20 iunie 2013

HCL 466/2013 Oradea adoptată

Hotărâre privind aprobarea listei cu denumiri ce urmează a fi atribuite unor străzi nou create în municipiul Oradea

Denumire
Hotărârea nr. 466 din 2013 a Consiliului Local Oradea
Emitent
Consiliul Local Oradea
Număr
466 / 2013
Data
20 iunie 2013
Localitate
Oradea, județul Bihor
Stare
adoptată
Ce se aprobă

Se aprobă lista cuprinzând denumirile ce urmează a fi atribuite unor străzi nou create în Municipiul Oradea, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre

Citat din articolul 1 al hotărârii.

Documente

Text

ROMÂNIA JUDEŢUL BIHOR MUNICIPIUL ORADEA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea listei cu denumiri ce urmează a fi atribuite unor străzi nou create în municipiul Oradea Analizând raportul de specialitate înregistrat sub numărul 64859 din 19.03.2013 întocmit de către Instituţia Arhitectului Şef prin Compartimentul Finalizări în Construcţii prin care se propune Consiliului Local al municipiului Oradea aprobarea listei cu denumiri ce urmează a fi atribuite unor străzi nou create în municipiul Oradea; Ca urmare a aprobării unor planuri urbanistice zonale, referitoare la introducerea în intravilan a unor terenuri, parcelarea acestora şi crearea unor drumuri publice; Ţinând seama de Ordonanţa 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, Văzând proiectul de hotărâre şi avizul comisiei de specialitate a Consiliului Local, În temeiul art.36 alin.(2) lit.”c”, alin.(5) lit.”d” şi art.45 alin.(2) lit.”c” din Legea 215/2001 privind Administraţia Publică Locală, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă lista cuprinzând denumirile ce urmează a fi atribuite unor străzi nou create în Municipiul Oradea, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Instituţia Arhitectului Şef. Art.3. Prezenta hotărâre se comunică cu: - Primarul municipiului Oradea - Instituţia Prefectului judeţului Bihor - Instituţia Arhitectului Şef - Direcţia Tehnică - Direcţia Economică - Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor al mun. Oradea - Poliţia municipiului Oradea prin grija Instituţiei Arhitectului Şef - Poliţia Locala Oradea prin grija Instituţiei Arhitectului Şef - Se afişează pe site-ul www.oradea.ro şi se publică în M.O. al judeţului Bihor PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Ioan Bonchiş Oradea, 20 iunie 2013 CONTRASEMNEAZĂ Nr. 466 SECRETAR Ionel Vila Hotărârea a fost adoptată cu 20 de voturi ,,pentru” şi 6 voturi „abţinere”. Anexa nr. 1 la H.C.L. nr. 466/2013 LISTA CU DENUMIRI CE URMEAZA A FI ATRIBUITE UNOR STRAZI NOU CREATE IN MUNICIPIUL ORADEA 1. Ioan Ţepelea prof. univ.dr. Universitatea din Oradea ; iniţiator si fondator al (1949-2012) Academiei de Ştiinţe, Literaturã si Arte de la Oradea (ASLA) coordonatorul a 3 reviste, UNU, revistã de culturã, Aurora, revistã de literaturã si artã, Aletheia, directorul editurii Cogito din Oradea. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. 2. Hadrian arheolog şi istoric român, profesor universitar, membru al Daicoviciu Societăţii de Studii Clasice şi al Uniunii Internaţionale de Știinţe (1932-1984) pre- şi protoistorice, director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei şi al Institutului de Arheologie din Cluj-Napoca. 3. Silviu academician român, istoric, om politic, membru titular (1928) Dragomir al Academiei Române, autorul unor importante lucrări despre (1888-1962) istoria Europei de Sud-Est, despre legăturile dintre Țările Române în epoca medievală, despre Revoluţia de la 1848 din Transilvania, precum şi al monografiei despre conducătorul Revoluţiei de la 1848, din Transilvania, Avram Iancu 4. Vasile Stroescu cărturar, susţinător al învăţământului şcolar şi om politic român (1845-1926) basarabean, filantrop şi membru de onoare al Academiei Române, a promovat cultura naţională şi a sprijinit mişcarea naţională din Ardeal 5. Komor Arhitect maghiar. Împreună cu Jakab Dezsö făceau parte dintre cei Marcell (1868- mai importanţi arhitecţi din Ungaria, la începutul secolului XX, 1944) reprezentanţi ai “arhitecturii maghiare”, ai „stilului lechnerian”. Cei doi şi-au conturat un stil propriu urmând calea deschisă de Lechner, stil considerat în epoca respectivă tipic maghiar şi modern. Palatul Vulturul Negru a fost construit între 1907-1908 de arhitecţii mai sus menţionaţi, în stil secession. Trebuie remarcat şi activitatea sa publicistică, în 1901 a fondat „Gazeta Antreprenorilor”. 6. Constantin Profesor universitar membru al Societăţii de Legislaţie Petrescu-Ercea comparată din Paris şi al Asociaţiei juriştilor de limba (1892-1936) franceză şi membru al Comitetului Central al Reuniunii Culturale Cele Trei Crişuri din Oradea, decan al Academiei Regale Regele Carol al II-lea din Oradea 7. Valentina Sculptorita romanca nascuta la Oradea; este considerata una dintre Boştină cele mai importante reprezentante ale sculpturii monumentale si (1940-1992) de for public; 8. Romulus Poet, scriitor, traducator, editor, publicist si politician român, Vulpescu născut la Oradea; a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru (1933-2012) Literatură și Artă (1955-1960), la Editura pentru Literatură Universală (1961-1964), la revista „Luceafărul” (1964-1965), ca secretar literar și director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea” (1967-1969), muzeolog la Muzeul Literaturii Române și în Anexa nr. 1 la H.C.L. nr. 466/2013 redacția „Manuscriptum” (1970-1973), secretar la Uniunea Scriitorilor din România (1973-1989), director al Teatrului Mic (1990-1991). 9. Constantin compozitor, muzicolog, etnomuzicolog român, membru Brãiloiu (1893- corespondent al Academiei Române membru fondator alături de 1958) alţi compozitori al Societăţii Compozitorilor Români (SCR) (1928), a creat Arhiva de Folklore a Societatii Compozitorilor Români, Bucuresti (Arhiva C. Brăiloiu), culegând muzica din diferite zone ale ţării. 10. Petru Maior istoric, filolog şi scriitor român transilvănean, protopop greco- (1756-1821) catolic de Reghin, reprezentant de frunte al Şcolii Ardelene. 11. Ioan Pop pedagog, prozator, publicist şi folclorist, reprezentativ pentru Reteganul epoca sa, apreciat de Ion Muşlea drept „cel mai mare folclorist al (1853-1905) Ardealului.” 12. Adrian Victor Erou-martir al Revolutiei romane din decembrie 1989; Puşcaşiu sublocotenent Postmortem; (1969-1989) 13. Ovidiu Cotruş s-a nascut la Oradea; nepot al lui Aron Cotruş, a fost un poet (sub (1926-1977) pseudonimul Ovidiu Sabin), critic literar român şi deţinut politic. 14. Miron Raţiu reputat dirijor român, care a activat între 1957 şi 1998, la pupitrul (1929-2011) Filarmonicii din Oradea. 15. Jean A făcut parte din trupa celor care au pus bazele secţiei române a Săndulescu Teatrului din Oradea, azi Trupa « Iosif Vulcan » ; a fost, de la (1930-1981) început, unul din actorii de bază ai colectivului, apărând atât în specatcole de dramă, cât şi în comedii. A dat viaţă la peste o sută de roluri – cele mai multe adevărate creaţii. În timpul premierei cu « Cartea lui Ioviţă » de Paul Everac a făcut un accident vascular, imediat după intrarea în scenă, dar a jucat rolul până la capăt, şi a părăsit scena sub o furtună de aplauze – ultimele !; a doua zi s-a stins ; a fost un actor pană in ultima secundă a vieţii... 16. Ion Mâinea Actor cu o bogată activitate scenică la Teatrul de Stat din Oradea (1929-2008) si regizor colaborator pentru copii şi tineret „Arcadia” din Oradea; 17. Nicolae Toma Actorul nr. 1 al trupei orădene, a jucat în peste o mie de (1922-2003) reprezentaţii în aproape o sută cincizeci de premiere, cele mai multe roluri principale; şi-a făcut studiile în Blaj, recunoscut ca unul din oraşele culturale de tradiţie din Ardeal. 18. Eugen Absolvent al I.A.T.C. a jucat o vreme pe scenele teatrelor din Harizomenov Turda, Cluj-Napoca, Baia-Mare, dar cea mai mare parte a vieţii (1938-2000) sale artistice s-a desfăşurat la Oradea; a fost doi ani (1994-1996) directorul Teatrului de Stat din Oradea; 19. Nicolae Actor la Teatrul din Oradea; a jucat multe roluri de june prim şi Barosan (1941- compoziţii interesante; 1996) Anexa nr. 1 la H.C.L. nr. 466/2013 20. Corneliu Regizor la teatrul orădean; a montat spectacolul inaugural cu „O Zdrehuş (1926- scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, şi, in aceeaşi stagiune, 1998) „Inima noastră” de Valeriu Luca, spectacol care a obţinut locul III la decada dramaturgiei originale, în 1956, regizorul primind aceeaşi distincţie: locul III pentru regie. 21. Sztarill Ferenc A fost unul dintre cei mai importanţi ingineri ai Oradiei, a (1859-1943) colaborat cu cei mai renumiţi arhitecţi orădeni, Komor Marcell şi Jakab Dezso, fiind antreprenorul lucrărilor lor. Câteva dintre lucrările lui importante: Casa Deutsch, Palatul Vulturul Negru, Casa Poynar, Hotelul Emke – actualul Hotel Astoria. Casa lui Sztarill Ferenc a fost construită după proiectul lui şi astăzi poate fi găsită pe strada George Enescu nr 55. 22. Aristide Un mare artist de numele căruia se leagă turneele glorioase ale Demetriade trupelor româneşti în Oradea; un mare tragedian ale cărui (1930-1998) personaje au rămas consemnate în istoria scenei româneşti. Turneele glorioase ale lui Demetriade în Oradea au trezit sentimentul naţional în ardeleni, încurajându-i să-şi susţină proiectele înfiinţării unui teatru stabil, un vis al lui Iosif Vulcan şi al Societăţii pentru înfiinţarea lui – STR (Societatea pentru crearea unui fond de Teatru Românesc); 23. Ion Marinescu Unul dintre cei mai reprezentativi actori care a jucat pe scena (1930-1998) Teatrului din Oradea; a plecat la Bucureşti şi a stat la Teatrul Regional, Teatrul Mic, iar apoi la Teatrul Naţional, devenind unul dintre actorii de frunte ai ţării; a apărut în mai multe spectacole de televiziune şi în numeroase filme. 24. Constantin Actor, şi-a început activitatea în perioada interbelică; din anul Simionescu 1946 a venit la Oradea, lucrând la Teatrul de Vest, proaspăt (1899-1971) înfiinţat, iar după destrămarea acestuia a luptat cu abnegaţie pentru redeschiderea – de data aceasta – a secţiei române. Visul lui a prins viaţă, şi în 1955 s-a inaugurat deschiderea secţiei române cu spectacolul „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, în regia lui Corneliu Zdrehuş; 25. Zaharia A fost un actor, un dramaturg de talent şi un artist patriot.Ca Bârsan (1878- director al Teatrului National din Cluj a avut o contribuţie 1948) esenţială la naşterea Teatrului de Vest din Oradea. A organizat stagiuni permanente ale Teatrului Clujan la Oradea, o serie de turnee ale unor Companii teatrale şi ale Teatrului Naţional din Bucureşti în Oradea. 26. Éva Heyman „Anne Frank a Transilvaniei de Nord” (Oliver Lusting); (1931-1944) A scris Jurnalul Evei Heyman, incepe la 13 februarie 1944 si se incheie la 30 mai 1944 27. Barbu Prof. Univ. Dr. Universitatea din Oradea; decanul Facultăţii de Ştefănescu Istorie Geografie 1999-2008; prorector al Universităţii din Oradea (1953-2013) (2008-2013); Directorul Consiliului Membru în Comisia Naţională pentru Atestarea Titlului de Doctor şi Calităţii de Conducator de Doctorat, domeniul istorie, 2006-2010 Anexa nr. 1 la H.C.L. nr. 466/2013 28. Honány Gyula Profesor universitar, Director al Academiei de Drept din Oradea, (1860-1939) cu drepturi de decan în anul universitar 1919-1920, sub administraţie românească 29. Rhédei Ferenc A fost principe al Transilvaniei, pentru scurt timp, între 1657- (1610-1667) 1658. A fost fiul căpitanului Rhédey Ferenc, comandantul cetatii Oradea şi a lui Karolyi Kata, nepoata lui Bethlen Istvan. Cu contribuţia sa financiara, lăsată prin testament, a fost edificată Biserica Reformată Calvină din Câmpia Turzii. 30. K. Nagy S-a născut la Cherechiu. Şi-a început studiile la colegiul reformat Sándor (1845- din Debreţin, apoi a continuat la facultatea de drept din Oradea, 1921) obţinând diploma de jurist. Cele mai importante publicaţii ale sale sunt cele despre judeţul Bihor. A călătorit foarte mult în judeţ, colectând date geografice, istorice şi etnografice, descoperind mai multe peşteri printre care Peştera Măgura sau Peştera Zăpodie. A publicat o monografie cu titlul Ţara Bihorului. 31. Jakobovits Scenograf la Teatrul de Stat Oradea intre anii 1961 si 1963, iar Miklos (1936- apoi muzeograf si restaurator la Muzeul Tarii Crisurilor intre anii 2012) 1979-1985; distins cu Meritul Cultural, Ordinul Cultural (Romania, 19740); Premiul Munkacsy al Ministerului Culturii din Ungaria (Budapesta, 2002); Premiul pentru intreaga opera (Oradea, 2008); Diploma de Excelenta, Ministerul Culturii si Patrimoniului National (Romania, 2010) 32. Radu cronicar muntean, autor al cronicii „Viaţa lui Constantin Greceanu Brâncoveanu” din anul 1711; a luat parte, alături de stolnicul (1655-1725) Constantin Cantacuzino, la traducerea Bibliei de la Bucuresti, prima ediţie integrală în limba română a textului Sfintei Scripturi. 33. Teleki Mihaly Cancelar al Transilvaniei, consilierul Principelui Apafi Mihaly. În (1634-1690) perioada domniei lui Apafi Mihaly a devenit una dintre personalităţile influente din jurul principelui. Ca răsplată pentru activitatea lui Împăratul Leopold l-a numit conte. Teleki Mihaly a căzut în lupta pentru apărarea Transilvaniei în faţa influenţei otomane, la Zărneşti, în 1690. 34. Calistrat Prozator roman; În 1921 a apărut prima ediție pentru public a Hogas (1847- cărții "Pe drumuri de munte" în două volume; cel de-al doilea, "În 1917) Munții Neamțului", a fost prefațat de Mihail Sadoveanu.În 1922, i se conferă postum cel dintâi premiu inițiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu. 35. A. E. Baconsky poet, teoretician literar, eseist şi traducător român de orientare (1925-1977) proletcultistă; distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1969; 1972) Anexa nr. 1 la H.C.L. nr. 466/2013 36. Iványi Ödön Scriitor şi jurnalist maghiar născut la Oradea. În 1873 şi-a (1854-1893) întrerupt studiile teologice pentru a se dedica jurnalismului. Din 1884 a fost redactor al gazetei “Kortes” din Arad, din 1885 a fost jurnalist al ziarului „Arad és vidéke” („Arad şi împrejurimile”). Un an mai târziu a devenit colaborator al jurnalului “Alföld” („Câmpia”). Începând din 1890 a fost redactor al gazetei „Nagzvárad” (Oradea). 37. Adrian Marino eseist, critic, istoric şi teoretician literar român, laureat al (1921-2005) premiului Herder 38. Alecu Russo poet, prozator, eseist, memorialist şi critic literar român (1819-1859) 39. Antim autor, tipograf, gravor, teolog, episcop şi mitropolit român de Ivireanu origine georgiană; A fost cel care a înfiinţat prima bibliotecă (1650-1716) publică în Bucureştiul de astăzi, în secolul XVIII. 40. Constantin renumit istoric şi arheolog, profesor, rector al Universităţii Babeş- Daicoviciu Bolyai din Cluj-Napoca. A fost membru al Academiei Române. (1898-1973) 41. Dimitrie Gusti a fost un filosof, sociolog şi estetician român. Membru al (1880-1955) Academiei Române din 1919, preşedintele Academiei Române (1944 - 1946), ministru al învăţământului între 1932 şi 1933, profesor la Universităţile din Iaşi şi Bucureşti. 42. Beöthy Ödön Politician maghiar, născut la Oradea, deputat parlamentar, Prim- (1796-1854) Jupân al Bihorului. Armata a făcut-o între 1812-1820, a participat la războiul împotriva lui Napoleon. În 1826 a iniţiat constituirea Partidului Liberal. În 1830 a fost trimis ca şi deputat în Bratislava să reprezinte judeţul său. În 1848 a fost numit Prim-Jupân al Bihorului. 43. Dimitrie istoric român, membru titular al Academiei Române; A studiat la Onciul (1856- Universitatea din Cernăuţi şi la Universitatea din Viena. A fost 1923) profesor la Universitatea din Bucureşti şi director al Arhivelor Statului, a fost primul preşedinte al Comisiei consultative heraldice. A întemeiat şcoala critică în istoriografia românească. 44. Emil Petrovici a fost un lingvist roman; S-a ocupat de studiul foneticii şi (1899-1968) fonologiei, a onomasticii şi a dialectologiei române, precum şi a relaţiilor lingvistice româno-slave; 45. George scriitor român format la şcoala simbolismului literar francez; În Bacovia (1881- 1923 a fost premiat de Ministerul Artel [...]

Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.

Sursa: oradea.ro

Hotărâri adoptate în aceeași perioadă