HCL 10/2017 Milcoiu adoptată

Art.1 Se aproba reactualizarea Planului de analiza si acoperire a riscurilor din zona de competenta a Comitetului local pentru Situatii de Urgenta al comunei Milcoiu pentru anul 2017, conform anexei nr. 1 care face parte integranta din prezenta hotarare. Art.2 Cu ducerea la indeplinire a prezentei hotarari se imputernicesc primarul localitatii . Art.3 Prezenta hotarare va fi afisata la sediul primariei si pe pagina de site a institutiei în vederea aducerii la cunostinta publica si va fi comunicata de secretarul localitatii: - primarului localitatii, - compartimentului protectie civila, precum si Institutiei Prefectului — Judetul Valcea in vederea exercitarii controlului de legalitate. Milcoiu, Judetul Valcea 14.02.2017 ANEXA 4 Het We. /o / MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR 44-02. 2olY- Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al comunei MILCOIU PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN ZONA DE COMPETENȚĂ A COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL COMUNEI MILCOIU MILCOIU — 2017 1 din 45 HOTĂRÂREA CONSILIULUI „LOCAL MILCOIU DE APROBARE A PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR 2 din 45 CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Secţiunea ]. Definiţie, Scopuri Şi Obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul comunei Milcoiu, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoașterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiectivele PAAR sunt: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; | „b) amplasarea şi: dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forțe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepției de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Secţiunea 2. Responsabilități Privind Analiza Şi Acoperirea Riscurilor Acte normative de referință : 1. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 132 din 29.01.2007, pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii — cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; 2. Ordin nr. 638 din 12/05/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale; 3. Ordin nr. 1160 din 30/01/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren; 4. Ordin nr. 1184 din 06/02/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgență. 5. Hotărârea Guvernului României nr. 1.491 din 09.09.20004, aprobarea regulamentului — cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă. Structuri organizatorice implicate. Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta si Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1491 din 09.09.2004, pentru aprobarea 3 din 45 regulamentului — cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgență. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu. Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,„, General Magheru” al Judetului Valcea). Primarul asigură condiţiile necesare elaborării planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor. Totodată, obligaţia stabilirii şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestora, potrivit legii. Pe baza schemei cu riscurile teritoriale, comitetul local pentru situaţii de urgenţă al comunei Milcoiu întocmeşte şi aprobă "Planul de analiză şi acoperire a riscurilor" în unitatea administrativ-teritorială. | Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice administraţia publică locală cooperează cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” al judeţului Vâlcea, cu celelalte structuri deconcentrate ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative, unităţi ale armatei , servicii voluntare şi private ale localităţilor învecinate, serviciilor descentralizate , filiala locală de Cruce.-Roşie, mass-media, precum şi cu alte asociaţii ; fundaţii şi organizaţii neguvernamentale care activează în domeniul specific. CAPITOLUL II CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE (JUDEȚ, LOCALITATE) Secţiunea ]. Amplasare geografică şi relief. Judeţul Vâlcea se află în partea central — sudică a României, în bazinul mijlociu al râului Olt, la sud de Carpaţii Meridionali. Este străbătut de paralela 45 grade latitudine nordică şi de meridianul 24 grade longitudine estică. Comuna Milcoiu este asezata in partea de sud est a judetului Valcea de o parte si de alta a soselei nationale ce duce spre Municipiul Pitesti, Judetul Arges, la 15 Km departare de Rm. Valcea, intre raul Topolog si Dealul lui Negru. 2.1.1.a. Suprafaţa Suprafaţa comunei Milcoiu este de 3057 ha din care intravilan $55 ha, care după modul de folosinţă este repartizată astfel: a) Suprafaţă agricolă = 1466 ha, din care : e arabil = 424 ha; * păşuni = 530 ha; e fânețe = 315ha; e vii şi pepiniere viticole = 4ha; e livezi- pomi - 193 ha. b) Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră = 1260 ha; c) Ape şi bălți = ha; 4 din 45 d) Alte suprafeţe = ha. 2.1.1.b. Vecinătăţi Comuna Milcoiu se învecinează: - la nord cu comunele Golesti » judetul Valcea si Poienari judetul Arges; - la vest cu comuna Budesti „ Judetul Valcea; - la sud comuna Nicolae Balcescu, Judetul Valcea; - la est comuna Moraresti, Judetul Arges 2.1.2. Forme de relief, specificităţi, influenţe. Relieful, in cadrul marilor unitati de relief ale tarii, teritoriul comunei Milcoiu face parte din zona Subcarpatica Getica, fiind situata in partea de sud est a judetului Valcea. Specificităţi, comuna Milcoiu este strabatuta de la nord la sud de raul Topolog, pe o distanta de 8 km, afluent al Oltului. Actualmente comuna Milcoiu este formata din sase sate dupa cum urmeaza: - Satul Milcoiu, fiind si resedinta a comunei - Satul Tepsenari - Satul Cazanesti - Satul Ciutesti - Satul Izbasesti - Satul Suricaru 2.1.3. Caracteristicile pedologice aie solului Faptul că judeţul Vâlcea dispune de un relief în trepte ce urcă de la sud spre nord şi că acestea reprezintă majoritatea unităţilor mari de relief: podişuri, dealuri subcarpatice, conferă învelişului de sol al judeţului Vâlcea o mare diversitate de tipuri, subtipuri şi varietăţi de sol. La diversificarea învelişului de sol un rol deosebit l-a avut şi acţiunea fluviatilă care este pusă în evidenţă de complexitatea culoarelor de vale. Caracteristicile naturale ale solurilor prezentate, sub aspect morfologic şi fizico- Chimic sunt deosebit de diverse, în cele ce urmează vom prezenta succint principalele caracteristici negative ale acestor soluri precum şi măsurile de protecţie, conservare şi măsurile ameliorative specifice. Starea actuală a calităţii solurilor este determinată atât de condiţiile naturale în care se găsesc solurile respective, cât şi de modul de gospodărire prin care nu totdeauna se asigură amenajările necesare, cel mai adecvat mod de folosinţă şi aplicarea deplină şi corectă a celor mai corespunzătoare sisteme zonale de agricultură şi tehnologii de cultură. Influențele dăunătoare ale acestor deficienţe se întrepătrund, ducând uneori la potenţarea efectelor la niveluri de o deosebită gravitate, ca în cazul cultivării plantelor prăşitoare din deal în vale pe terenurile în pantă cu soluri foarte susceptibile la eroziune; neexecutării lucrărilor solului la momentele optime de umiditate, necompensării elementelor nutritive scoase din sol cu recoltele, amenajării şi exploatării neraţionale a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi a diverselor impacturi asupra solului legate de dezvoltarea industriei, urbanizării, transportului etc. Fertilitatea solului este afectată într-o mai mare sau mai mică măsură de diferite cauze dăunătoare cum sunt: eroziunea, conţinutul redus “de humus, compactarea, aciditatea, 5 din 45 sărăturarea, textura excesivă (nisipoasă sau argiloasă)deficitul sau excesul de apă şi de elemente nutritive, etc. În sectorul central - estic al judeţului, caracteristicile solurilor şi în special cele cu impact negativ asupra dezvoltării producţiei agricole sunt la fel de diversificate. Pe lângă aspectele negative şi de ameliorare anterior menţionate şi care rămân ca specifice sectoarelor de platou, de această dată mai reduse, mai apar, în creştere, suprafeţe afectate mai mult sau mai puţin de procese de eroziune şi de alunecare. Pentru aceste terenuri, în afara lucrărilor specifice protecţiei antierozionale pe care le recomandăm la terenurile în pantă şi neafectate încă de eroziune (arături pe curba de nivel, evitarea de la cultivare a plantelor prăşitoare, moduri de folosinţă antierozională etc), șanțurile de interceptare şi scurgere a apelor provenite din precipitaţii sau din topirea zăpezilor este măsura de bază în diminuarea scurgerilor de Suprafaţă şi reducerea eroziunii solurilor; drumurile să aibă caracter antierozional și să fie însoţite de lucrările hidrotehnice aferente. În zona dealurilor subcarpatice predomină procesele de degradare specifice modelării actuale a terenului, adică eroziunea de suprafaţă, de adâncime şi alunecările. Pentru această zonă se impun ca necesitate măsuri de combatere a eroziunii solurilor dar şi de protecţie a acelor care nu au fost încă afectate. Măsurile sunt de regulă complexe şi asociate - ele vor urmări atât combaterea eroziunii cât şi a alunecărilor-de teren şi nu vor fi eficiente decât dacă vor fi luate în ansamblu şi nu fragmentar. Se poate avea în vedere, ca principal mod de protecţie, schimbarea modului actual de folosinţă, dacă acesta este arabil, cu un alt mod de folosinţă protector (păşune, fâneaţă, livadă în sistem clasic). Solurile din această zonă sunt şi slab aprovizionate cu humus, din care cauză, pentru mărirea capacităţii agroproductive se impun fertilizări organice sau cu îngrăşăminte verzi. În general solurile din zonă sunt acide iar pentru contracararea aspectelor cauzate de aceasta este necesar administrarea de amendamente calcice. Secţiunea a 2 -a. Caracteristici climatice 2.2.1. Regimul climatic, specificităţi, influienţe. Clima comunei Milcoiu, este influenţată de aşezarea geografică, de relief şi circulaţia generală a atmosferei. Topoclima reprezintă variațiile climatice determinate de neomogenitatea suprafeţei active, în primul rând de relief şi apoi de vegetaţie, sol, reţea hidrografică, ape freatice, etc. , variaţii care au loc în limita inferioară a atmosferei într-un Spaţiu tridimensional denumit prin analogie cu spaţiul microclimatic, spaţiu topoclimatic până la care se resimt influienţele suprafeţei active ce caracterizează diferitele peisaje geografice. 2.2.2. Regim precipitaţii— cantităţi lunare şi anuale (valori medii, valori extreme istorice) 2.2.3. Temperaturi — lunară şi anuală (valori medii, valori extreme înregistrate — vârfuri istorice) Temperatura medie anuala este de 9 C. Vara se inregistreaza temperaturi de pana la 35 C, iar iarna temperaturi de pana la —15 C. 6 din 45 22.4. Fenomene meteorologice extreme (furtuni, tornade, etc) Vânturile bat din diferite părţi ale ţării, ca urmare a circulaţiei aerului, iernile sunt când mai reci, când mai calde, iar uneori verile sunt calde şi uscate, iar alteori răcoroase şi umede. În timpul iernii predomină circulaţia aerului rece dinsre E sau N-B ţării. Acest vânt este cunoscut sub numele de Crivăţ şi aduce iama zăpadă şi ger. Toamna şi iarna bate Munteanu, care întoarce fumurile pe coșurile caselor. Vara din direcţia S-E, N-V bate Băltăreţu, care aduce ploi de scurtă duraţă și slabe cantitativ. Dinspre Vest bate Austrul, care iarna este rece şi fără precipitaţii. Viteza medie a vântului este de 9,9 m/s. Se observă două maxime ale vitezei vântului, una la sfârşitul toamnei și începutul iernii, iar alta primăvara provocată de plasarea în aceste perioade a frontului de aer polar. Viscolul (transport de zăpada ia inălțime) se înregistrează atunci cand se produce transport de zăpada deasupra nivelului ochiului observatorului meteo. Viscolul este factor de risc atunci când ninsorile abundente sunt însoţite de vânt cu viteza mai mare sau egaîa cu 16 m/s (viscol putemic), careproduce. troienirea zăpezii pe - porţiunile.deschise de teren, impiedicand desfăşurarea nomala a activităţilor economice, Viscolul este posibil începând cu luna octombrie, dar in lunile decembrie, februarie se semnalează cele mai multe cazuri. Acest fenomen meteorologic poate avea urmări deosebit de grave pentru viata economica provocând izolarea unor aşezări umane, distrugerea unor construcţii, a rețelelor electrice si îngreunarea: transporturilor rutiere sau feroviare. Depunerile de gheata se produc pe sol sau pe diferite obiecte (polei, chiciura, zăpada care îngheaţă, lapoviţă) si sunt fenomene meteorologice de risc atunci când prin prezenta lor pot periclita circulaţia rutiera (polei) sau prin dimensiunile lor pot avaria conductori aerieni. În judeţul Vâlcea, chiciura poate fi semnalata in 7 la 10 zile/an, in regiunile unde ceata este prezentă. Poleiul se produce anual, in medie in 4-5 zile, dar sunt ani in care acest fenomen este prezent 10-15 zile. Secţiunea a 3 —a. Reţeaua hidrografică 2.3.1. Cursuri de apă (debite normale, creşteri înregistrate — vârfuri istorice) Râul cel mai important cu o scurgere permanentă este raul Topolog, afluent al Oltului care strabate comuna pe o distanta de 8 Km. In timpul sezonului ploios ca urmare a precipitațiilor abundente matca raului creste inundand terenurile agricole. 2.3.2. Bazine hidrografice, lacuri de acumulare (suprafeţe, volume) 2.3.3. Lacuri, iazuri (suprafeţe, adâncimi) 2.3.4. Acumulări piscicole (suprafeţe) 2.3.5. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, etc.) Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor: a) Dig de protectie a raului Topolog in lungime de 200 mp. b) Afluenti ai raului Topolog : - Paraul Valea Sasca Mare care curge pe teritoriul comunei Milcoiu pe o distanta de 4 Km fara nici o masura de protectie 7 din 45 - Paraul Sasca Mica — lungime 2 Km. avand 3 diguri de protectie. - Paraul Comanca - 2,5 Km. prevazut cu un dig de protectie si canalizare betonata pe 500 m. Secțiunea a 4-a. Populaţie 2,4.1. Numărul populaţiei: este de aproximativ 1.400 persoane, din care: - de sex masculin: 672 persoane; - sex feminin: 728 persoane. 2.4.2. Structura demografică In cadrul recensamintelor populatiei in perioada anilor 1918 —1999 numarul populatiei a scazut de la 2.462 locuitori din care 1.196 barbati si 1266 femei la numarul de 1258 locuitori din care 599 barbaţi si 659 femei. 2.4.3. Mişcarea naturală 2.5.4. Densitatea/concentrarea populaţiei pe zone — aglomerări | Industrializarea fortata a judetului Valcea precum-si a municipiului-a facut:ca-un-:: : numar mare de iocuitori ai comunei sa paraseasca zona si sa se instaleze in oras. Populatia comunei se afla astfel intr-o scadere evidenta. Daca in anul 1918 rata natalitatii era de 28,6% ea a ajuns in anul 2005 la un procent de 12,4%, Secţiunea a 5 — a. Căi de transport 2.5.1. Rutiere (autostrăzi, drumuri europene şi naţionale, drumuri judeţene, rute de transport materiale periculoase, tuneluri etc.) Comuna Milcoiu este străbătută de: a) | Drum National : DN 7-6 km; b) 1 Drum Judetean 678 A Milcoiu-Galicea care strabate comuna pe o distanta de 3Km, c) 1 Drum Judetean Dedulesti — Curtea de Arges — 3,5 Km. d) Drum comunal DC 26 care face legatura intre DN. 7 si satele Cazanesti, Ciutesti cu Drum Judetean Curtea de Arges pe o lungime de 6 Km. e) Drum comunal DC 27- legatura intre DN 7 si satul Milcoiu pe o lungime de 3,5 Km. ?) Drum comunal DC 28 legatura intre satul Milcoiu si satul Izbasesti pe o lungime de 4 Km. 2.5.2. Feroviare (triaje, tuneluri) 2.5.3. Subterane 2.5.4. Căi navigabile 2.5.5. Rute aeriene 2.5.6, Reţele de conducte magistrale 8 din 45 Secțiunea a 6 — a. Dezvoltarea economică. 2.6.1. Zonele industriale / ramuri 1. tamplarie, alimentatie publica, distributie carburanti 2.6.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare. 2.6.3. Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite), Terenuri agricole: a) arabil: 452, ha; b) păşuni: 536,00 ha; c) fânețe: 315,00 ha; d) vii: 4,00 ha; e) livezi- pomi: 275,00 ha; £) terenuri neproductive: 54,00 ha; 8) Suprafeţe împădurite: 1260 ha. h)teren cu ape ai stuf :33,00 ha i)cai de comunicatie:57,00 ha j)teren ocupat de constructii:71,00 ha . 2.6.4. Creşterea animalelor: a) bovine: 558 capete; b) ovine: 230 capete; c) caprine: 199capete; d) cabaline: 23 capete; e) porcine: 645capete; £) păsări: 6000 buc; £) familii de albine: 1.420 2.6.5. Turism/capacităţi de primire turistică. - Hanul Topolog care are 21 de camere. 2.6.6. Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei. - Depozitare si preluare material lemnos. 2.6.7. Resurse naturale, Exploatare agregate minerale( balastiera) Secţiunea a 7 — a. Infrastructuri locale. 2.7.1. Iastituţii (cultură, ocrotirea sănătăţii, etc.) [ Denumirea Domeniul de Riscuri specifice activitate Scoala cu clasele I-VIII Învăţămînt , . AA . , Cutremur si incendii Milcoiu gimnazial Scoala cu clasele I- IV Invăţămînt Cutremur si incendii Tepsenari gimnazial = Scoala cu clasele I-IV Invăţămînt primar Cutremur si incendii | Izbasesti(inchisa) 9 din 45 Scoala cu clasele I-IV Milcoiu(inchisa) Invăţămiînt primar Cutremur si incendii Scoala cu clasele I-IV A tat înt pri tremur si incendii Ciutesti (inchisa) Invăţămînt primar Cutremur Gradinita Tepsenari Prescolar cutremur Gradinita Izbasesti Cutremur si alunecare Prescolar d e teren Biblioteca Comunală Cultură Cutremur si incendii Dispensar uman Ocrotirea sănătăţii Cutremur si incendii Centrul Cultural Tepsenari Cultura Cutremur si incendii 2.7.2. Reţele de utilităţi (apă/canalizare/electrice/gaze/etc). Alimentare cu energie electrică a tuturor gospodăriilor localităţii si alimentare cu apa potabila a unui numar de 262 gospodarii. 2.7.3. Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor. Sinistraţii sunt cazaţi la: - Scoala Generala cu Clasele 1 — VIII Milcoiu (capacitatea — 62 pers., utilitati — apa, incalzire ); - Adapost antiatomic in sediul primariei Milcoiu (capacitatea - , utilitati - ); - Scoala Generala cu Clasele I- IV Tepsenari(42 locuri de cazare) - Scoala Generala cu clasele I- IV Ciutesti(36 locuri de cazare) - Scola cu cls. I-IV Izbasesti (28 locuri de cazare). Secţiunea a 8 — a. Specific regional/local. 2.8.1. Vecinăţăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere (CNE Kozlodui — Bulgaria) CAPITOLUL III. | ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENŢĂ Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale. a) Fenomene mete [...]