HCL 4/2024 Milcoiu adoptată

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MILCOIU „JUDETUL VALCEA COMUNA MILCOIU , SAT MILCOIU , NR 124 COD FISCAL : 2540660 TEL/ FAX : 0250/760189 E-mail : primaria_milcoiu(Q yahoo.com Web : www. milcoiu.ro LEGISLATURA A VIII-A HOTARAREA NR.4 Cu privire la: aprobarea reactualizarii Planului de analiza si acoperire a riscurilor din zona de competenta a Comitetului local pentru Situatii de Urgenta al comunei Milcoiu pentru anul 2024. Consiliul local al comunei Milcoiu, judeţul Vâlcea, întrunit în şedinţa ordinara din data de 25.01.2024 la care participă un număr de 8 consilieri din totalul de 8 consilieri în funcţie; Vazand ca prin votul majoritatii consilierilor locali, conform HCL nr.64/01.11.2023 a fost ales presedinte de sedinta domnul consilier local Stanca Vasile; Luand in discutie : - referatul de aprobare nr.7213/27.12.2023, al carui semnatar este primarul localitatii, prin care se propune initierea unui proiect de hotarare cu privire la aprobarea reactualizarii Planului de analiza si acoperire a riscurilor din zona de competenta a Comitetului local pentru Situatii de Urgenta al comunei Milcoiu pentru anul 2024. - raportul compartimentului de specialitate inregistrat sub nr.100/04.01.2024. Avand in vedere avizul comisiilor de specialitate reunite inregistrat sub nr..4/25.01.2024, precum si avizul de legalitate asupra proiectului de hotarare nr.7230/28.12.2024, acordat de secretarul general al localitatii; In conformitate cu prevederile art.6 alin. (1) si (2) din Ordinul ministrului administratiei si internelor nr.132/29.01.2007 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor, În temeiul art.139 alin.1 si alin.3 lit.a coroborat cu art. 196 alin. 1 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă nr.57/P2019 privind Codul administrativ,modificat, cu un nr. de 8 voturi pentru, O voturi impotriva si 0 abtineri, adopta urmatoarea: HOTARARE Art.1 Se aproba reactualizarea Planului de analiza si acoperire a riscurilor din zona de competenta a Comitetului local pentru Situatii de Urgenta al comunei Milcoiu pentru anul 2024. Art.2 Cu ducerea la indeplinire a prezentei hotarari se imputerniceste primarul localitatii . Art. 3 Prezenta hotarare va fi afisata la sediul primariei, precum si in Monitorul Oficial al primariei pe pagina de internet www.milcoiu.ro in vederea aducerii la cunostinta publica si va fi comunicata de secretarul general al comunei: - Prefectului — Judetului Valcea in vederea exercitarii controlului de legalitate, - primarului localitatii, - compartimentului de specialitate - Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta Valcea,, General Magheru". Contrasemneaza pentru legalitate Secretar general comuna Milcoiu Dutu Adelin Milcoiu, Judetul Valcea 25.01.2024 TNEXA- PI LA IPEE NR: 73 00. pi MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al comunei MILCOIU PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN ZONA DE COMPETENȚŢĂ A COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL COMUNEI MILCOIU MILCOIU — 2024 1 din 41 HOTĂRÂREA CONSILIULUI „LOCAL MILCOIU DE APROBARE A PLANULUI DE ANALIZA ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR 2 din 41 CAPITOLUL 1 DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea 1. Definiţie, Scopuri Şi Obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul comunei Milcoiu, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiectivele PAAR sunt: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forțe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forțelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Secţiunea 2. Responsabilităţi Privind Analiza Şi Acoperirea Riscurilor Acte normative de referinţă : 1. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 132 din 29.01.2007, pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii — cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; 2. Ordin comun al Ministerului Apelor si Padurilor si Ministerului Afacerilor Interne nr.459/78/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase avand ca efect producerea de inudatii, seceta hidrologica incidente/accidente la construcții hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apa; 3. Ordinul comun M.T.C.T./M.A.I. nr.1995/2005/1160 din 30/01/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren; 4. Ordin nr. 1184 din 06/02/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă. 5. Hotărârea Guvernului României nr. 1.491 din 09.09.2004, aprobarea regulamentului — cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgență. Structuri organizatorice implicate. 3 din 41 Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta si Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1491 din 09.09.2004, pentru aprobarea regulamentului — cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea și dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu. Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „„ General Magheru” al Judetului Valcea). Primarul asigură condiţiile necesare elaborării planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor. Totodată, obligaţia stabilirii şi alocării resurselor necesare pentru punerea în aplicare a acestora, potrivit legii. Pe baza schemei cu riscurile teritoriale, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Milcoiu întocmeşte şi aprobă "Planul de analiză şi acoperire a riscurilor” în unitatea administrativ-teritorială. Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice administraţia publică locală cooperează cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” al judeţului Vâlcea, cu celelalte structuri deconcentrate ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, unităţi ale armatei , servicii voluntare şi private ale localităţilor învecinate, servicii descentralizate |, filiala locală de Cruce Roşie, mass-media, precum şi cu alte asociaţii fundaţii şi organizaţii neguvernamentale care activează în domeniul specific. > CAPITOLULII CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE (JUDEȚ, LOCALITATE) Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief. Judeţul Vâlcea se află în partea central — sudică a României, în bazinul mijlociu al râului Olt, la sud de Carpaţii Meridionali. Este străbătut de paralela 45 grade latitudine nordică şi de meridianul 24 grade longitudine estică. Comuna Milcoiu este asezata in partea de sud est a judetului Valcea de o parte si de alta a soselei nationale ce duce spre municipiul Pitesti, Judetul Arges, la 15 Km departare de Rm. Valcea, intre paraul Topolog si Dealul lui Negru. 2.1.1.a. Suprafaţa Suprafaţa comunei Milcoiu este de 3057 ha care după modul de folosinţă este repartizată astfel: a) Suprafaţă agricolă e arabil = 401 ha; e păşuni = 389 ha; e fânețe = 398 ha; e vii şi pepiniere viticole > I2ha; e livezi- pomi = 192 ha. b) Păduri = 585 ha; c) Ape şi bălți = ha; d) Alte suprafeţe = ha. 4 din 41 2.1.1.b. Vecinătăţi Comuna Milcoiu se învecinează: - la nord cu comunele Golesti , judetul Valcea si Poienari de Arges judetul Arges; - la vest cu comuna Budesti , judetul Valcea; - la sud cu comuna Nicolae Balcescu, judetul Valcea; - la est cu comuna Moraresti, judetul Arges 2.1.2. Forme de relief, specificităţi, influenţe. Relieful, in cadrul marilor unitati de relief ale tarii, teritoriul comunei Milcoiu face parte din zona Subcarpatica Getica, fiind situata in partea de sud est a judetului Valcea. Specificităţi, comuna Milcoiu este strabatuta de la nord la sud de paraul Topolog, pe o distanta de 8 km, afluent al Oltului. Actualmente comuna Milcoiu este formata din sase sate dupa cum urmeaza: - Satul Milcoiu, fiind si resedinta a comunei - Satul Tepsenari - Satul Cazanesti - Satul Ciutesti - Satul Izbasesti - Satul Suricaru 2.1.3. Caracteristicile pedologice ale solului Faptul că judeţul Vâlcea dispune de un relief în trepte ce urcă de la sud spre nord şi că acestea reprezintă majoritatea unităţilor mari de relief; podişuri, dealuri subcarpatice, conferă învelişului de sol al judeţului Vâlcea o mare diversitate de tipuri, subtipuri şi varietăţi de sol. La diversificarea învelişului de sol un rol deosebit l-a avut și acţiunea fluviatilă care este pusă în evidenţă de complexitatea culoarelor de vale. Caracteristicile naturale ale solurilor prezentate, sub aspect morfologic şi fizico- chimic sunt deosebit de diverse, în cele ce urmează vom prezenta succint principalele caracteristici negative ale acestor soluri precum şi măsurile de protecţie, conservare şi măsurile ameliorative specifice. Starea actuală a calităţii solurilor este determinată atât de condiţiile naturale în care se găsesc solurile respective, cât şi de modul de gospodărire prin care nu totdeauna se asigură amenajările necesare, cel mai adecvat mod de folosinţă şi aplicarea deplină şi corectă a celor mai corespunzătoare sisteme zonale de agricultură şi tehnologii de cultură. Influențele dăunătoare ale acestor deficienţe se întrepătrund, ducând uneori la potenţarea efectelor la niveluri de o deosebită gravitate, ca în cazul cultivării plantelor prăşitoare din deal în vale pe terenurile în pantă cu soluri foarte susceptibile la eroziune; neexecutării lucrărilor solului la momentele optime de umiditate, necompensării elementelor nutritive scoase din sol cu recoltele, amenajării şi exploatării neraţionale a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi a diverselor impacturi asupra solului legate de dezvoltarea industriei, urbanizării, transportului etc. Fertilitatea solului este afectată într-o mai mare sau mai mică măsură de diferite cauze dăunătoare cum sunt: eroziunea, conţinutul redus de humus, compactarea, aciditatea, 5 din 41 sărăturarea, textura excesivă (nisipoasă sau argiloasă) deficitul sau excesul de apă şi de elemente nutritive etc. În sectorul central - estic al judeţului, caracteristicile solurilor şi în special cele cu impact negativ asupra dezvoltării producţiei agricole sunt la fel de diversificate. Pe lângă aspectele negative şi de ameliorare anterior menţionate şi care rămân ca specifice sectoarelor de platou, de această dată mai reduse, mai apar, în creştere, suprafeţe afectate mai mult sau mai puţin de procese de eroziune şi de alunecare. Pentru aceste terenuri, în afara lucrărilor specifice protecţiei antierozionale pe care le recomandăm la terenurile în pantă şi neafectate încă de eroziune (arături pe curba de nivel, evitarea de la cultivare a plantelor prăşitoare, moduri de folosință antierozională etc), şanţurile de interceptare şi scurgere a apelor provenite din precipitaţii sau din topirea zăpezilor este măsura de bază în diminuarea scurgerilor de suprafaţă şi reducerea eroziunii solurilor; drumurile să aibă caracter antierozional şi să fie însoţite de lucrările hidrotehnice aferente. În zona dealurilor subcarpatice predomină procesele de degradare specifice modelării actuale a terenului, adică eroziunea de suprafață, de adâncime şi alunecările. Pentru această zonă se impun ca necesitate măsuri de combatere a eroziunii solurilor dar şi de protecţie a acelor care nu au fost încă afectate. Măsurile sunt de regulă complexe şi asociate - ele vor urmări atât combaterea eroziunii cât şi a alunecărilor de teren şi nu vor fi eficiente decât dacă vor fi luate în ansamblu şi nu fragmentar. Se poate avea în vedere, ca principal mod de protecţie, schimbarea modului actual de folosinţă, dacă acesta este arabil, cu un alt mod de folosinţă protector (păşune, fâneaţă, livadă în sistem clasic). Solurile din această zonă sunt şi slab aprovizionate cu humus, din care cauză, pentru mărirea capacităţii agroproductive se impun fertilizări organice sau cu îngrăşăminte verzi. În general solurile din zonă sunt acide iar pentru contracararea aspectelor cauzate de aceasta este necesar administrarea de amendamente calcice. Secţiunea a 2 -a. Caracteristici climatice 2.2.1. Regimul climatic, specificităţi, influenţe. Clima comunei Milcoiu, este influenţată de aşezarea geografică, de relief şi circulaţia generală a atmosferei. Topoclima reprezintă variațiile climatice determinate de neomogenitatea suprafeței active, în primul rând de relief şi apoi de vegetaţie, sol, reţea hidrografică, ape freatice, etc. , variaţii care au loc în limita inferioară a atmosferei într-un spaţiu tridimensional denumit prin analogie cu spaţiul microclimatic, spaţiu topoclimatic până la care se resimt influenţele suprafeţei active ce caracterizează diferitele peisaje geografice. 2.2.2. Regim precipitaţii— cantităţi lunare şi anuale (valori medii, valori extreme istorice) 2.2.3. Temperaturi — lunară şi anuală (valori medii, valori extreme înregistrate — vârfuri istorice) Temperatura medie anuala este de 9 C . Vara se inregistreaza temperaturi de pana la 35 C, iar iarna temperaturi de pana la —15 C. 6 din 41 2.2.4. Fenomene meteorologice extreme (furtuni, tornade, etc) Vânturile bat din diferite părţi ale ţării, ca urmare a circulaţiei aerului, iernile sunt când mai reci, când mai calde, iar uneori verile sunt calde şi uscate, iar alteori răcoroase şi umede. În timpul iernii predomină circulaţia aerului rece dinspre E sau N-E ţării. Acest vânt este cunoscut sub numele de Crivăţ şi aduce iarna zăpadă şi ger. Toamna şi iarna bate Munteanu, care întoarce fumurile pe coșurile caselor. Vara din direcţia S-E, N-V bate Băltăreţu, care aduce ploi de scurtă duraţă şi slabe cantitativ. Dinspre Vest bate Austrul, care iarna este rece şi fără precipitaţii. Viteza medie a vântului este de 9,9 m/s. Se observă două maxime ale vitezei vântului, una la sfârşitul toamnei şi începutul iernii, iar alta primăvara provocată de plasarea în aceste perioade a frontului de aer polar. Viscolul (transport de zăpada la inălțime) se înregistrează atunci cand se produce transport de zăpada deasupra nivelului ochiului observatorului meteo. Viscolul este factor de risc atunci când ninsorile abundente sunt însoţite de vânt cu viteza mai mare sau egala cu 16 m/s (viscol puternic), care produce. troienirea zăpezii pe porțiunile deschise de teren, impiedicand desfăşurarea nomala a activităţilor economice. Viscolul este posibil începând cu luna octombrie, dar in lunile decembrie, februarie se semnalează cele mai multe cazuri. Acest fenomen meteorologic poate avea urmări deosebit de grave pentru viata economica provocând izolarea unor aşezări umane, distrugerea unor construcţii, a reţelelor electrice si îngreunarea: transporturilor rutiere sau feroviare. Depunerile de gheata se produc pe sol sau pe diferite obiecte (polei, chiciura, zăpada care îngheaţă, lapoviţă) si sunt fenomene meteorologice de risc atunci când prin prezenta lor pot periclita circulaţia rutiera (polei) sau prin dimensiunile lor pot avaria conductorii aerieni. În judeţul Vâlcea, chiciura poate fi semnalata in 7 la 10 zile/an, in regiunile unde ceata este prezentă. Poleiul se produce anual, in medie in 4-5 zile, dar sunt ani in care acest fenomen este prezent 10-15 zile. Secţiunea a 3 —a. Reţeaua hidrografică 2.3.1. Cursuri de apă (debite normale, creşteri înregistrate — vârfuri istorice) Cursul de apa cel mai important cu o scurgere permanentă este paraul Topolog, afluent al Oltului care strabate comuna pe o distanta de 8 Km. In timpul sezonului ploios ca urmare a precipitatiilor abundente matca paraului creste putand inunda terenurile agricole. 2.3.2. Bazine hidrografice, lacuri de acumulare (suprafeţe, volume) 2.3.3. Lacuri, iazuri (suprafeţe, adâncimi) 2.3.4. Acumulări piscicole (suprafeţe) 2.3.5. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, etc.) Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor: a) Dig de protectie a raului Topolog in lungime de 200 m. b) Afluenti ai paraului Topolog : - paraul Valea Sasca Mare care curge pe teritoriul comunei Milcoiu pe o distanta de 4 Km fara nici o masura de protectie - paraul Sasca Mica — lungime 2 Km. avand 3 diguri de protectie. - paraul Comanca - 2,5 Km. prevazut cu un dig de protectie si canalizare betonata pe 500 m. 7 din 41 Secţiunea a 4 — a. Populaţie 2.4.1. Numărul populaţiei: este de aproximativ 1.083 persoane. 2.4.2. Structura demografică In cadrul recensamintelor populatiei in perioada anilor 1918 —1999 numarul populatiei a scazut de la 2.462 locuitori din care 1.196 barbati si 1266 femei la numarul de 1258 locuitori din care 599 barbati si 659 femei. 2.4.3. Mişcarea naturală 2.4.4. Densitatea/concentrarea populaţiei pe zone — aglomerări Industrializarea fortata a judetului Valcea precum si a municipiului a facut ca un numar mare de locuitori ai comunei sa paraseasca zona si sa se instaleze in oras. Populatia comunei se afla astfel intr-o scadere evidenta. Daca in anul 1918 rata natalitatii era de 28,6% ea a ajuns in anul 2005 la un procent de 12,4%. Secţiunea a 5 — a. Căi de transport 2.5.1. Rutiere (autostrăzi, drumuri europene şi naţionale, drumuri judeţene, rute de transport materiale periculoase, tuneluri etc.) Comuna Milcoiu este străbătută de: a) 1 Drum National : DN 7 — 6 km; b) 1 Drum Judetean 678 A Milcoiu-Galicea care strabate comuna pe o distanta de 3km. c) 1 Drum Judetean 678 A Dedulesti — Curtea de Arges — 3,5 Km. d) Drum comunal DC 26 care face legatura intre D.N. 7 si satele Cazanesti, Ciutesti cu Drum Judetean Curtea de Arges pe o lungime de 6 Km. e) Drum comunal DC 27- legatura intre DN 7 si satul Milcoiu pe o lungime de 3,5 Km. f) Drum comunal DC 28 legatura intre satul Milcoiu si satul Izbasesti pe o lungime de 4 Km. 2.5.2. Feroviare (triaje, tuneluri) 2.5.3. Subterane 2.5.4. Căi navigabile 2.5.5. Rute aeriene 2.5.6. Reţele de conducte magistrale Secţiunea a 6 — a. Dezvoltarea economică. 2.6.1. Zonele industriale / ramuri 1. tamplarie, alimentatie publica, distributie carburanti 2.6.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare. 8 din 41 2.6.3. Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite). Terenuri agricole: a) arabil: 401 ha; b) păşuni: 389 ha; c) fânețe: 398 ha; d) vii: 12 ha; e) livezi- pomi: 192 ha; £f) terenuri neproductive: 68 ha; 8) paduri: 585 ha. h) teren cu ape si stuf:33 ha; i) cai de comunicatie:57 ha; ]) curti constructii:41 ha. 2.6.4. Creşterea animalelor: a) bovine: 199 capete; b) ovine: 187 capete; c) caprine: 144capete; d) cabaline: 12 capete; e) porcine: 405capete; f) păsări: 4600 buc; 8) familii de albine: 1.783 2.6.5. Turism/ca [...]