19 februarie 2026 · Inițiator: Primarul comunei Prăjeni, Iftodi Gheorghiţă-Mihăiţă

HCL 14/2026 Prăjeni adoptată

Aprobarea organizării protecției civile la nivelul Comunei Comunei Prăjeni, județul Botoșani

Pe scurt

Se aprobă organizarea protecției civile la nivelul Comunei Prăjeni, județul Botoșani, iar dacă e cazul, se stabilește cadrul general pentru structurile și responsabilitățile locale în situații de urgență. În practică înseamnă că administrația locală va implementa prevederi de protecție civilă (măsuri, planuri, pregătire, bază logistică) pentru locuitori, iar un termen sau un buget vor fi urmăriți de primar prin compartimentele sale. Hotărârea va trebui afișată public și transmisă Instituției Prefectului pentru controlul de legalitate.

Rezumat generat cu inteligență artificială, din textul actului — actul oficial prevalează. Transparență AI

Ce înseamnă pentru tine
  • Te privește direct dacă locuiești, lucrezi sau ai o proprietate pe strada Viei.

🔔 Anunță-mă când se mai votează despre „Viei” în Prăjeni

Denumire
Hotărârea nr. 14 din 2026 a Consiliului Local Prăjeni
Titlu oficial
Hotărâre privind aprobarea organizării protecției civile la nivelul Comunei Comunei Prăjeni, județul Botoșani
Emitent
Consiliul Local Prăjeni
Număr
14 / 2026
Data
19 februarie 2026
Inițiator
Primarul comunei Prăjeni, Iftodi Gheorghiţă-Mihăiţă
Localitate
Prăjeni, județul Botoșani
Stare
adoptată
Locuri citate
Viei nr. 2

Pe același subiect în Prăjeni

Documente

Text

JUDEŢUL BOTOȘANI COMUNA PRĂJENI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR. 14 DIN 19.02.2026 privind aprobarea organizării protecţiei civile la nivelul Comunei Prăjeni, Judeţul Botoşani Consiliul local al comunei Prăjeni, judeţul Botoşani, întrunit în şedinţa extraordinară din data de 19.02.2026, având în vedere: referatul de aprobare prezentat de primarul comunei Prăjeni, dl. Iftodi Gheorghiţă-Mihăiţă, îuregistrat la nr. 54 din. 13.02.2026; raportul de specialitate nr. 55 din 13.02.2026 întocmit de dl. Plăcintă Constantin loan— inspector protecţie civilă; În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 31 alin. (2), art. 120 alin. (1) şi art. 121 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţia României, republicată; prevederile art. 3, art. 4 și art. 9 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997; prevederile art. 42 alin. (1) și (4), art. 49 alin. (1), art. 57, art. 80 - 84 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; prevederile art. 25 lit. a) şi art. 27 lit. a) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Avizele comisiilor de specialitate: Comisia activități economico-financiare, agricultură, amenajarea teritoriului și urbanism, protecția mediului, înregistrat la nr. 15 din 19.02.2026; Comisia activităţi juridice şi disciplină în muncă, asistență socială şi protecţia copilului, înregistrat la nr. 15 din 19.02.2026; Comisia activități social-culturale, culte, învățământ, sănătate, familie şi turism, înregistrat la nr. 15 din 19.02.2026; În temeiul art. 129 alin (1), alin. (2) lit. h), alin.(14), art. 139, art. 196 alin. (1) lit.a) şi art. 197 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. HOŢĂRĂŞTE: Art.]. Se aprobă organizarea protecției civile la nivelul UAT Comuna Prăjeni, judeţul Botoşani, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Primarul comunei Prăjeni prin compartimentele de specialitate va urmari aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. Art.3. Prezenta hotarare, va fi afisata pentru aducerea la cunostinta publica si va fi transmisa atat celor in cauza, cat si Institutiei Prefectului Judetul Botosani, in vederea efectuarii controlului de legalitate. Președinte de ședință, Contrasemnează, Consilier, ZEN Secretar gențral al comunei, i 7 OOMÂn e Răjleajhu Melania Balașei loan. « ANEXĂ la HCL nr.14 din 19.02.2026 Organizarea protecţiei civile la nivelul UAT Comuna Prăjeni, judeţul Botoşani 1. Scurt istoric al protecţiei civile În România, protecţia civilă a luat ființă prin decretul regal din 28 februarie 1933 sub denumirea de “Apărare pasivă”, având ca scop “să limiteze bombardamentele aeriene asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, prin protecţia directă sau micşorând eficacitatea atacurilor aeriene”. Apărarea pasivă în România, realizează un plan superior de activitate în anul 1939 când este promulgată “Legea pentru apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului”. În baza acestei legi şi a altor decrete ale Guvernului, apărarea pasivă şi-a făcut prezenţa în timpul celui de-al doilea război mondial, atât pentru alarmarea populaţiei despre pericolele aeriene cât şi pentru intervenţia de salvare a oamenilor surprinşi sub dărâmături, ca urmare a bombardamentelor aeriene. Apărarea pasivă cunoaşte o dezvoltare după anul 1952 când se infiinţează “Apărarea Locală Antiaeriană” şi care în anul 1978, în baza “Legii privind apărarea civilă în România” devine “Apărarea Civilă”. Sunt emise în această perioadă decrete Guvernamentale privind: - protecţia şi intervenţia formațiunilor de apărare civilă în cazul atacurilor aeriene; - protecţia şi intervenţia formațiunilor de apărare civilă în caz de dezastre; asigurarea intervenţiei în caz de accident nuclear; se întocmesc planuri de protecţie şi intervenţie în cazul atacurilor aeriene şi dezastrelor. Legea privind apărarea civilă din România din anul 1978, a scos în evidenţă pentru prima dată rolul şi locul apărării civile în cadrul sistemului naţional de apărare a ţării. Se stabileşte astfel că apărarea civilă este parte componentă a sistemului naţional de apărare și trebuie să asigure pregătirea populaţiei, teritoriului şi economiei pentru protecţia cetăţenilor şi bunurilor materiale de orice natură, în timp de război sau în alte situaţii speciale. Conform acestei legi se stabilesc măsurile apărării civile, se constituie state majore şi comisii de specialitate, precum şi formaţiuni de protecţie civilă. Sunt stabilite formele şi metodele de pregătire a populaţiei şi formațiunilor de protecţie civilă prin: convocări, antrenamente, şedinţe practice şi în final prin exerciţii şi aplicaţii cu agenţii economici, oraşe, judeţe, grupuri de judeţe. Revoluţia din decembrie 1989, a creat condiţii noi perfecţionării activităţii de apărare civilă şi în 1996, Parlamentul României adoptă “Legea protecţiei civile”. Prin această lege se schimbă din denumirea de apărare civilă în protecţia civilă şi se fac precizări privind atribuţiile protecţiei civile şi ansamblurile măsurilor în caz de război sau dezastre. Schimbările politice, economice şi militare din perioada anilor 1996-2004, au dus şi la schimbări în domeniul protecţiei civile. La 24.11.2004, Parlamentul României a adoptat o nouă lege denumită “Legea privind Protecţia Civilă”. Conform acestei noi legi, la elaborarea strategiei naţionale a protecţiei civile, se au în vedere principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, precum şi cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu. Conform legii protecţiei civile, organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de intensificare a măsurilor de protecţie civilă, în situaţii speciale se hotărăsc de Consiliul Sprem de Apărare a Ţării. Trebuie reţinut că protecţia civilă, cunoaşte permanent o dezvoltare şi o adaptare la noile cerinţe politice, economice, militare, ceea ce duce şi la unele schimbări in structura acesteia. Noile acte normative care apar, Legi sau Ordonanţe ale Guvernului României — trebuiesc duse la îndeplinire prin aplicarea lor la toate eşaloanele protecţiei civile. 2. Unele consideratii privind necesitatea protecţiei civile Protectia Civilă a apărut odată cu creşterea pericolelor pe care le-au generat razboaiele împotriva populaţiei civile care nu era implicată în desfăşurarea ostilităţilor militare. După cum se cunoaşte, războiul — cel mai mare flagel social — a provocat omenirii imense pierderi umane si materiale de-a lungul întregii sale istorii cu deosebire în ultimul secol al mileniului doi, când mijloacele purtătoare la ţinta şi armamentul de distrugere au cunoscut o evoluţie ascendentă, fără precedent. În aceste condiţii se poate aprecia că sateliții, rachetele şi armele de distrugere în masă, au devenit cele mai grave pericole pentru omenire cu consecințe imprevizibile, dezastruoase şi ireparabile. În condiţiile întrebuințări armelor de nimicire în masă, se apreciază ca pierderile umane pot avaria de la zeci de mii la sute de mii, în funcţie de felul armei şi măsurile de protecţie care s-au luat pentru populaţie. De fapt, această insecuritate a populaţiei, în cazul conflictelor militare a fost determinate de o nouă concepţie de purtare a războaielor în funcţie de scopurile politice, economice, militare şi sociale urmărite în zona respectivă; (cazurile cele mai recente fiind războaiele din Afganistan şi Irak). În aceste confruntări militare, populaţia civilă este cel mai greu încercată, dacă avem în vedere numărul mare de victime, violenţe, panică, foamete şi lipsa unui viitor. În ultimul timp, necesitatea existenţei protecţiei civile, este determinată şi de numărul mare de dezastre care apar pe teritoriul unci țări sau a unor acţiuni teroriste (cele mai semnificative fiind cele din S.U.A., Spania şi orientul apropiat). În aceste condiţii fiecare ţară şi-a mărit grija pentru protecţia populaţiei, prin pregătirea ei şi informarea sistematică despre pericolele pe care le prezintă dezastrele şi acţiunile teroriste. În funcție de conceptul de securitate naţională a fiecărei ţări, sunt elaborate acte normnative care stabilesc rolul și locul protecţiei civile în ansamblul măsurilor de apărare naţională. Este evidentă aprecierea generală ca protecţia civilă trebuie reconsiderată în contextul cerințelor impuse de un eventual război modern dar şi de dezvoltarea economică actuală, cu multe riscuri de dezastre. Protocolul de la Geneva din 1949 și la care a aderat şi Romania, în anul 1990 arată că, prin protecţie civilă, se înţelege îndeplinirea sarcinilor umanitare, destinate să procedeze populaţia civilă împotriva ostilităţilor sau dezastrelor şi să o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurând condiţiile necesare de supraveţuire. 3. Rolul şi locul protecţiei civile în cadrul sistemului securităţii naţionale Rolul şi locul protecţiei civile în cadrul sistemului securităţii naţionale este bine conturată în Legea privind protecţia civilă nr. Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, (*republicată*), cu modificările şi completările ulterioare, care la art. 1 prevede că: „Protecţia civilă este o componentă a sistemului securității naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activități specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit legii privind protecţia civilă, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturarea operative a urmărilor acestora şi asigurarea condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate”. Pentru îndeplinirea scopului prevăzut la art. 1 din Legea privind protecţia civilă, protecţiei civile îi revin următoarele atribuţii: a) identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generate de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul municipiului Alexandria; b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă; c) informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloace de protecţie pusela dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acțiune pe timpul de urgenţe; d) organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă; e) înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţii de urgenţă; f) protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate; 9) asigurarea condiţiilor minime de supravieţuire a populaţiei în situaţii de urgenţă sau de conflict armat; h) organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale și a celorlalte situații de protecţie civilă; i) asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare; j) participarea la misiuni internaţionale specifice; k) constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice în situaţii de urgență sau conflict armat. Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă sunt constituite servicii de urgență profesioniste şi voluntare. Autorităţile administraţiei publice locale, răspund de aplicarea măsurilor de protecţie civilă, potrivit domeniului lor de competenţă. Măsurile organizatorice şi de pregătire pe liniile de protecţie civilă au caracter permanent şi se identifică ca instituirea stărilor excepţionale şi la declararea mobilizării sau pe timp de război. Ele se aplică gradual, în funcţie de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă. Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile se asigură, la nivel central de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, la nivel local, de către Inspectoratele județene pentru Situaţii de Urgenţă. 4. Organizarea protecţiei civile în Comuna Prăjeni. județul Botoşani Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale Comuna Prăjeni, judeţul Botoşani se realizează în raport cu clasificarea acesteia din punct de vedere al protecţiei civile şi constă în: a) constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă, inclusiv al protecţiei civile; b) constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă; C) încadrarea inspectorilor şi/sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile; d) întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competență sau în domeniul de activitate; e) planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi a salariaților privind protecţia civilă; f) organizarea evacuării în caz de urgenţă civilă; 9) organizarea cooperării şi a colaborării privind protecția civilă; h) planificarea resurselor pentru funcţionarea structurilor prevăzute la lit. a)-c), precum şi pentru realizarea măsurilor stabilite în planurile prevăzute la lit. d). Autorităţile administraţiei publice locale (Primarul și Consiliul local), răspund de aplicarea măsurilor de protecţie civilă stabilite prin Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă şi prin planurile proprii, potrivit domeniului lor de competenţă. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure capacități de intervenţie specializate, corespunzător tipurilor de riscuri la care este expus teritoriul şi populaţia din Comuna Prăjeni, județul Botoșani în timpi de răspuns optimi, indiferent de locul şi momentul în care se produce situaţia de urgenţă. CATALOG LOCAL PRIVIND CLASIFICAREA UNITĂȚII ADMINISTRATIV- TERITORIALE, DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECȚIEI CIVILE, ÎN FUNCȚIE DE TIPURILE DE RISC SPECIFICE Comuna Prăjeni, judeţul [Ti Fi [23 =; I3I »Ș Botoşani 2 Ei 3 | 3 INSTITUȚIE E E E | = 0 A 2 Sal 3 la la a [ăsiele Ş 8 9 Sal "3 Ş 5 3 |5 8 = 8 2 238| 8 pe! =! 3 | & si 55 38] 3 lg [8 3 [ă 512|: 5la A 58|. E E 318 85| 85| Primăria Comunei Prăjeni c latpt| ids| ip ach | an im |atp ed| ez Nr. Tipul de risc Principal Secundar 1. Cutremur 9) [să 2, Alunecare/prăbuşire de AV/Pt at/pt teren 3. Inundaţie Id id 4. Secetă S Ss 5 Incendiu de pădure Ip ip 6. Accident chimic Ach ach 7. Accident nuclear An an 8. Incendiu în masă Im im 9. Accident de transport Ap atp 10. Epidemie Ed ed 1]. Epizootie Ez ez Măsurile organizatorice şi de pregătire pe linia protecţiei civile au caracter permanent şi se intensifică la instituirea stărilor excepționale şi la declararea mobilizării sau pe timp de război. Măsurile de protecţie civilă se aplică gradual, în funcție de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă. La nivelul local, activitatea de protecţie civilă este condusă de către primar care este preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă, constituit prin Dispozitia primarului actualizată în funcție de modificările care apar în timp, având în componență un număr de 16 de persoane, iar în structurile cu activitate permanentă/temporară, se constituie — structuri specializate în domeniul protecţiei civile, unde se încadrează personal de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile, centrul operativ cu activitate temporară şi inspector de protecţie civilă. Inspectorul de protecţie civilă se încadrează la consiliile locale ale unităţilor administrativ- teritoriale în care, potrivit schemelor cu riscuri teritoriale întocmite conform legii de către inspectoratele pentru situații de urgenţă, există pericolul potenţial de producere a dezastrelor naturale provocate de cutremure, inundaţii şi incendii de pădure. Calitatea de inspector de protecţie civilă este atribuită prin dispoziţia primarului. Personalul de specialitate este încadrat în muncă, în urma obţinerii unui certificat de competenţe profesionale în condiţiile stabilite prin metodologia emisă de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Activitatea de prevenire în domeniul protecţiei civile şi al intervenţiei operative, se asigură de către serviciile de urgenţă prin structuri specializate în conformitate cu competențele şi atribuţiile stabilite potrivit legii. Serviciile de urgenţă profesioniste sau voluntare şi celelalte structuri specializate pentru intervenţie şi acţiune în situaţii de urgenţă constituite de către autorităţile abilitate în condiţiile legii cuprind personal și formaţiuni instruite în specialităţi necesare protecţiei civile. Coordonarea de specialitate a activităţilor de protecţie civilă se realizează de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrele Operaţionale de Urgenţă în timp de pace şi prin punctele de comandă pe timpul stărilor excepţionale de mobilizare sau la război. Autorităţile administraţiei publice locale asigură stabilirea şi integrarea măsurilor de protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează lanivel naţional, judeţean şi local şi urmăresc realizarea acestora. Măsurile şi acţiunile de prevenire din planurile de protecţie civilă se planifică şi se execută prioritar de către autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competenţelor acestora. Autorităţile administraţiei publice locale poartă întreaga răspundere pentru asigurarea condiţiilor de supraviețuire a populaţiei afectate de urmările calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă, asigurarea se realizează prin serviciile de urgenţă, serviciile publice de gospodărie comunală, instituții şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condiţiile legii, a bunurilor din rezervele de stat şi a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziţie de organizaţii neguvernamentale române sau de comunităţile locale şi populaţia din zonele neafectate, de state și organizaţii străine ori cu caracter internaţional. 5. Atribuţii şi obligaţii privind protecția civilă ale autorităţilor administraţiei publice locale Consiliul local al comunei are următoarele atribuţii principale: a) aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unității administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; b) aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situațiilor de urgență; c) participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu; d) stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile; e) înființează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă; f) gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii și a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine; 9) asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie. Primarul comunei are următoarele atribuţii principale: a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă; b) aduce la îndeplinire ho [...]

Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.

Sursa: primariaprajeni.ro

Hotărâri adoptate în aceeași perioadă

Politica de utilizare hotarari.ro: textul oficial al hotărârilor este public și poate fi citat liber. Arhiva ca bază de date și munca noastră peste ea (rezumate, teme, puncte pe hartă, legături cu firmele, structura site-ului) nu pot fi extrase automat sau sistematic, folosite pentru a dezvolta, antrena, îmbunătăți sau compara un produs ori serviciu concurent (inclusiv un model AI) și nici copiate și republicate. Drepturile de extragere a textului și a datelor (TDM) sunt rezervate, conform art. 4 din Directiva (UE) 2019/790. Sunt permise: indexarea de către motoarele de căutare; citarea de către asistenții AI a unor fragmente scurte, cu atribuire și link către pagină; folosirea personală și profesională obișnuită. Citare: „hotarari.ro, pe baza datelor publicate de [consiliul local/primărie]”, cu link. Termenii completi: https://hotarari.ro/termeni#utilizare-concurentiala Usage policy of hotarari.ro: the official text of council decisions is public and may be quoted freely. The archive as a database and our work on it (summaries, topics, map points, company links, site structure) may not be extracted automatically or systematically, used to develop, train, improve or benchmark a competing product or service (including an AI model), or copied and republished. Text and data mining rights are reserved under Art. 4 of Directive (EU) 2019/790. Allowed: indexing by search engines; quoting short excerpts by AI assistants, with attribution and a link to the page; ordinary personal and professional use. Cite as: "hotarari.ro, based on data published by [council/town hall]", with a link. Full terms: https://hotarari.ro/termeni#utilizare-concurentiala