pentru realizarea măsurilor stabilite în planurile prevăzute la lit. d).
Autorităţile administraţiei publice locale (Primarul și Consiliul local), răspund de aplicarea
măsurilor de protecţie civilă stabilite prin Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă şi prin
planurile proprii, potrivit domeniului lor de competenţă. Autorităţile administraţiei publice locale
sunt obligate să asigure capacități de intervenţie specializate, corespunzător tipurilor de riscuri
la care este expus teritoriul şi populaţia
din Comuna Prăjeni, județul Botoșani în timpi de răspuns optimi, indiferent de locul şi
momentul în care se produce situaţia de urgenţă.
CATALOG LOCAL PRIVIND CLASIFICAREA UNITĂȚII
ADMINISTRATIV- TERITORIALE, DIN PUNCT DE VEDERE AL
PROTECȚIEI CIVILE, ÎN FUNCȚIE DE TIPURILE DE RISC
SPECIFICE
Comuna Prăjeni, judeţul [Ti
Fi [23 =; I3I »Ș
Botoşani 2 Ei 3 | 3
INSTITUȚIE E E E | = 0 A
2 Sal 3 la la a [ăsiele
Ş 8 9 Sal "3 Ş 5 3 |5 8 = 8
2 238| 8 pe! =! 3 | & si
55 38] 3 lg [8 3 [ă 512|:
5la A 58|. E E 318 85| 85|
Primăria Comunei Prăjeni c latpt| ids| ip ach | an im |atp ed| ez
Nr. Tipul de risc Principal Secundar
1. Cutremur 9) [să
2, Alunecare/prăbuşire de AV/Pt at/pt
teren
3. Inundaţie Id id
4. Secetă S Ss
5 Incendiu de pădure Ip ip
6. Accident chimic Ach ach
7. Accident nuclear An an
8. Incendiu în masă Im im
9. Accident de transport Ap atp
10. Epidemie Ed ed
1]. Epizootie Ez ez
Măsurile organizatorice şi de pregătire pe linia protecţiei civile au caracter permanent şi se
intensifică la instituirea stărilor excepționale şi la declararea mobilizării sau pe timp de război.
Măsurile de protecţie civilă se aplică gradual, în funcție de amploarea şi intensitatea
situaţiei de urgenţă.
La nivelul local, activitatea de protecţie civilă este condusă de către primar care este
preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă, constituit prin Dispozitia primarului
actualizată în funcție de modificările care apar în timp, având în componență un număr de 16 de
persoane, iar în structurile cu activitate permanentă/temporară, se constituie — structuri
specializate în domeniul protecţiei civile, unde se încadrează personal de specialitate cu
atribuţii în domeniul protecţiei civile, centrul operativ cu activitate temporară şi inspector de
protecţie civilă.
Inspectorul de protecţie civilă se încadrează la consiliile locale ale unităţilor administrativ-
teritoriale în care, potrivit schemelor cu riscuri teritoriale întocmite conform legii de către
inspectoratele pentru situații de urgenţă, există pericolul potenţial de producere a dezastrelor
naturale provocate de cutremure, inundaţii şi incendii de pădure.
Calitatea de inspector de protecţie civilă este atribuită prin dispoziţia primarului.
Personalul de specialitate este încadrat în muncă, în urma obţinerii unui certificat de
competenţe profesionale în condiţiile stabilite prin metodologia emisă de Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă.
Activitatea de prevenire în domeniul protecţiei civile şi al intervenţiei operative, se asigură
de către serviciile de urgenţă prin structuri specializate în conformitate cu competențele şi
atribuţiile stabilite potrivit legii.
Serviciile de urgenţă profesioniste sau voluntare şi celelalte structuri specializate pentru
intervenţie şi acţiune în situaţii de urgenţă constituite de către autorităţile abilitate în condiţiile
legii cuprind personal și formaţiuni instruite în specialităţi necesare protecţiei civile.
Coordonarea de specialitate a activităţilor de protecţie civilă se realizează de către
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrele Operaţionale de Urgenţă în timp
de pace şi prin punctele de comandă pe timpul stărilor excepţionale de mobilizare sau la război.
Autorităţile administraţiei publice locale asigură stabilirea şi integrarea măsurilor de
protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează
lanivel naţional, judeţean şi local şi urmăresc realizarea acestora.
Măsurile şi acţiunile de prevenire din planurile de protecţie civilă se planifică şi se execută
prioritar de către autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competenţelor acestora.
Autorităţile administraţiei publice locale poartă întreaga răspundere pentru asigurarea
condiţiilor de supraviețuire a populaţiei afectate de urmările calamităţilor naturale şi a celorlalte
situaţii de protecţie civilă, asigurarea se realizează prin serviciile de urgenţă, serviciile publice
de gospodărie comunală, instituții şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condiţiile
legii, a bunurilor din rezervele de stat şi a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziţie de
organizaţii neguvernamentale române sau de comunităţile locale şi populaţia din zonele
neafectate, de state și organizaţii străine ori cu caracter internaţional.
5. Atribuţii şi obligaţii privind protecția civilă ale autorităţilor administraţiei
publice locale
Consiliul local al comunei are următoarele atribuţii principale:
a) aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unității administrativ-teritoriale,
analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă
măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
b) aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi
financiare destinate prevenirii şi gestionării situațiilor de urgență;
c) participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie
civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest
domeniu;
d) stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;
e) înființează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;
f) gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii și a materialelor de
protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine;
9) asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă
corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile
pentru depozitarea materialelor de intervenţie.
Primarul comunei are următoarele atribuţii principale:
a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;
b) aduce la îndeplinire ho
[...]
Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.
Primești un email când consiliul local discută sau votează pe subiectul ales de tine — parcări, gunoi, cartierul tău, orice. Gratuit, te dezabonezi oricând.
Vrei să urmărești un cuvânt în toată țara sau într-un județ întreg?
Alertele naționale →
Politica de utilizare hotarari.ro: textul oficial al hotărârilor este public și poate fi citat liber. Arhiva ca bază de date și munca noastră peste ea (rezumate, teme, puncte pe hartă, legături cu firmele, structura site-ului) nu pot fi extrase automat sau sistematic, folosite pentru a dezvolta, antrena, îmbunătăți sau compara un produs ori serviciu concurent (inclusiv un model AI) și nici copiate și republicate. Drepturile de extragere a textului și a datelor (TDM) sunt rezervate, conform art. 4 din Directiva (UE) 2019/790. Sunt permise: indexarea de către motoarele de căutare; citarea de către asistenții AI a unor fragmente scurte, cu atribuire și link către pagină; folosirea personală și profesională obișnuită. Citare: „hotarari.ro, pe baza datelor publicate de [consiliul local/primărie]”, cu link. Termenii completi: https://hotarari.ro/termeni#utilizare-concurentiala Usage policy of hotarari.ro: the official text of council decisions is public and may be quoted freely. The archive as a database and our work on it (summaries, topics, map points, company links, site structure) may not be extracted automatically or systematically, used to develop, train, improve or benchmark a competing product or service (including an AI model), or copied and republished. Text and data mining rights are reserved under Art. 4 of Directive (EU) 2019/790. Allowed: indexing by search engines; quoting short excerpts by AI assistants, with attribution and a link to the page; ordinary personal and professional use. Cite as: "hotarari.ro, based on data published by [council/town hall]", with a link. Full terms: https://hotarari.ro/termeni#utilizare-concurentiala
Folosim cookie-uri esențiale pentru funcționarea site-ului și, doar cu acordul tău, statistici anonime de trafic (Google Analytics). Detalii în Confidențialitate.