HCL 422/2022 Pitești adoptată

JUDEȚUL ARGEŞ MUNICIPIUL PITEȘTI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea participării Municipiului Pitești în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C10 — Fondul Local (PNRR/2022/C10), a depunerii proiectului „Construire de locuinţe pentru fineri cartier Războieni II, Municipiul Piteşti” și a cheltuielilor aferente acestuia Consiliul Local al Municipiului Piteşti, întrunit în şedinţă extraordinară, convocată de îndată; Având în vedere: -Referatul de aprobare pentru proiectul de hotărâre iniţiat de Primarul Municipiului Piteşti; -Raportul nr. 53961/06.10.2022 a! Direcţiei Tehnice; -Avizele comisiilor de specialitate ale consiliului local cuprinse în procesele-verbale nr. 54425/2022, nr, 54426/2022, nr. 54427/2022, nr.54428/2022 şi nr.54429/2022; Văzând prevederile art. 129 alin. (2) lit. b) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi ale OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum şi pentru modificarea și completarea OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redreşare şi rezilienţă, ale Hotărârii nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, ale Acordului de finanţare privind implementarea investiţiilor finanțate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precum și ale Ghidului Specific privind condiţiile de accesare a fondurilor europene aferente PNRR în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10. În temeiul dispoziţiilor art. 196 alin. (1), lit. a) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.]. Se aprobă participarea Municipiului Pitești în cadrul Planului Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta 10 — Fondul Local (PNRR/2022/C10) şi a depunerii proiectului „Construire de locuinţe pentru tineri cartier Războieni XI, Municipiul Piteşti” . Art.2. Se aprobă valoarea eligibilă a proiectului „Construire de locuinţe pentru tineri cartier Războieni II, Municipiul Pitești”, în cuantum de 11.764.957,64 lei, fără TVA, la care se adaugă TVA în valoare de 2.235.341,95 lei. Art. 3, (1) Se aprobă Nota de fundamentare a investiţiei conform anexei nr. | la prezenta hotărâre. (2) Se aprobă Descrierea sumară a investiţiei conform anexei nr. 2 la prezenta hotarâre. (3) Anexele nr. (1) şi (2) fâc parte integrantă din prezenta hotărâre. Art, 4. Se aprobă finanțarea de către Municipiul Piteşti a tuturor cheltuielilor neeligibile care asigură implementarea proiectului, în condiţiile obţinerii finanţării proiectului. Art. 5. Se împuternicește Primarul Municipiului Pitești, domnul Cristian Gentea, pentru semnarea cererii de finanțare aferentă proiectului „Construire de locuinţe pentru tineri cartier Războieni II, Municipiul Piteşti”, a tuturor documentelor necesare proiectului și a contractului de finanțare în numele Municipiului Pitești. Art. 6. Primarul Municipiului Pitești, Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică vor aduce la îndeplinire dispoziţiile prezentei hotărâri, care-+a-fi-comunicată acestora, de către Secretarul General al Municipiului Piteşti. AMA N, PRESEDINTA E Ș DINȚĂ, Răzvali-Tonluţ Șer ănoiu NL Contrasemnează pentru legalitate : PSR ma SECRETAR GENERAL Al, MUNICIPIULUI Andrei-Cătăline_ălusăru Piteşti, Ne. 422 din 07.10.2022 Planul Naţiona! de Redresare şi Rezillenţă Componenta C10 — Fandul Local Anexă la Ghidul specific Model! F NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planul Naţiondl de Redresare și Rezilienţă, Componenta 10 — Fondul Local Titlu apei proiect: 1.2 - Construirea de locuințe pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și | învățământ „Construire de locuinţe pentru tineri cartier Războieni Ii, Municipiul Pitești” Cuprins 1. Descrierea pe scurta situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) ................eueeeeeee 2 2, Necesitatea şi oportunitatea investiţiei pentru care se aplică. 3. Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local...............mmmm nenea 9 LA NIVELUL MUNCIPIULUI PITEȘTI:,.. ear anemia 9 4. Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local... zneee 10 LA NIVELUL MUNCIPIULUI PITEȘTI: ae noa emana nana ne rana 10 Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare ...............ceeeenene eee eaeeeree 10 | Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții... 15 S 6 7. Modul de îndeplinire a condiţiilor aferente investiţiilor 8. Descrierea procesului de implementare... neuen eee ae aceea ea 20 9 Alte informații... nenea eee aa nana nea aaaanueaaraearnaea 23 PITEȘTI Pianul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta (10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Madel F 1. Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) Municipiul reşedinţă de județ Piteşti este un municipiu de rang! prin clasificarea definită în cadrul legii ar. 351 / 2001. Municipiul Pitești este reședința judeţului Argeș, parte a Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia (Nivel NUTS 2), reprezentând cel mai mare oraș din județ și principalul centru economic, politico-administrativ şi cultural al acestuia. Situat în parțea central-sudică a României, între Carpaţii Meridionali şi Dunăre, în nord- vestul regiunii informale Muntenia, este poziţionat între dealuri înalte pe terasele râului Argeș. Municipiul Pitești este încadrat drept Pol de Dezvoltare Urbană din România. Datorită faptului că, din punct de vedere geografic, regiunea Sud Muntenia înconjoară întreaga regiune București-llfov, structura relaţiilor funcţionale în teritoriul celor două regiuni trebuie analizată în ansamblu. O privire asupra harţii care include axele majore de circulaţie, poziționarea capitalei, precum şi a orașelor principale, confirmă că Piteștiul este amplasat, împreună cu Ploieștiul, pe o axa majoră de circulație. Subliniind importanţa dimensiunii teritoriale/ spaţiale a competitivităţii, din punct de vedere al accesibilităţii rețelei urbane și al |potenţialului de deservire urbană, axa Craiova — Pitești — Brașov a fost identificată, în cadrul Strategiei de dezvoltare teritorială a României-România policentrica 2035, drept axă de dezvoltare interregională între sistemele urbane policentrice cu potenţial de dezvoltare. Hegqunea de Sud și Regiunea București-Iltov ——— Tei e mn de pomenite Sani mem Pantele și per — Ad mate de cerea mira sencieac/ msimradă în certrattie Fatada pont Porta Centru stan / (eee setae steme Pi mega Iverscă de ram sapennri > 00 F— Dea pene terme Areate pereatanuue * piane vane subea penala +47 m tem urban menita O)-— menecape unană rmesenti IS Palaaare metropeltaeă Marotme desi parta Regpurea baz reşi! Pee r Sout apa Anunta ae TI me a IRI (Meter ana MUNTENIA, Prammoe neea ap. Dhramimatune ecoamacă şi oemagșabtă Dean ș son | | Dia Setup - + ernergenă ranbmată 0 a = n ad e ame Nm at sm am Figura 1. Legături rutiere - Municipiul Pitesti Pianul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Mode! F Contextul teritorial interjudețean este prezentat în figura de mai sus, în care sunt reprezentate principalele municipii și coridoarele de transport care leagă municipiul reședință de judeţ de judeţele învecinate. Legătura municipiului cu teritoriul său de influenţă se realizează prin următoarele drumuri: = A1-— Autostrada Bucureşti - Pitești; = DN 7-— București, Pitești — Râmnicu Vâlcea — Sibiu — Arad; = DN7C-Transfăgărășanul, Cârţişoara (SB) — Curtea de Argeș - Pitești; = DN73 Pitești — Brașov; = DN65(E70)-— Pitești, Slatina, Craiova; = DN65A-— Piteşti — Costești 1 Roșiorii de Vede — Turnu Măgurele; = DN73C- Curtea de Argeș - Râmnicu Vâlcea; = DN67B — Târgu Jiu — Drăgășani — Pitești; = E81-— București — Piteşti — Sibiu — Cluj Napoca — Satu-Mare; « £574-Bacău- Onești— Braşov — Piteşti — Craiova. Reședința județului Argeș se învecinează cu următoarele localități, după cum urmează: a nordși nord-vest — Bascov » nordși nord-est — Budeasa = nord-est— Mărăcineni = estșisud-est- Ștefănești = sud-Geamăna = sud și sud-vest Bradu = sud-vest — Smeura = sud-vest — Albota = vest — Moșoaia « vestșinordvest-—Băbana Din punct de vedere rutier, amplasarea în apropierea Autostrăzii A1 face ca Municipiul Pitești să aibă acces facil la câteva din cele mai imiportante orașe din România: « Pitești — București: 118 km „ Pitești - Constanţa: 340 km e Pitești — Sibiu: 155 km | e Pitești Craiova: 121 km e Pitești — Brașov: 137 km e Pitești Ploiești: 127 km e Pitești — Buzău: 232 km == A În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) — Secţiunea a IV-a - “Reţeaua de localităţi”, Municipiul Pitești intră în categoria localităților urbane de rangul il, care include toate municipiile, cu excepția celor 11 municipii de rangul 1 și a Municipiului București (rangul 0). În prezent, teritoriul administrativ al Municipiului Pitești este de 4.073 hectare (40,73 kmp), ceea ce reprezintă 0,6% din suprafaţa totală a județului Argeş. Din suprafaţa totală, 2.853 ha (cca. 70% din total) se află în proprietate privată, iar restul de 1.220 ha (cca. 30%) în proprietate publică. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţa Componenta C10 - Fondul Laca! Anexă la Ghidul specific Model F Municipiul Pitești este un oraș mare, cu funcţie principal industrială. Municipiul Pitești este perceput ca spaţiu de tranzit spre zonele turistice din împrejurimi, respectiv: Vidraru, Transfăgărășan, Bran, Rucăr şi Brașov. Funcțiile Municipiului Pitești: ; Funcţia economică: este redată în principal de funcţia industrială, accentul punându-se în special pe ramurile de bază ale industriei: industria extractivă a petrolului, industria chimică și petrochimică, industria energetică, construcţiile de mașini, combustibilii nucleari, electronică și electrotehnică, exploatarea și prelucrarea lemnului, industria porțelanului și faianţei, a materialelor de construcții, textilă, încălțăminte, alimentară; Funcţia de_transporturi: reprezentată de magistrala feroviara 101, care efectuează legătura cu Municipiul București — 108 km, cu ramificații existente către Curtea de Argeș — 38 Km și de la staţia Golești spre Câmpulung — 55 km; Funcţia comercială: are un caracter tradițional; vechiul centru comercial al Municipiului Pitești își conservă și astăzi caracterul de piaţă a produselor agro-alimentare - „piață țărănească”, iar caracterul modern se realizează prin efectuarea comerţului și prestării de servicii în centrele comerciale urbane; Funcţia administrativ — politică: este conferită de rolul de reședință de județ pe care Municipiul Pitești îl deține; Funcţia de sănătate: pentru asigurarea asistenţei medicale minime, în Municipiul Pitești există mai multe unități medicale de asistenţă și diagnosticare, publice și private; Funcţia de învăţământ: este bine reprezentată la nivelul Municipiului Pitești, dat fiind numărul ridicat al unităților de învățământ: 16 licee cu diferite profiluri pentru elevii din toate localităţile județului, 18 școli gimnaziale, 13 grădiniţe şi 2 universități; Funcţia culturală: este reprezentată de următoarele instituţii culturale: Centrul Cultural, Filarmonica Piteşti, Școala Populară de Arte și Meserii, Teatrul „„Al. Davila”, Muzeul Judeţean Argeș, Galeria de Artă, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”, Centru! Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Argeș, Casa de Cultură a Sindicatelor; Funcţia turistică: Municipii Pitești, prin mediul natural, poziţia geografică avantajoasă de care dispune, precum și existența monumentetor, clădirilor istorice și lăcașelor de cult, prezintă un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului cultura!, de afaceri, ştiinţific sau sportiv. În ceea ce privește locuirea şi accesul la utilităţi, În municipiul Pitești fondul de locuințe a crescut cu cca. 8 procente în intervalul 2005 — 2015, creștere mai accentuată decât în judeţ și în regiune, dar sub valorile la nivel naţional. Cea mai ridicată rată de creştere, comparativ cu valoarea similară din anul anterior, s-a înregistrat în 2011, de 4,5%, în restul anilor din perioada analizată nivelul acesteia scăzând drastic, până la o valoare medie de 0,3% în perioada 2012 — 2015, în 2015 valoarea ratei de creștere fiind de 0,3%. Planul Naţional de Redresare și Rezlliență Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F 2005 2007 2009 2011 2013 2015 » Proprietate privată » Proprietate publică Figura 2. Evolutia fondului Incativ 1095-2015, surso: SIDU Municipiul Piteşti Aşa cum reiese din datele tie mai jos, rata de creștere a locuinţelor individuale a fost superioară celei a locuinţelor colective. Totuși, dată fiind preponderența locuinţelor colective tip bloc, abia în anul 2015 s-a modificat structura tipurilor de locuinţe, ponderea caselor ajungând la 22%, faţă de 21%, cât a reprezentat în anii anteriori din perioada analizată. Crt. Specificație 2012 2013 2015 1 Case 2.374 2.385 2.393 2.415 2 Blocuri 629 637 641 662 Suprafaţa locuibilă medie pe locuinţă era, în 2015, de 45,96 mp, în creștere faţă de anul 2011, când înregistra 45,65 mp. Deși valoarea este peste media regională, ea este sub cea judeţeană sau naţională. Pe de altă parte, situația suprafeţei locuibile pe cap de locuitor era mai slabă decât în ţară, în regiune şi în judeţ, având valoarea de 17,38 mp, deși a crescut față de anul 2011 cu aproximativ 3 procente. Indicatorii referitori la numărul de persoane pe locuinţă și la dotarea lor sunt colectaţi numai odată cu realizarea recensămintelor. Astfel, în anul 2011, se găseau în medie 2,50 persoane/ gospodărie, situație mai bună decât în județ (2,64) sau la nivel naţional (2,66). În ceea ce privește densitatea locativă, respectiv numărul! de persoane pe o cameră de locuit, la nivelul Municipiului indicatorul înregistra o valoare de 2,62. Din punctul de vedere al dotării locuinţelor cu instalații şi dependințe, din totalul locuinţelor, 99,1% beneficiau de alimentare cu apă, 98,9% de canalizare, 96,4% beneficiau de încălzire centralizată, iar 99,6% erau racordate la rețeaua de energie elgctrică, 89,6% aveau baie în locuinţă, iar bucătărie 97,7%. Planul Naţional de Redresare şi Rezllienţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific ModeilF Numărul locuinţelor aflate în proprietate publică la nivelul municipiului este redus, astfel că nu se poate satisface cererea de locuinţe sociale, pentru tineri și specialiști. Locuințele (apartamentele) construite în perioada comunistă sunt amplasate în blocuri cu confort redus, eficiență energetică scăzută şi spaţii adiacente de slabă calitate. Potrivit datelor furnizate de Primăria Piteşti şi a Analizei la nivelul comuntății marginalizate pentru fundamentarea cererii de extindere a zonei de intervenție au fost identificate următoarele: - La nivelul Municipiului Piteşti mai multe persoane solicită sprijin pentru acordarea venitului minim garantat, ajutor pentru încălzirea locuinţei, ajutoare de urgenţă. Biocurile Coremi, incluse în lista Zonelor Urbane Marginalizate din orașele 20.000+, cartierul Războieni și o parte din cartierul Trivale sunt zonele cele mai sărace ale Piteștiului, așa cum reiese şi dirj evidenţele autorităţii locale. - Proporția locuințelor supra-aglomerate este de (mai puţin de 15,33 mp/persoană) este de 80%. - Proporția persoanelor ce nu deţin locuința în proprietate personală este de 12,8%. - Persoanele din comunitate âu semnalat nesiguranța locativă. - Zona este defavorizată din punct de vedere al locuirii. La nivelul Municipiului Pitești, din punct de vedere al zonelor dezavantajate, comparativ cu situația de la nivel judeţean și regional, situaţia se prezintă astfel: Nivel teritoriai Regiunea Sud Judeţul Argeş Municipiul Pitești Populație stabilă 1.242.881 281.642 155.383 % în zone nedezavantajate 65,91 83,79 92,19 % în zone dezavantajate pe locuire 2,89 2,76 3,32 % în zone dezavantajate pe ocupare 13,78 Ai 1,83 % în zone dezavantajate pe capital uman 13,07 3,47 1,37 % în zone marginalizate 2,92 1,12 0,26 % populaţie în zone cu instituţii sau sub 50 de locuitori 1,43 0,89 1,03 Conform SIDU Pitești, La nivelul Municipiului Pitești a fost identificată o comunitate marginalizată în cadrul zonei urbane delimitată spaţial astfel: str, Petrochimiștilor, str, Independenţei, str. Decebal, str. Naum Râmniceanu, str. Dromichete și str. Deceneu (blocurile Coremi, 1, G1, D1, D2, D3, D4, D5 si CA). În zona delimitată locuiesc persoane care aparţin unor categorii sociale defavorizate, preponderent romi. Spaţiul de locuire este format din 9 blocuri, a căror formă de proprietate este 50% Primăria Municipiului Pitești și 50 % proprietate privată. Blocurile sunt racordate la apă rece, gaze naturale, energie termică și energie electrică, cu specificaţia că unul dintre ele, ca urmare a neplăţii facturilar; Fest deconectat de la energie 6 0 == Pianul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specifice Model F electrică, iar o parte dintre lacatari, la cerere, au fost deconectaţi de la rețeaua de termoficare. Majoritatea locuinţelor din spaţiul locativ proprietate a Municipiului Pitești sunt compuse dintr-o singură cameră, cu baie proprie, în suprafaţă totală de aprokimativ 23,4mp. Locuinţele proprietate privată sunt cu două camere, cu baie proprie, în suprafaţă totală de aproximativ 31 mp. Din cauza situaţiei financiare și a lipsei de preocupare a locatarilor, imobilele sunt într-o stare avansată de degradare. Regiunea Sud Procaniut populaţiei urbane in rone cu locuire precară . CI reare cmreer L toaca Mara mi nea datata INTE tmeadata Pai pe time amr si La nivelul Municipiului Pitești, principalele tendinţe sociale identificate sunt: e tendinţa de migrare 4 populaţiei care locuiește în locuinţe colective către locuinţe individuale de la periferia municipiului sau din localităţi rurale; e creșterea numărului de persoane expuse riscului de excluziune socială (vârstnici, copii ai căror părinți lucrează în străinătate, tineri aflaţi în căutarea unui loc de muncă, persoana cu handicap, etc.) și tendința de şegregare socială a marilor ansambluri de locuinţe colective, care tind să concentreze populaţiă săracă; e scăderea și îmbătrânirea populaţiei, ca urmare a scăderii natalității și a migraţiei externe; e creşterea parcului auto șia congestionării traficului în zona marilor ansambluri de locuinţe. Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Modelf 2. Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Proiectul! cu impact social, iniţiat la nivel local de către Municipiul Pitești vizează creșterea accesului la locuinţe de calitate pentru tinerii aflaţi în dificultate. Primăria Municipiului Piteşţi primeşte cereri de locuinţă din partea familiilor de tineri, numărul cererilor depăşind numărul spaţiilor locative deţinute de Primarie. Prin urmare, se impune construirea de locuinţe pentu tineri, pentru a se soluţiona măcar În parte această problemă. Cea mai acută problemă spcială o constituie lipsa locurilor de muncă. Din acest punct de vedere se estimează ca în anii următori problema să persiste, deoarece în momentul de faţă, piața de muncă este în proces de evoluţie, iar pentru personalul disponibilizat nu există o alternativă reală de ocupare, fapt ce conduce la creașterea continuă a presiunii sociale. La toate acestea se adaugă efectele negative ale lipsei locurilor de muncă cu specific de calificare pentru cei care se află în căutarea unui loc de muncă. Din aceste cauze (in mod special din lipsa alternativelor locurilor de munca) a crescut numarul persoanelor (familiilor) care beneficiaza de venit minim garanta [...]