HCL 443/2022 Pitești adoptată

JUDEŢUL ARGEȘ MUNICIPIUL PITEȘTI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea participării Municipiului Pitești în cadrul Planului Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta C10 — Fondul Local (PNRR/2022/C10), a depunerii proiectului „Construire de locuinţe pentrultineri cartier Tudor Vladimirescu, Municipiul Pitești” și a cheltuielilor aferente acestuia Consiliul Local al Municlpiului Piteşti, întrunit în şedinţă extraordinară, convocată de îndată; Având în vedere: -Referatul de aprobare pentru proiectul de hotărâre iniţiat de Primarul Municipiului Pitești; -Raportul nr, $55468/12.10.2022 al Direcţiei Tehnice; -Avizele comisiilor de specialitate ale consiliului local cuprinse în procesele-verbale nr. 55819/2022, nr. $5820/2022, nr.55821/2022, n 5582272022 şi nr.55823/2022; Văzând prevederile art. 129 alin. (2) lit. b) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi ale OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional! şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea OUG]| nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru etaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și rezilienţă, ale Hotărârii nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, ale Acordului de finanțare privind implementarea investiţiilor finanţate prin Pianul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR), precum şi ale Ghidului Specific privind condiţiile de accesare a fondurilor europene aferente PNRR în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10. În temeiul dispoziţiilor! art. 196 alin. (1), lit. a) din Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă participarea Municipiului Pitești în cadru! Planului Naţional de Redresare şi Reziliență, Componenta 10 — Fondul Local (PNRR/2022/C10) și a depunerii proiectului „Construire de locuinţe pentru tineri cartier Tudor Vladimirescu, Municipiul Pitești”. Art.2. Se aprobă valoarea eligibilă a proiectului „Construire de locuinţe pentru tineri cartier Tudor Vladimirescu, Municipiul Piteşti”, în cuantum de 7.445.928,34 lei, fâră TVA, la care se adaugă TVA în valoare de 1.414,726,38 Isi. Art, 3. (1) Se aprobă Notă de fundamentare a investiţiei conform anexei ar. ! la prezenta hotărâre. (2) Se aprobă Descrierea sumară a investiţiei conform anexei nr. 2 la prezenta hotarâre. (3) Anexele nr. (1]) şi (2) fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.4. Se aprobă finanțarea de către Municipiul Piteşti a tuturor cheltuielilor neeligibile care asigură implementarea proiectului, în condițiile obținerii finanţării proiectului. Art.5. Se împuternicește Primarul Municipiului Pitești, domnul Cristian Gentea, pentru semnarea cererii de finanțare aferentă ANA „Construire de locuințe pentru tineri cartier Tudor Vladimirescu, Municipiul Picest i”, a tuturor documentelor necesare proiectului și a contractului de finanţare în numele Municipiului itegti. Art.6. Primarul Municipiului Pitești, Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică vor aduce la îndeplinire dispoziţiile prezentei hotărâri, care va fi comunicată acestora, de către Secretarul General al Municipiului Piteşti. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Răzvan-lannt Serbănoiu Contrasemnează pentru legalitate: SECRETAR GENERAL AL MUNICIPIULUI Anârei-Cătăfn Călmoăru Pitești, Nr. 443 din 13.10.2022 Planul Naţional de Redrasare și Rezilienţă Componentă C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Mode! f 77; 77 D 7? A, Vi Pi WC Anexa 1 (a HCL nr 4. din eee ani NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planul su] de Redresare și Rezilienţă, Componenta 10 — Fondul Local Titlu apel proiect: 1.2 - Construire de locuinţe pentru tineri/locuinţe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ „Construire de locuinţe pentru tineri cartier Tudor Vladimirescu, Municipiul! Pitești” Cuprins 1. Descrierea pe scurt a situaţiei actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) ..............me eee 2 2. Necesitatea şi vi ri pentru care se aplică... 3, Corelarea cu proiecte deja implementate Ia nivel local... eee neernaenneeanrene 9 LA NIVELUL MUNCIPIULUI PITEȘTI:.. nenea nenea ananas nenea ere 9 4. Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local... nenea 10 LA NIVELUL MUNCIPIULUI PITEȘTI: eee anna arene ana emana aan e 10 5. Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare ............ men eneenanere 10 6. Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții... nenea 15 7. Modul de îndeplinire a condiţiilor aferente investiţiilor... 8. Descrierea procesului de implementare... ana anna ae aaa cazare 20 9. Alte informații... eee enma tenace anna anna 22 PITEȘTI Pianul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Modei F 1. Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, atc.) Municipiul reşedinţă de judeţ Pitești este un municipiu de rang |! prin clasificarea definită în cadrul legii nr. 351 / 2001. Municipiul Pitești aste reședința județului Argeș, parte a Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia (Nivel NUTS 2), reprezentând ce! mai mare oraș din judeţ şi principalul centru economic, politico-administrativ și cultural al acestuia. Situat în parțtea central-sudică a României, între Carpaţii Meridionali şi Dunăre, în nord- vestul regiunii informale Muntenia, este poziționat între dealuri înalte pe terasele râului Argeş. Municipiul Pitești este încadrat drept Pol de Dezvoltare Urbană din România. Datorită faptului că, din punct de vedere geografic, regiunea Sud Muntenia înconjoară întreaga regiune București-llfov, structura relaţiilorlfuncționale în teritoriu! celor două regiuni trebuie analizată în ansamblu, O privire asupra harţii care include axele majore de circulație, poziţionarea capitalei, precum și a orașelor principale, confirmă că Piteștiul este amplasat, împreună cu Ploieștiul, pe op axa majoră de circulaţie. Subliniind importanța dimensiunii teritoriale/ spațiale a competitivităţii, din punct de vedere al accesibilităţii reţelei urbane și al potenţialului de deservire urbană, axa Craiova - Pitești — Brașov a fost identificată, în cadrul Strategiei de dezvoltare teritorială a României-România policentrica 2035, drept axă de dezvoltare interregională între sisțemele urbane policentrice cu potenţial de dezvoltare. Regitinea de Suri și Regiunea Bucoreşii-lltov — Pete no e preemeatitam Raneră martoră Para delle și pod m fă mată de coerentă ma Metal mezat În metru Fatada poneteă Peru Comana setea ? Centru sam estern o [+] Poi vecpenat ivervică de rang superieT [+] Dem e genale extene male peri amuate mp eta ae vbrponaa em orban metrepattaa Oe upomecae atacă mergea PS Pilariaze mergea maestruntaleri pui feganea Bacarrai top ză SRI private dommate de me Latter MUNTENIA. mormce stea ap. Pmtimatane ecanoencă ji demgeacă Pra Seăeimgamă - e mere) carnat ora înece due. m nr Figura 1. Legături rutiere - Mumpiul Pitesti Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C1Q - Fondul Locai Anexă la Ghidul specific ModelF Contextul teritorial interjudețean este prezentat în figura de mai sus, în care Sunt reprezentate principalele municipii și coridoare!d de transport care leagă municipiul reședință de judeţ de judeţele învecinate. Legătura municipiului cu teritoriul său de influenţă se realizează prin următoarele drumuri: A1 — Autostrada București - Piteşti; DN 7 - Bucureşti, Piteşti — Râmnicu Vâlcea — Sibiu — Arad; DN 7C - Transfăgărășanul,/ Cârțișoara (SB) — Curtea de Argeș — Pitești; DN73 — Pitești — Brașov; DN65 (E70) - Pitești, Slatina, Craiova; DN65A — Pitești — Costești — Roşiorii de Vede — Turnu Măgurele; DN73C — Curtea de Argeş - Râmnicu Vâlcea; DN67B — Târgu Jiu — Drăgășani — Pitești; E81 — București — Pitești “st — Cluj Napoca — Satu-Mare; £574 — Bacău — Onești — Braşov — Pitești — Craiova. Reședința județului Argeș|se învecinează cu următoarele localităţi, după cum urmează: nord şi nord-vest — Basco nord și nord-est — Budeas nord-est — Mărăcineni est și sud-est — Ștefănești sud — Geamăna sud și sud-vest — Bradu sud-vest - Smeura sud-vest — Albota vest — Moșoaia vest și nord vest — Băbana Din punct de vedere rutier, amplasarea în apropierea Autostrăzii A1 face ca Municipiul Pitești să aibă acces facil la câteva din cele mai importante orașe din România: Pitești — Bucureşti: 118 k Piteşti — Constanţa: 340 km Pitești — Sibiu: 155 km Pitești — Craiova: 121 km Pitești — Brașov: 137 km Pitești — Ploiești: 127 km Pitești — Buzău: 232 km În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) — Secţiunea a IV-a - “Reţeaua de localităţi”, Municipiul Pitești intră în categoria localităţilor urbane de rangul II, care include toate municipiile, cu excepția celor 11 municipii delrangul 1 și a Municipiului București (rangul 0). În prezent, teritoriul adrhinistrativ al Municipiului Pitești este de 4.073 hectare (40,73 kmp), ceea ce reprezintă 0,6% din suprafaţa totală a judeţului Argeș. Din suprafaţa totală, 2.853 ha (cca. 70% din tota!) se află în proprietate privată, iar restul de 1.220 ha (cca. 30%) în proprietate publică. Planui Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 - Fondul Lacal Anexă la Ghidul specific Model f Municipiul Pitești este un “pe: mare, cu funcţie principal industrială. Municipiul Piteşti este perceput ca spaţiu de tranzit spre zonele turistițe din împrejurimi, respectiv: Vidraru, Transfăgărășan, Bran, Rucăr și Brașov. Funcţiite Municipiului Piteşti: 1. Funcţia economică: este redată în principal! de funcţia industrială, accentul punându-se în specia! pe ramurile de bază ale industriei: industria extractivă a petrolului, industria chimică şi petrochimică, industria energetică, construcţiile de mașini, combustibilii nucleari, electronică şi electrotehnică, exploatarea și prelucrarea lemnului, industria porţelanului și faianţei, a materialelor de construcții, textilă, încălțăminte, mehtară Funcţia de_transporturi: reprezentată de magistrala feroviara 101, care efectuează legătura cu Municipiul Bucureşti — 108 km, cu ramificații existente către Curtea de Argeș — 38 Km și de la stația Golești spre Câmpulung — 55 km; Funcţia comercială: are un caracter tradiţional; vechiul centru comercial al Municipiului Pitești îşi conservă și astăzi caracterul de piaţă a produselor agro-alimentare - „piață ţărănească”, iar caracterul modern se realizează prin lefectuarea comerțului și prestării de servicii în centrele comerciale urbane; Funcţia administrativ — "că este conferită de rolul de reședință de judeţ pe care Municipiul Pitești îl deține; Funcţia de sănătate: pentru asigurarea asistenței medicale minime, în Municipiul Pitești există mai multe unități medicale de|asistenţă și diagnosticare, publice și private; Funcţia de învăţământ: eţte bine reprezentată la nivelul Municipiului Pitești, dat fiind numărul ridicat al unităţilor de învățământ: 16 licee cu diferite profiluri pentru elevii din toate localităţile judeţului, 18 şcoli gimnaziale, 13 grădiniţe și 2 universități; Funcţia culturală: este reprezentată de următoarele instituții culturale: Centrul Cultural, Filarmonica Pitești, Școala Populară de Arte și Meserii, Teatrul „Al. Davila”, Muzeul Judeţean Argeș, Galeria de Artă, Biblioteca ludeţeană „Dihicu Golescu”, Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Argeș, Casa de Cultură a Sindicatelor; Funcţia turistică: Municipiul Pitești, prin mediul natural, poziţia geografică avantajoasă de care dispune, precum şi existența monamentelo, clădirilor istorice și lăcaşelor de cult, prezintă un potenţial ridicat pentru dezvoltarea turismului cultural, de afaceri, științific sau sportiv. În ceea ce privește locuirea şi accesul! la utilităţi, În municipiul Piteşti fondul de locuinţe a crescut cu cca. 8 procente în intervalul 2005 — 2015, creștere mai accentuată decât în județ și în regiune, dar sub valorile la nivel național. Cea mai ridicată rată de creștere, comparativ cu valoarea similară din anul anterior, s-a înregistrat în 2011, de 4,5%, în restul anilor din perioada analizată nivelul acesteia scăzând drastic, până la o valoare medie de 0,3% în perioada 2012 — 2015, în 2015 valoarea ratei de creștere fiind de 0,3%. Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F 54,000 5 5 L 9 2005 2007 2009 2911 E dl o i 2013 2015 îm Proprietate privată 4 Proprietate publică Figura 2. Evolutia fondului locativ 2003-2015, Sursă: SIDU Muricipiui Piteşti Așa cum reiese din datele|de mai jos, rata de creştere a locuinţelor individuale a fost superioară celei a locuinţelor colective. Totuși, dată fiind preponderența locuințelor colective tip bloc, abia în anul 2015 s-a modificat structura tipurilor de lolcuințe, ponderea caselor ajungând la 22%, faţă de 21%, cât a reprezentat în anii anteriori din perioada analizață. Nr, Crt. Specificaţie 2012 2013 2014 2015 1 Case 2.374 2.385 2.393 2.415 2 Blocuri 629 637 641 662 Suprafaţa locuibilă medie pe locuință era, în 2015, de 45,96 mp, în creştere față de anui 2011, când înregistra 45,65 mp. Deși valoarea este peste media regională, ea este sub cea judeţeană sau naţională. Pe de altă parte, situaţia suprafeţei N e pe cap de locuitor era mai slabă decât în ţară, în regiune și în judeţ, având valoarea de 17,38 mp, deși a crescut faţă de anul 2011 cu aproximativ 3 procente. Indicatorii referitori la numărul de persoane pe locuinţă și la dotarea lor sunt colectaţi numai odată cu realizarea recensămintelor. Astfel, în anul 2011, se găseau în medie 2,50 persoane/ gospodărie, situaţie mai bună decât în judeţ (2,64) sau la nive! naţional (2,66). În ceea ce privește densitatea locativă, respectiv numărul de persoane pe o cameră de locuit, la nivelul Municipiului indicatorul! înregistra o valoare de 2,62. Din punctul de vedere a) dotării locuințelor cu instalaţii și dependinţe, din totalul locuinţelor, 99,1% beneficiau de alimentare cu apă,|98,9% de canalizare, 96,4% beneficiau de încălzire centralizată, iar 99,6% erau racordate la rețeaua de energie electrică, 89,6% aveau baie în locuinţă, iar bucătărie 97,7%. Planul Naţional de Redresare şi Reziliență Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Madel F Numărul locuințelor aflațe în proprietate publică la nivelul municipiului este redus, astfel că nu se poate satisface cererea de locuinţe sociale, pentru tineri şi specialiști. Locuinţele (apartamentele) construite în perioada comunistă sunt amplasate în blocuri cu confort redus, eficienţă energetică scăzuță şi spaţii adiacente de slabă calitate, Potrivit datelor furnizate de Primăria Pitești și a Analizei la nivelul comuntăţii marginalizate pentru fundamentarea cererii de extindere a zonei de intervenţie au fost identificate următoarele: - La nivelul Municipiului Piteşti mai multe persoane solicită sprijin pentru acordarea venitului minim garantat, ajutar pentru încălzirea jocuinţei, ajutoare de urgenţă. Blocurile Coremi, incluse în lista Zonelor Urbane Marginalizate din orașele 20.000+, cartierul Războieni și o parte din cartierul Trivale sunt zonele cele mai sărace ale Piteștiului, aşa cum reiese și din evidenţele autorității locale. - Proporția locuințelor i ÎI este de (mai puţin de 15,33 mp/persoană) este de 80%. - Proporția persoanelor ce nu deţin locuinţa în proprietate personală este de 12,8%. - Persoanele din comunitate au semnalat nesiguranța locativă. - Zona este defavorizată din punct de vedere a! locuirii. La nivelul Municipiului Pitești, din punct de vedere al zonelor dezavantajate, comparativ cu situația de la nivel județean şi regional, situația se prezintă astfel; Nivel teritorial Regiunea Sud Judeţul Argeș Municipiul Piteşti Populaţie stabilă 1.242.881 281.642 155.383 % în zone nedezavantajate 65,91 83,79 92,19 % în zone dezavantajate pe locuire 2,89 2,76 3,32 % în zone dezavantajate pe ocupare 13,78 7,97 1,83 % în zone dezavantajate pe capital uman 13,07 3,47 1,37 % în zone marginalizate 2,92 1,12 0,26 % populaţie în zone cu instituţii sau sub 50 de locuitori 1,43 0,83 1,03 Conform SIDU Pitești, Hi nivelul Municipiului Piteşti a fost identificată o comunitate marginalizată în cadrul zonei urbane delimitată spaţial astfel: str. Petrochimiștilor, str. Independenţei, str. Decebal, str. Naum Râmniceanu, str. Dromichete și str. Deceneu (blocurile Coremi, 1, GI, D1, D2, D3, DA, DS si C4). În zona delimitată locuiesc persoane care aparțin unor categorii sociale defavorizate, preponderent romi. Spaţiul de locuire este or at din 9 blocuri, a căror formă de proprietate este 50% Primăria Municipiului Pitești și 50 % proprietate privată. Blocurile sunt racordate la apă rece, gaze naturale, energie termică și energie electrică, cu specificația că PSI dintre ele, ca urmare a neplății facturilor, a fost deconectat de ia energie Planul Naţional de Redresare şi Rezilionță Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Mode! F electrică, iar o parte dintre locatari, la cerere, au fost deconectaţi de la rețeaua de termoficare. Majoritatea locuinţelor din spaţiul locativ progrietate a Municipiului Pitești sunt compuse dintr-o singură cameră, cu baie proprie, în suprafaţă totală de aproximativ 23,4mp. Locuinţele proprietate privată sunt cu două camere, cu baie proprie, în suprafață totală de aproximativ 31 mp. Din cauza situației financiare și a lipsei de preocupare a locatarilor, imobilele sunt într-o sthre avansată de degradare. tare gr Regiunea Suo Procentul populaţiei urbane în zona cu locuire precară | CI rmze voua DD aa.:2 PARA LIRA OMA cea ate N Meer Pe e Cage Pt mamă 10 La nivelul Municipiului Pite e tendința de migrar ști, principalele tendinţe sociale identificate sunt: e a populaţiei care locuiește în locuinţe colective către locuinţe individuale de la periferia municigiului sau din localități rurale; e creșterea numărul părinţi lucrează în etc.) și tendinţa d concentreze popul e scăderea și îmbâtri e creșterea parcului ui de persoane expuse riscului de excluziune socială (vârstnici, copii ai căror trăinătate, tineri aflaţi în căutarea unui loc de muncă, persoana cu handicap, e segregare socială a marilor ansambiuri de locuințe colective, care tind să aia săracă; nirea populației, ca urmare a scăderii natalității şi a migraţiei externe; auto și a congestionării traficului în zona marilor ansambluri de locuințe. Planui Naţional de Redresare și Rezillenţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F 2. Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Proiectul cu impact social, inițiat la nivel local de către Municipiul Pitești vizează creșterea accesului la locuințe de calitate pentru tinerii aflaţi în dificultate. Primăria Municipiului Pitești primește cereri de locuinţă din partea familiilor de tineri, numărul! cererilor depăşind numărul spaţiilor locative deţinute de Primarie. Prin urmare, se impune construirea de locuinţe pentu tineri, pentru a se soluţiona măcar în parte această problemă. Cea mai acută problemă socială o constituie lipsa locurilor de muncă. Din acest punct de vedere se estimează ca în anii următori problema să persiste, deoarece în momentul de faţă, piaţa de muncă este în proces de evoluţie, iar pentru personalul disponibilizat nu există o alternativă reală de ocupare, fapt ce conduce la creaşterea continuă a presiunii soțiale. La toate acestea se adaugă efectele negative ale lipsei locurilor de muncă cu specific de calificare pentru cel care se află în căutarea unui loc de muncă. Din aceste cauze (in mod special din lipsa alternativelor locurilor de munca) a crescut numarul persoanelor (familiilor) care beneficiaza de venit minim garantat, crescând gradul de dependenţă a pop [...]