HCL 421/2022 Pitești adoptată

JIDEȚUL ARGEȘ MUNICIPIUL PITEȘTI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea participării Municipiului Pitești în cadrul Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă, Componenta (10 — Fondul Local (PNRR/2022/C10), a depunerii proiectului „Construire de locuinţe pentru tineri cartier Războieni I, Municipiul Pitești” şi a cheltuielilor aferente acestuia Consiliul Local al Municipiului Piteşti, întrunit în şedinţă extraordinară, convocată de îndată; Având în vedere: -Referatul de aprobare pențru proiectul de hotărâre inițiat de Primarul Municipiului Pitești; -Raportul nr. 53903/06.10.2022 al Direcţiei Tehnice; -Avizele comisiilor de specialitate ale consiliului local cuprinse în procesele-verbale nr. $54425/2022, nr. 54426/2022, nr, 54427/2022, nr.54428/2022 şi nr.54429/2022; Văzând prevederile art. 129 alin. (2) lit. b) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi ale OUG nr. 124/2071 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea OUG he 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare și rezilienţă necesar Rormâniei pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, ale Hotărârii nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, ale Acordului de finanţare privind implementarea investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precum şi ale Ghidului Specific privind condiţiile de accesare a fondurilor europene aferente PNRR în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10. În temeiul dispoziţiilor |art. 196 alin. (1) lit. a) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările uiterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă participarea Municipiului Piteşti în cadrul Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă, Componenta 10 — Fondul Local (PNRR/2022/C10) şi a depunerii proiectului „Construire de locuințe pentru tineri cartier Războieni I, Municipiul Piteşti” . Art.2. Se aprobă valoareh eligibilă a proiectului „Construire de locuinţe pentru tineri cartier Războieni I, Municipiul Piteşti”, în cuantum de 11.764.957,64 lei, fără TVA, la care se adaugă TVA în valoare de 2.235.341,95 lei. Art.3. (1) Se aprobă Nota de fundamentare a investiţiei conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre. (2) Se aprobă Descrierea Slmară a investiţiei conform anexei nr. 2 la prezenta hotarâre. (3) Anexele nr. | şi nr. 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.4. Se aprobă finanţarea de către Municipiul Pitești a tuturor cheltuielilor neeligibile care asigură implementarea proiectului, în condiţiile obţinerii finanțării proiectului. Art.5, Se împuterniceşte Primarul Municipiului Piteşti, domnul Cristian Gentea, pentru semnarea cererii de finanțare aferentă proiectului „Construire de locuințe pentru tineri cartier Războieni I, Municipiul Piteşti”, a tuturor documentelor necesare proiectului şi a contractului de finanțare în numele Municipiului Piteşti. Art.6, Primarul Municipiului Piteşti, Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică vor aduce la îndeplinire dispoziţiite prezentei hotărâri, care va fi comipicaţă acestora, de către Secretarul General al Municipiului Piteşti. PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Răzvan-lonit Serbănoiu ____ = “Contrasemnează pentru legalitate : SECRETAR GENERAL AL MUNICIPIULUI Andrei-Cătălin/Călugăru._ Piteşti, Nr.421 din 07.10,2022 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F 7 70.97 Anexa 1 la HCL nr? din „A C23,... NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planul Naţional de Redresare şi Reziliență, Componenta 10 — Fondul Loca! Titlu apel proiect: 1.2 - Construirea de locuinţe pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ „Construire de toculnţe pentru tineri cartier Războieni |, Municipiul Piteşti” Cuprins 1. Descrierea pe scurt a situaţiei actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) ...............eecueeaeeeeee 2 2. Necesitatea și oportunitatea ihvestiţiei pentru care se aplică... nenea ana 8 3. Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local... enma aan ne 9 LA NIVELUL MUNCIPIULUI PITEȘTI, nene nenea aan aaa nana acneea caer 9 4. Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local.............ce nenea 10 LA NIVELUL MUNCIPIULUI PITEŞTI: nenea eee enma aan anna ata aaa neant 10 5, Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanţare 6. Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții.............cmu nenea 15 7. Modul de îndeplinire a condiţiilor aferente investiţiilor..............nne eee nene 16 8. Descrierea procesului de implementare nana aaa aaa emana aaa 20 9. Alte informații... eee eee aaa emanate aaa aaa 23 PITEȘTI Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Locai Anexă la Ghidul specific Model F 1, Descrierea pe sturt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) Municipiul reşedinţă de judeţ Piteşti este un municipiu de rang! prin clasificarea definită în cadrul legii nr. 351 / 2001. Municipiul Piteşti este reşedinţa județului Argeş, parte a Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia (Nivel NUTS 2), reprezentând cel mai mare oraș din judeţ și principalul centru economic, politico-administrativ și cultural al acestuia. Situat în partea central-sudică a României, între Carpaţii Meridionali şi Dunăre, în nord- vestul regiunii informale Muntenia, este poziționat între dealuri înalte pe terasele râului Argeş. Municipiul Pitești este încadrat drept Pol de Dezvoltare Urbană din România. Datorită faptului că, din punct de vedere geografic, regiunea Sud Muntenia înconjoară întreaga regiune București-ilfov, structura relaţiilor funcţionale în teritoriul celor două regiuni trebuie analizată în ansamblu. O privire asupra harţii care include axele majore de circulație, poziționarea capitalei, precum și a orașelor principale, confirmă că Piteştiul este amplasat, împreună cu Ploieștiul, pe o axa majoră de circulație. Subliniind importanţa dimensiunii teritoriale/ spaţiale a competitivităţii, din punct de vedere al accesibilității reţelei urbane și al potenţialului de deservire urbană, axa Craiova — Pitești — Braşov a fost identificată, în cadrul Strategiei de dezvoltare teritorială a României-România policentrica 2035, drept axă de dezvoltare interregională între sistemele urbane policentrice cu potenţiai de dezvoltare. Reunea de Sud și Regiunea Buceș -ittuy n nmteră n cam de permitea Sur mor mă Postal debiee şi pod —— — — 0 ămagată de coma mir Mtzstraci/ atacevad în ventral | fatada pentuă — Pome O Cemuatani Causa rteea o Pal impenăl erai de (eg sațenor) Di Oraemparaleocee Oa pete pi. :7-7 Ama aline tente „n Semn cab aveti apăsa — Mpecterit e urban erergeetă = Palanzae mebapoltană trammlenntabeţă pată Regaea Bucuete Bta [ma Seal apicole domne te 8 n aa Mun A E ENIA remarema i iti Deaiar îi par + | sua Sediul spe - + cmergenti astrală | | Qaa i ra tun AL at ame de Figura 1. Legături rutiere - Municipiul Piteşti Pianul Naţional de Redresare şi Reziliență Companenta (10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specifir Model F Contextul teritorial interjudețean este prezentat în figura de mai sus, în care sunt reprezentate principalele municipii şi coridoarele de transport care leagă municipiul reședință de judeţ de județele învecinate. Legătura municipiului cu teritoriul său de influenţă se realizează prin următoarele drumuri: A1 — Autostrada București - Pitești; DN 7 — București, Pitești — Râmnicu Vâlcea — Sibiu — Arad; DN 7C — Transfăgărășanul, Cârțișoara (SB) — Curtea de Argeș — Pitești; DN73 — Piteşti — Brașov; DN65 (E70) — Pitești, Slatina, Craiova; DN65A - Pitești — Costești — Roşiorii de Vede - Turnu Măgurele; DN73C — Curtea de Argeș - Râmnicu Vâlcea; DN67B — Târgu Jiu — Drăgăşani — Pitești; E81 — București — Pitești — Sibiu — Cluj Napoca — Satu-Mare; E574 — Bacău — Onești — esa — Pitești — Craiova. Reședința judeţului Argeș se învecinează cu următoarele localități, după cum urmează: nord și nord-vest — Bascov nord şi nord-est — Budeasa nord-est — Mărăcineni est și sud-est — Ștefănești sud — Geamăna sud și sud-vest — Bradu sud-vest — Smeura sud-vest — Albota vest — Moșoaia vest şi nord vest — Băbana Din punct de vedere rutier, amplasarea în apropierea Autostrăzii A1 face ca Municipiul Pitești șsă aibă acces facil la câteva din cele mai importante orașe din România: Pitești — București: 118 km Pitești - Constanţa: 340 km! Pitești — Sibiu: 155 km Piteşti — Craiova: 121 km Piteşti — Brașov: 137 km Pitești — Ploieşti: 127 km Pitești — Buzău: 232 km în conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional! (P.A.T.N.) — Secțiunea a IV-a - "Reţeaua de localităţi”, Municipiul Pitești intră în categoria localităţilor urbane de rangul II, care include toate municipiile, cu excepția celor 11 municipii de rangul 1 și a Municipiului București (rangul 0). În prezent, teritoriul administrativ al Municipiului Piteşti este de 4.073 hectare (40,73 kmp), ceea ce reprezintă 0,6% din suprafaţa totală a judeţului Argeș. Din suprafața totală, 2.853 ha (cca. 70% din total) se află în proprietate privată, iar restul de 1.220 ha (cca. 30%) în proprietate publică. Planul Naţiona! de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Locat Anexă la Ghidul specific Model £ Municipiul Pitești este un oraș mare, cu funcţie principal industrială. Municipiul Piteşti este perceput ca spaţiu de tranzit spre zonele turistice din împrejurimi, respectiv: Vidraru, Transfăgărășan, Bran, Rucăr și Brașov. Funcţiile Municipiului Pitești: 1. Funcţia economică: este redată în principal de funcţia industrială, accentul punându-se în special pe ramurile de bază ale industriei: industria extractivă a petrolului, industria chimică şi petrochimică, industria energetică, construcţiile de mașini, combustibilii nucleari, electronică şi electrotehnică, exploatarea și prelucrarea lemnului, industria porţelanului și faianţei, a materialelor de construcţii, textilă, încălțăminte, alimentară; Funcţia de transporturi: reprezentață de magistrala feroviara 101, care efectuează legătura cu Municipiul București — 108 km, cu ramificații existente către Curtea de Argeș — 38 Km și de la stația Golești spre Câmpulung — 55 km; Funcţia comercială: are un caracter tradițional; vechiul centru comercial al Municipiului Pitești își conservă și astăzi caracterul de piață a produselor agro-alimentare - „piață țărănească”, iar caracterul modern se realizează prin efectuarea comerţului și prestării de servicii în centrele comerciale urbane; Funcţia administrativ — politică: este conferită de rolul de reședință de judeţ pe care Municipiul Pitești îl deține; Funcţia de sănătate: pentru asigurarea asistenței medicale minime, în Municipiul Piteşti există mai multe unităţi medicale de asistenţă și diagnosticare, publice și private; Funcţia de învățământ: este bine reprezentată la nivelul Municipiului Pitești, dat fiind numărul ridicat al unităților de învățământ: 16 licee cu diferite profiluri pentru elevii din toate localităţile judeţului, 18 școli gimnaziale, 13 grădiniţe şi 2 universităţi; Funcţia culturală: este reprezentată de următoarele instituţii culturale: Centru! Cultural, Filarmonica Pitești, Școala Populară de Arte și Meserii, Teatrul „Al. Davila”, Muzeul ludeţean Argeş, Galeria de Artă, Biblioteca județeană „Dinicu Golescu”, Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, Casa de Cultură a Sindicatelor; Funcţia turistică: Municipiul Pitești, prin mediul natural, poziţia geografică avantajoasă de care dispune, precum și existenţa monumentelor, clădirilor istorice și lăcașelor de cult, prezintă un potenţial ridicat pentru dezvoltarea turismului cultural, de afaceri, ştiinţific sau sportiv. În ceea ce privește locuirea şi accesul la utilități, În municipiul Pitești fondul de locuinţe a crescut cu cca. 8 procente în intervalul 2005 — 2015, creştere mai accentuată decât în judeţ și în regiune, dar sub valorile la nivel naţional. Cea mai ridicată rată de creștere, comparativ cu valoarea similară din anul anterior, s-a înregistrat în 2011, de 4,5%, în restul anilor din perioada analizată nivelul acesteia scăzând drastic, până la o valoare medie de 0,3% în perioada 2012 — 2015, în 2015 valoarea ratei de creștere fiind de 0,3%. Planul Naţional de Redresare şi Rezillenţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Modei F 2013 2015 » Proprietate privată m Proprietate publică 64,000 53.000 62,000 | | | . 6 ) SI | 200$ 2007 2009 2011 Figura 2. Evolutia fondului locativ 2005-2015, Sursă. SIDU Municipiul Piteşti Așa cum reiese din datele de mai jos, rata de creștere a locuinţelor individuale a fost superioară celei a locuințelor colective. Totuși, dată fiind preponderența locuinţelor colective tip bloc, abia în anul 2015 s-a modificat structura tipurilor de locuinţe, ponderea caselor ajungând la 22%, față de 21%, cât a reprezentat în anii anteriori din perioada analizată. Nr. Crt. Specificație 2012 2013 2014 2015 1 Case 2.374 2.385 2.393 2.415 2 Blocuri 629 637 641 662 Suprafaţa locuibilă medie pe locuinţă era, în 2015, de 45,96 mp, în creștere față de anul 2011, când înregistra 45,65 mp. Deși valoarea este peste media regională, ea este sub cea județeană sau naţională. Pe de altă parte, situația suprafeţei e pe cap de locuitor era mai slabă decât în ţară, în regiune și în judeţ, având valoarea de 17,38 mp, deşi a crescut față de anul 2011 cu aproximativ 3 procente. indicatorii referitori la numărul de persoane pe locuinţă și la dotarea lor sunt colectaţi numai odată cu realizarea recensămintelor. Astfel, în anul 2011, se găseau în medie 2,50 persoane/ gospodărie, situaţie mai bună decât în judeţ (2,64) sau la nivel naţional (2,66). În ceea ce privește densitatea locativă, respectiv numărul de persoane pe o cameră de locuit, la nivelul Municipiului indicatorul înregistra o valoare de 2,62. Din punctul de vedere al dotării locuințelor cu instalaţii și dependinţe, din totalul locuinţelor, 99,1% beneficiau de alimentare cu apă, 98,9% de canalizare, 96,4% beneficiau de încălzire centralizată, iar 99,6% erau racordate la rețeaua de energie electrică, 89,6% aveau baie în locuinţă, iar bucătărie 97,7%. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 -- Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Numărul locuinţelor aflate în proprietate publică la nivelul municipiului este redus, astfel că nu se poate satisface cererea de locuinţe sociale, pentru tineri şi specialişti. Locuințele (apartamentele) construite în perioada comunistă sunt amplasate în blocuri cu confort redus, eficienţă energetică scăzută și spaţii adiacente de stabă calitate. Potrivit datelor furnizate de Primăria Pitești şi a Analizei la nivelul comuntăţii marginalizate pentru fundamentarea cererii de extindere a zonei de intervenţie au fost identificate următoarele: - La nivelul Municipiului Pitești mai muite persoane solicită sprijin pentru acordarea venitului minim garantat, ajutor pentru încălzirea locuinţei, ajutoare de urgenţă. Biocurile Coremi, incluse în lista Zonelor Urbane Marginalizate din orașele 20.000+, cartierul Războieni și o parte din cartierul Trivale sunt zonele cele mai sărace ale Piteştiului, așa cum reiese și din evidenţele autorităţii locale. - Proporția locuinţelor supra-aglomerate este de (mai puţin de 15,33 mp/persoană) este de 80%. - Proporția persoanelor ce nu deţin locuința în proprietate personală este de 12,8%. - Persoanele din comunitate au semnalat nesiguranța locativă. - Zona este defavorizată din punct de vedere al locuirii. La nivelu! Municipiului Pitești, din punct de vedere al zonelor dezavantajate, comparativ cu situația de la nivel judeţean şi regional, situația se prezintă astfel: Nivel teritorial Regiunea Sud Județul Argeș Municipiul Piteşti Populație stabilă 1.242.881 281.642 155.383 % în zone nedezavantajate 65,91 83,79 92,19 % în zone dezavantajate pe locuire 2,89 2,76 3,32 % în zone dezavantajate pe ocupare 13,78 7,97 1,83 % în zone dezavantajate pe capital uman 13,07 3,47 1,37 % în zone marginalizate 2,92 1,12 0,26 % populaţie în zone cu instituţii sau sub 50 de locuitori 1,43 0,89 1,03 Conform SIDU Piteşti, La nivelul Municipiului Piteşti a fost identificată o comunitate marginalizată în cadrul zonei urbane delimitată spaţial astfel: str. Petrochimiştilor, str. Independenţei, str. Decebal, str. Naum Râmniceanu, str. Dromichete și str. Deceneu (blocurile Coremi, 1, G1, D1, D2, D3, D4, D5 si C4). În zona delimitată locuiesc persoane care aparţin unor categorii sociale defavorizate, preponderent romi. Spaţiul de locuire este format din 9 blocuri, a căror formă de proprietate este 50% Primăria Municipiului Pitești şi 50 % proprietate privată. Blocurile sunt racordate la apă rece, gaze naturale, energie termică și energie electrică, cu-specificaţia că unul dintre ele, ca urmare a neplăţii facturilor, a fost deconectat de la energie 6 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componența C40 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F electrică, iar o parte dintre locatari, la cerere, au fost deconectaţi de la rețeaua de termoficare. Majoritatea locuințelor din spaţiul locativ proprietate a Municipiului Piteşti sunt compuse dintr-o singură cameră, cu baie proprie, în suprafață totală de aproximativ 23,4mp. Locuinţele proprietate privată sunt cu două camere, cu baie proprie, în suprafaţă totală de aprbximativ 31 mp. Din cauza situaţiei financiare și a lipsei de preocupare a locatarilor, imobilele sunt într-o state avansată de degradare. Megiurica Sua ; Procantul popuiațiai urbane în rone cu locuire precară £ Fiquro 3. Zone urbane tu locuire pretară, la nivel de unitate udministrotiw-teritorială Regiunea de Dezvoltare Sud Munten „Mai mult, la nivelul | Primăriei Municipiului Pitești există cereri care nu pot fi onorate, în cuantum de peste 359 de solicitări ii osia unei locuințe sociaie, din care persoanele cu vârsta sub 35 de ani sunt 42 la număr. La nivelul Municipiului Piteşti, principalele tendinţe sociale identificate sunt: * tendința de migrare d populaţiei care locuiește în locuinţe colective către locuinţe individuale de la periferia municipiului sau din localități rurale; e creşterea numărului de persoane expuse riscului de excluziune socială (vârstnici, copii ai căror părinţi lucrează în străinătate, tineri aflaţi în căutarea unui loc de muncă, persoana cu handicap, etc.) și tendința de șegregare socială a marilor ansambluri de locuinţe colective, care tind să concentreze populaţia săracă; e scăderea și îmbătrânirea populaţiei, ca urmare a scăderii natalității şi a migrâţieiexterne; e creșterea parcului auto și a congestionării traficului în zona marilor ansafnburi-de lotuințe, Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidut specific Model F 2. Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Proiectul cu impact social, iniţiat la nive! local de către Municipiul Piteşti vizează creşterea accesului la locuințe de calitate pentru tinerii aflaţi în dificultate. Primăria Municipiului Pitești primește cereri de locuinţă din partea familiilor de tineri, numărul cererilor depăşind numărul spaţiilor locative deţinute de Primarie. Prin urmare, se impune construirea de locuinţe pentu tineri, pentru a se soluţiona măcar în parte această problemă. Cea mai acută probiemă socială o constituie lipsa locurilor de muncă. Din acest punct de vedere se estimează ca în anii următori problema să persiste, deoarece în momentul de față, piața de muncă este în proces de evoluţie, iar pentru personalul disponibilizat nu există o alternativă reală de ocupare, fapt ce conduce la creașterea continuă a presiunii sociale. La toate acestea se adaugă efect [...]