HCL 217/2024 Pitești adoptată

BLDG Architecture Hida.offic CUI 3820 Bucures? Stratificaţia terenului de fundare din amplasament blocuri mari de rocă, dar prezenţa lor nu poate fi exclusă din profunzimea depozitului. Apa subterana Cu epuismente normale 2 eta pct, A2.2.2 Clasificare constructiei dupa categoria de [Normala 3 Importanta conform A.1.2.3 Du Vecinatati |Risc moderat 3 conform pct A1.2.4 Zonarea seismica ag.=U, 208 2 ] | Riscul geotehnic Moderat 12 puncte Riscul geotehnic este ; moderat, deci terenul din perimetrul cercetat poate fi încadrat in categoria geotehnica 2 . Lucrările de investigare executate, au evidenţiat atît structura cât și tipul terenului fundare, rezultatele obtinute fiind prezentate, în mod sintetic în continuare: -0,00 — 1,00 m = sol vegetal cu pietriș și nisip; -1,00 — 4,50 m = nisip mediu, cafeniu, cu rare elemente de pietriș, umed, slab -4,50 — 7,00 m = pietriș mic si mediu cu nisip grosier și bolovâniș; Apa subterană A fost interceptată la -2,50 m FORAJ F2 : s-a executat , conform planului de situatie anexat, -0,00 — 0,80 m = sol vegetal cu pietriș și nisip; - 0,80 — 5,20 m = nisip mediu, cafeniu, cu rare elemente de pietriș, umed; -5,20 — 7,00 m = pietrișuri, cu nisip grosier și bolovăniş; Apa subterană A fost interceptată la -6,50 m FORAJ F3 : s-a executat , conform planului de situatie anexat, -0,00 — 0,90 m = sol vegetal cu pietriș și nisip; - 0,90 — 5,50 m = nisip mediu, cafeniu, cu rare elemente de pietriș, umed; -5,50 — 7,00 m = pietrișuri, cu nisip grosier şi bolovăniș; Apa subterană A fost interceptată la -6,50 m natural de Complex aluvionar cuaternar, continuu, alcătuit din pietriș cu bolovăniș , nisip mediu și grosier, de îndesare medie și proportii variabile şi frecvenți bolovani mari ( peste 10 cm) În foraj nu au fost întâlnite Pietrișurile cu nisip și bolovăniș se caracterizează ca pământuri necoezive, foarte permeabile, prezintă a ascensiune capilară redusă, nu sunt sensibile la îngheţ-dezgheţ, nu prezintă umflări sau BLDG Architecture | | DG contracţii la variaţii de umiditate, prezintă o capacitate de compactare foarte bună, compresibilitate redusă și practice incompresibile. Formațiunile de mică adâncime din amplasamentul studiat, sunt depozite cuaternare, din ciclul de sedimentare ciclul de sedimentare Pleistocen superior((Qp3), constituite din nisipuri, pietrișuri, argile. Zona studiată se caracterizează printr-o uniformitate litologică, stratele principale putându-se urmări pe distanţe relative mari. Terenul de fundare, reprezentat de aceste pământuri , ce prezintă o stratificatie orizontală practic uniformă din punct de vedere al indicilor geotehnici, poate fi apreciat | Tabel A1.1-NP 074: 2022 ) ca fiind un teren bun de fundare. Referitor la fundarea obiectivelor, se recomandă următoarele: Varianta 1- aducerea la aceeasi cotă a terenului cu a drumului e Având în vedere cota mult mai joasă, față de nivelul drumului, terenul se va amenaja corespunzător, prin aducerea acestuia la o cotă egală cu cea a drumului, pentru a facilita accesul pe acesta. e Se va excava si îndepărta stratul de sol vegetal, cu grosimi variabile de 50- 80 cm, apoi se va realiza o umplutură executatăorganizat dupăun plan, compactată / perne denisip, pietriș, piatră spartă, zgură granulată și pământ. e Gradul de compactare în pernă va fi cel putin Dmin= 95% şi Dmed = 98 % Procțor medificat. Varianta 2 — « Terenul de fundare are caracter dificil, determinat de stratul de pământ afânat cu compresibilitate mare și prezenta apei subterane la o cota ridicată ( -2,50 m in F1) e Recomandăm fundarea construcţiei, după îmbunătăţirea prealabilă a terenului de fundare. + Îmbunătăţirea prealabilă a terenului, se va realiza prin execuţia unei perne d in material granular cu grosimea minimă a pernei de 1,00 m şi se va extinde latera! în jurul conturului exterior al fundațiilor, pe o distanță egală cu grosimea pernei sub cota de fundare | pentru ca aceasta să aibă și rol de ecran va fi evazată cel puțin 1,00 m de fiecare parte a fundației). e Realizarea pernei se face în straturi succesive, din pământ de aport, coeziv, așternut în săpătură, în grosimi care asigură o bună compactare 20- 30cm la umiditatea optima de compactare[ pentru compactare se pot utiliza mijloace rutiere). e Executarea săpăturii generale până la o cotă mai ridicată cu 0,10...0,15 m față de cota inferioară a pernei, cu o evazare față delimita exterioară a fundațiilor egală cu grosimea pernei, pantele taluzurilor având o înclinare maximă de 1: 0,50. În cazul în care nu se pot realiza aceste pante ale taluzurilor, se vor realiza sprijiniri, pentru a nu se înregistra e fenomene de surpare a malurilor săpăturii generale, cu efecte negative asupra vecinătăţilor. e Conformarea infrastructurii va trebui să ţină cont de faptul ca terenul de fundare prezintă o compresibilitate foarte mare, infrastructura trebuind să preia eventualele tasări inegale posibile ale terenului defundare, prevăzându-se, măsuri care să sporească rezistenţa şi rigiditatea spaţială a construcţiei. e Realizarea pernei va conduce la îmbunătăţirea terenului de fundare în apropierea tălpii fundațiilor unde solicitările sunt importante la micșorarea presiunii transrnisă terenului natural de sub pernă şi în consecinţă la reducerea tasării acestuia, prin consumarea tasărilor în corpul pernei și uniformizarea terenului de sub talpa fundaţiei. e Seva asigura un grad de compactare Dmin= 95% şi Dmed = 98 % Practor modificat. + După executarea fundatiei, umpluturile se vor realiza din pământ curat, fără pământ vegetal, în straturi BLDG Architecture Bidg. Cu 3 10/1571 Bucuresti 2017 grnail.corr D S1, Piata Dorobant, m 4 compactate de cca 20 cm grosime, la umiditatea optima, asigurând o greutate specifică minima de 17,5 kN/m. Sistemul de fundare va fi adecvat structurii adoptate și regimului de înălțime a construcţiei, respectiv fundaţii izolate din beton armat cu grinzi defundare longitudinale și transversale pentru asigurarea rigidizării spaţiale a construcției/ fundaţii continui sau radier general din beton armat /fundatii tip pahar pentru elemente prefabricate. Constructia formata din cele doua cladiri de cladire se incadreaza, conform HGR 766/1997, Anexa 3, (vezi B.C. nr.5/1999), in categoria „B” - de importanta (DEOSEBITA); Conform «Cod de Proiectare Seismica -— Partea |- Prevederi de Proiectare pentru Cladiri =-P100-1/2013», constructia formata din cele doua cladiri se incadreaza in CLASA | de importanta INFRASTRUCTURA. = Infrastructura este alcătuită din întregul sistem de fundare împreună cu niveiul subteran-aferent imobilului. Referitor la sistemul de fundare, solutia constă în realizarea unui radier general Structura de rezistentă a infrastructurii va fi realizată prin continuarea sub cota parterului a elementelor principale din suprastructura, forţele transmise de suprastructură fiind cele care corespund mecanismului structural de disipare de energie. Această soluţie de realizare a structurii de rezistenţă solicită elementele portante ale infrastructurii cu valori mari ale forţei axiale si de moment. Din acest motiv, precum si din necesitatea sustinerii planseului aferent subsolului, la proiectarea subsolului, în zonele ce nu apartin de suprastructură, au fost prevăzuti pereti si stâlpi din beton armat suplimentari astfel încât infrastructura, ca ansamblu, să se comporte ca o cutie rigidă si să rămână în domeniul efastic de comportare, Grosimea planşeului de peste subsol este de 22cm. Grinzile de peste subsol au dimensiunile de 30x70cm, 70x50cm, 100x50cm. Peretii din beton armat suplimentari pe zona de subsol au grosimea de 30cm. SUPRASTRUCTURA. Suprastructura imobilului format din cele doua cladiri este realizată în sistem tip dual preponderent cu cadre din beton armat. Sistemul dual este sistemul in care incarcarile verticale sunt preluate de cadre spatiale, in timp ce incarcarile laterale sunt preluate partia! de sistemul de cadre si partial de peretii din beton armat, individuali sau cuplati Scarile suprastructurii sunt realizate in solutie monolita si au grosimea rampelor de 17cm. Peretii din beton armat au grosimea de 30cm si 25. Acestia se dezvoltă după cele două directii principale, Sectiunile în plan ale peretilor sunt de tip lamelar sau cu tălpi. Sectiunile în plan şi pozitia peretilor a fost aleasă astfel încât să respecte tema de arhitectură primită, iar comportarea structurii la actiuni seismice să fie bună (structura prezintă translatii pe primele două moduri de vibratie si torsiune pe modul trei; deplasările laterale sunt sub limita maximă admisibilă). Toate elementele din beton vor fi executate monolit. Acoperişul va fi în sistem terasă. Peretii si stâlpii de beton armat, compartimentarea raţională a construcţiei, prevederea planşeelor de beton armat şi a grinzilor asigură o conlucrarea spaţială favorabilă a structurii de rezistenţă la acţiunea cutremurelor. Se recomandă efectuarea de masurători pe cofraj inainte de debitarea și fasonarea barelor. Este obligatorie folosirea de distanţieri pentru a asigura acoperirea barelor de armătură din elementele de rezistență. PRINCIPALELE MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTAREA STRUCTURII DE REZISTENTA. BETON. > Beton egalizare — C8/10; ȘI > Beton radier — C35/45cu aditivi de impermeabilizare P1210 ; Beton subsol — C35/45 cu aditivi de impermeabilizare P1210; Ață > Beton suprastructura - C35/45; ARMATURA. Armătura de tip elastic din structură, respectiv otelul-beton ce se va utiliza este de tip BST500$,. Conform “Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de performanţă”, indicativ ST 009-2011, otelu! trebuie sa aibă următoarele caracteristici conform categoriei "5" de rezistentă si clasei “C” de ductilitate: Categoria de Limita de curgere rezistență Ra (Roz) 340 400 300 L_ 500 Nla|a| lo |— De asemenea, pentru a respecta clasa C de ductilitate otelul trebuie sa respecte cerintele de mai jos: _ _ Ă A Da Categoria de Alungirea la forță Alungirea la Raporiui ] ductilitate maximă rupere An | Ro /Re(FRan.2) (o) n _ As! înin. 1, min. 5.0 min. 1,03 min. 23) | min. & min. 1.05 B min. 5.0 min.10 | min. 1.08 | G “min. 73 min. 16 min 5] _ max. 1.35 Cc) min. 10 _ Min. 75 min 16____|______ MIN. 1.28 Otelul B5T500$ va avea limita minimă de curgere de 500N/mm2 iar raportul dintre limita de rupere si cea de curgere va fi de minim 1.15 si de maxim 1.35. DG O caracteristică importantă o reprezintă limita superioară a palierului de curgere care este limitat la 600N/mm2 conform anexei C a SR-EN-1992-1-1-2004 — Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Tabelul C.1 - Propriatăţi ale armăturilor Carinţă sau Fomna produsului Bare şi sârme indreptata Plasa sudate valoare cuantilă (») caracter pere fu (MPa; (hi th 1.05 încărcarea iazmă Aptitudinea la indoire | Rezistență la forfacare [Toleranta maximă fată da mana nominală 8 -6 (bară sau ai 44 Sărma individuală) Din referintele de mai sus, rezultă următoarele criterii de acceptare: Pentru otelul beton S500 (BST500$) clasa de ductilitate C: . limita minimă de curgere: 500N/mm2 [d raportul k =Rm/Re va fi de minim 1.15 si de maxim 1.35 La] alungirea la forță maximă euk % = Agt% va fi minim 7.5 e alungirea la rupere An% va fi minim 16. Executantul are obligatia de a verifica certificatele de conformitate ale otelului beton ce urmează a fi pus în operă. Suplimentar, pentru fiecare sarjă se vor efectua încercările minimale pentru atestarea conformitătii impuse de ST009/2011 Anexa 1. Pentru evitarea accidentelor în timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securităţii muncii specifice locului de muncă şi utilajelor tehnologice folosite. BAZA NORMATIVA FOLOSITA LA PROIECTAREA STRUCTURII DE REZISTENTA. Proiectarea structurilor din acest proiect a avut ca bază şi a respectat legile, normele şi standardele româneşti şi europene în vigoare. Câteva dintre cele mai importante sunt listate mai jos: Li Legea 10/1995, modificată în anul 2001, privind calitaţea lucrărilor de construcţii; * Ordonanţa guvernului nr. 20/1994, privind punerea în siguranţă a fondului construit; . HG nr. 26/1994- Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi post-utilizare a construcţiilor; [d Ordinul 77/N/1996 al MLPAT - Îndrumător de aplicare a prevederilor Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor şi execuţiei lucrărilor de construcţii; . P100-1/2013: Cod de proiectare seismică - Partea ! - Prevederi de proiectare pentru . clădiri; SR EN 1990:2004 Bazele proiectării structurilor; . SR EN 1990:2004/A1 Bazele proiectării structurilor; . SR EN 1990:2004/NA Bazele proiectării structurilor. Anexa naţională; . SR EN 1991-1-1-2004 Acţiuni asupra construcţiilor: Acţiuni generale - Greutăţispecifice, greutăţi proprii, încărcări utile BLDG Architecture Birig.office CUI 38203765 40715703/2017 Biscuresti, 51, Piata D robani pentru clădiri; Li clădiri; e pentru clădiri. -3 SR EN 1992-1-1/2006 Proiectarea structurilor de beton — Reguli generale şi reguli pentru SR EN 1993-1-1:2006 Proiectarea structurilor din oțel. Partea 1-1. Reguli generale şi reguli SR EN 1993-1-1:2006/AC2009 Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-1. Reguli generale şi reguli pentru clădiri. SR EN 1993-1-1:2006/NA2008 Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-1. Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională; SR EN 1994-1-1:2004 Proiectarea structurilor compozite de oţe! beton; SR EN 1997-1:2004 Proiectare geotehnică; SR EN 1998-1:2004 Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur, Partea 1. Reguli generale , acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri. SR EN 1998-1:2004/NA2008 Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1. Reguli generale , acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională; NE 012-1:2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat; NE 012-2:2010 Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat — Partea 2: Executarea lucrărilor din beton; Ed armat; precomprimat; Li] aferente; CRO-2912: Bazele proiectării structurilor în construcţii; CR1-1-3/2012: Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii; CR2-1-1,1/2004: Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali-de beton STAS 10107/0-90: Calculul elementelor structurale din beton, beton armat şi beton C28-83: Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel beton; C56-85: Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii C150-99: Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole; C169-88: Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor construcţiilor civile şi industriale; NP 042-2000: Normativ privind prescripţiile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a elementelor de construcţii metalice şi a îmbinărilor acestora; NP 082-2004: Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea vântului; zone urbane; NP 112-2014: Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă; NP 120-2014: Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adânci în NP 124-2010: Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinere; SR EN 150 6892-1/2010: Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea 1: Metoda de încercare la temperatura ambiantă; P130-99;: Instrucţiuni tehnice pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor; STAS 3300-1/85: Teren de fundare. Principii generale de calcul; BLDG Bida CU 40/15 Li] Architecture 203 cgrest 31, Piata Dorobanti, pt.2 sil com 35 017 L G . STAS 3300-2/85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare; Lă STAS 9330-84: Îmbinări cu şuruburi de înaltă rezistenţă; . STAS 10101/1-87: Acţiuni în construcţii, greutăţi tehnice şi încărcări permanente; . STAS 10101/2A1-87: Acţiuni în construcţii, îincărcări tehnologice din exploatarea pentru construcţii civile şi industriale; . STAS 10108/0-78: Calculul şi dimensionarea structurilor metalice; . STAS 2745-90: Teren de fundare. Urmărirea tasării construcţiilor prin metode topometrice; . STAS 767/0-88: Construcţii civile, industriale si agricole. Construcţii din oţel. Condiţii tehnice generale de calitate; . Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă . H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii 319/2006 . Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidentele de muncă şi boli profeşionale completată şi modificată prin O.U.G. 107/2003 Lă O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului completată şi modificată prin. 0..G. 264/2008; . Alte normative si stasuri; INSTALATII ELECTRICE Alimentarea din sursa de baza SEN (sistem energetic national) Alimentarea cu energie electrica a Obiectelor proiectate din cadrul investitiei va avea ca sursa de baza SEN (Sistemul Energetic National), prin intermediul postului trafo proiectat in incinta corpului proiectat. Subobiectele din cadrul investitiei (, Laboratorul de anatomie patologica, Statia de gaze medicale) vor fi prevazute cu dubla alimentare cu energie electrica, de pe fiecare sectie a TGIT. Pentru distributia energiei electrice, fiecare dintre aceste sub-obiecte de investitie va avea cate un tablou general de distributie propriu, prevazut cu AAR, Pentru diminuarea riscului de incendiu, circuitele electrice de alimentare ale tablourilor generale vor fi protejate prin dispozitive de protectie de curent diferential rezidual (DDR) avand curentul nominal de functionare de maxim 300mA, conform prevederilor Normativul 17/2011. Compensarea factorului de putere pana la valoarea neutrala (0.92) se va realiza la nivelul cladirii, cu ajutorul unor baterii de condensatoare cu functionare in trepte, cu intrarea automata in functiune a diferitelor trepte de putere. Alimentarea din surse de rezerva proprii) Grup electrogen Alimentarea cu energie electrica din surse de rezerva (proprii), seva realiza prin intermediul unui grup electrogen de interventie si a unor surse neintreruptibile de tensiune (UPS-uri). Astfel, alimentarea cu energie electrica din sursa de rezerva a consumatorilor din cadrul Obiectului de investitie, se va realiza din grup electrogen (GE), cu o putere in regim continuu de 1250 kVA. GE va fi carcasat si insonorizat, pentru montaj in exterior, cu pornire automata in max 15s de la caderea tensiunii pe sursa de baza. GE va debita energia electrica in paralel in tabloul de grupuri electrogene TGE. Din TGE se vor prevedea alimentarile de rezerva ale fiecareia dintre cele doua sectii ale TGJT. Cele doua sectii ale TGIT vor fi prevazute cu AAR pentru comutarea intre alimentarea normala (din trafo 1, respectiv trafo 2) si cea de rezerva. Autonomia de functionare a grupului electrogen va fi de 24 de ore si va fi asigurata prin intermediul unui rezervor ingropat de combusibil, prevazut cu instalatie de pompare. BLDG Architecture cul ) 40/41 12017 Bucuresti, $1, Piata Dorobanti, nr.2 Sursa de rezerva fara intrerupere: Alimentarea cu energie electrica din sursa de rezerva fara intrerupere a consumatorilor ce nu admit intrerupere in alimentarea cu energie electrica se va realiza fa nivelul cladirii, prin intermediul unor UPS-uri.. La nivelul cladirii, vor fi prevazute UPS-uri dupa cum urmeaza: Pentru iluminat de siguranta, apelare si alarmare vocala, cu autonomie de 3 ore; Pentru alimentarea tablourilor de Sali de operaii, terapie intensiva, cu autonomie de 3 ore; Pentru imagistica, cu autonomie de 15 minute; Pentru sistemele curenti slabi (voce-date, control acces, BMS, TVCI etc), cu autonomie de 15 minute; UPS-urile vor fi de tip online, cu dubla conversie, cu by-pass intern. Acestea vor avea AAR si dubla alimentare din cele doua sectii ale TGIT. Bateriile UPS-urilor vor fi de tip Li-lon, iar cabinetele de baterii vor fi in com [...]