HCL 321/2016 adoptată

ROMÂNIA ANEXĂ LA HOTĂRÂREA NR. 321/2016 JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL MIERCUREA-CIUC PAED Miercurea Ciuc v. 1.0 1 _____________________________________________ CDC Consulting SRL – 2014 Şef proiect: Laszlo Csak, PhD, PgDip Colaboratori: ing. Hajnal-Elisabeta KAKUCS; Andrea INCZE, MA Comunicare: Hajnalka SAROSDI, stagiar ERASMUS Cuprins Cuprins .........................................................................................................................................................2 Rezumatul PAED...........................................................................................................................................3 Strategia generală ........................................................................................................................................4 Obiective şi Ţinte ......................................................................................................................................4 Cadrul curent şi viziunea pentru viitor .....................................................................................................5 Aspecte de organizare şi financiare .......................................................................................................20 Structuri de coordonare şi organizare create/desemnate ................................................................20 Capacitatea atribuită personalului.....................................................................................................20 Implicarea actorilor locali şi cetăţenilor.............................................................................................20 Buget ..................................................................................................................................................21 Surse de finanţare prevăzute pentru investiţiile din planul de acţiune.............................................22 Măsuri planificate pentru monitorizare şi continuare .......................................................................23 Inventarul de Referinţă al Emisiilor şi informaţii aferente, inclusiv interpretarea datelor .......................24 Acţiuni şi măsuri planificate pe toată durata planului ...............................................................................30 2 Strategie, obiective şi angajamente pe termen lung, până în 2020 ......................................................30 Acţiuni pe termen scurt ..........................................................................................................................32 Acţiuni pe termen mediu ........................................................................................................................34 Rezumatul PAED Echipa de proiectare: - Laszlo Csak, PhD, PgDip – şef proiect - ing. Hajnal-Elisabeta Kakucs, Andrea Incze, MA – colaboratori - Asko Ojaniemi – expert extern pentru partea de probleme de biomasa şi încălzire (Benet Oy, Finlanda) - Hajnalka Sarosdi – stagiar ERASMUS, comunicare Prin planului de acţiune propunem un model unic pentru Miercurea Ciuc, care ar înseamnă nu numai reducerea emisiei de CO2 cu 25% raportat la valoare din 2012, ci - crearea a aproape 200 noi locuri de muncă la nivel zonal, - creşterea confortului de clădiri în clădiri publice (şcoli, spital, etc.), - reducerea fenomenului de sărăcie energetică prin furnizare căldurii cu preţuri şi calitate afordabile pentru localnici, - intorducerea în economie locală aproximativ 15 milioane de euro anual (generarea energiei electrice şi termice din resurse locale), care are un efect indirect de creare noi loucri de munca la nivel local de aproximativ 300. 3 În acest sens pasurile propuse în cadrul planului de acţiune contribuie la atingerea scopului UE privind reducerea emisiei de CO2 cu 20%, iar totodată reprezintă condiţia succesului pentru dezvoltarea economică şi socială a municipiului, cu efecte favorabile pe toată zona de influenţă a municipiului. Strategia generală Obiective şi Ţinte Ținta de reducere a emisiilor de CO2 pentru Miercurea Ciuc este de 25% până în anul 2020. Anul de referință pentru IRE CO2 și pentru PAED a fost stabilit anul 2012, an pentru care au fost disponibile date privind consumurile energetice în Miercurea Ciuc. Conform angajamentului pe baza căruia Miercurea Ciuc a aderat la Convenția Primarilor, obiectivul UE stabilit pentru anul 2020 trebuie depășit, ținta de reducere a emisiilor de CO2 fiind de cel puțin 20% pe teritoriul administrat, prin punerea în aplicare a PAED. Următoarele obiective au fost stabilite pentru atingerea unui procent de reducerea al emisiilor CO2 de minim 25% : - Modernizarea furnizării energiei termice și electrice în sistem centralizat prin sistem de cogenerarea - Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public - Reducerea utilizării mașinilor și promovarea mijloacelor alternative de transport - Promovarea unui comportament responsabil în rândul populației privind eficiența energetică 4 - Creșterea eficienței energetice a locuințelor și a clădirilor publice Cadrul curent şi viziunea pentru viitor Informații generale Municipiul Miercurea Ciuc se situează în regiunea Centru din România. Contextul teritorial se arată în harta de mai jos, conform căreia orașul se situează la 240 km de capitală, iar la distanțe de peste 80 km de marile orașe. Harta 1. 5 Source: Google Earth Pro licence Analizând demografia orașului se observă o schimbare rapidă în numărul populației începând din anul 1990, cu o scădere anuală de 0.75%, dar cu o ușoară creștere după anul 2002. Detaliile se arată în Figura 1. Figura 1. Sursă: INS TEMPO La fel cum s-a modificat numărul populaței, au avut loc schimbări și în structura de vârstă: numărul copiilor și al tinerilor este aproape jumătate față de 1990, în timp ce populația cu vârsta de peste 50 de ani a crescut significant, aproape dublându-se. Asta însemnând că populația din Miercurea Ciuc scade constant, concomitent cu procesul de îmbătrânire. 6 Figura 2. Populația stabilă pe grupe de vârstă între 1990 și 2013 7000 6000 5000 4000 3000 1990 2000 1000 2013 0 Sursă: INS TEMPO Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se constată tendința de scădere a numărului populaței, în anul 2020 acesta însumând mai puțin de 38.000 locuitor, conform trendului- a se vedea Figura 3. Figura 3. Schimbări în populație- 1991-2013- 2020 50000 45000 40791 40000 37920,69 35000 30000 25000 trend 20000 statistica 15000 10000 5000 0 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 Sursă: INS TEMPO Figura 4. 7 Locuințe în Miercurea Ciuc 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 autorizații de construire schimbări în numărul de locuințe Sursă: INS TEMPO În anul de referință, 2012 au existat 16.383 de locuințe în Miercurea Ciuc. În Figura 4 se observă că numărul autorizațiilor de construcție emise a înregistrat o creștere până în 2008, anul de începere a crizei economice, dar situația actuală arată o tendință negativă în acest sens. Dat fiind faptul că în Mirecurea Ciuc condițiile locuințelor sunt foarte precare, cel puțin în contextul EU28, rata scăzută de schimbare în acest sens are efecte negative asupra calității vieții. Cel puțin 30% din locuințele individuale sunt gata pentru a fi demolate, fiind nepotrivite pentru renovare. Condițiile precare ale locuințelor sunt o problemă pregnantă și a blocurilor de apartamente. În cea ce privește economia orașului, performanța economică este scăzută și prezintă o tendință descrescătoare. Începând cu anul 2008, cifra de afaceri a întreprinderilor locale a cunoscut o continuă scădere, iar față de alte orașe și față de nivelul județean scăderea a continuat și în anul 2013 (a se vedea figura 5). Performanța economică scăzută și în continuă scădere se reflectă și în energia și gazele naturale vândute consumatorilor industriali și economici. Statisticile reflectă că, deși economia iese din impas în 2011, utilizarea energiei și gazelor naturale continuă tendința de descreștere. Așadar putem conclude că populația Miercurea Ciucului este caracterizată de procesul de îmbătrânire, cu o scădere de 0.75% anual, de scăderea continuă a activității economice, ultima fiind cauza șomajului, salariilor scăzute și a sărăciei energetice. Termenul de sărăcie energetică se traduce prin 8 dificultatea sau incapacitatea consumatorilor de a-și menține locuința în condiții adecvate de temperatură, precum și de a dispune de alte servicii energetice esențiale, la un preț rezonabil. Sărăcia energetică este reliefată și de condițiile extreme de încălzire, a se vedea figura 6. Figura 5. Cifra de afaceri a întreprinderilor locale 120% 115% 110% 105% 100% 95% 90% 85% 80% 75% 70% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 județ M-Ciuc Odorheiu S. Sursă: baza de date listafirme Figura 6. Numărul anual de grade-zile (HDD) la 288,5 K în ultimele 36 luni înainte de iulie 250 200 150 100 50 0 1 6 11 16 21 26 31 36 41 46 51 56 61 66 71 76 81 86 91 96 101 106 111 116 121 126 131 136 141 146 151 156 Sursă: BizEEE Degree Days Numărul anual de grade-zile în Miercurea Ciuc este 3530 la 15.5 °C. Defalcarea pe săptămâni se arată în figura 6. În Europa există doar câteva regiuni cu necesități de încălzire similare orașului Miercurea Ciuc: Oslo, Karelia, Ostra Mellansverige, Bolzano. Pentru a face comparația, în Budapesta sau Nitra numărul 9 anual de grade-zile (HDD) este de aproximativ 2000 HDD. Pe baza acestor informații, este clar că sistemul centralizat de alimentare cu energie termică trebuie să fie în centrul oricărui plan de eficiență energetică. A) Eficiența energetică în clădiri publice În cadrul curent a fost identificat și “Sindromul Clădirii Bolnave”. A fost realizat un chestionar online prin care s-a măsurat gradul de confort al clădirilor și comportamentul față de energie. Rezultatele chestionarului se regăsesc în figurile 7 și 8. Figura 7. Sindromul clădirii bolnave în clădiri publice tuse probleme ale pielii mai multe probleme membrele reci gât uscat ochi deshidratați migrene 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% Sursa: CDC După cum se arată în figura 7, majoritate funcționarilor publici prezintă cel puțin 5 simptome ale ”clădirii bolnave”, cea ce înseamnă că nu există clădire publică cu sitem de încălzire și de ventilație adecvat. Deschiderea geamului nu este soluția ideală pentru rezolvarea problemelor de confort a clădirilor. 10 Eficiența energetică a clădirilor poate fi îmbunătățită prin următoarele măsuri: - Promovarea investițiilor pentru controlul încălzirii centralizate din încăpere - Verificarea ferestrelor, și în cazul renovărilor montarea de ferestre termoizolante cu sticlă triplă - Educarea ocupanților cu scopul creșterii conștientizării Figura 8. Confort termic și calitatea aerului 30 25 20 CT - loc de muncă 15 CT - clienți CA - loc de muncă 10 CA - clienți 5 0 5 4 3 2 1 Sursă: CDC Confortul termic (CT) în clădirile publice, conform ocupanților, nu este destul de ridicat. 31% dintre cei chestionați au raportat că cel puțin pentru o perioadă de 3 zile temperatura se situează peste 28°C, așadar este nevoie de contorizarea temperaturii, și dacă asta este cazul, se propune promovarea umbririi sau a altor soluții pasive de răcorire- după 2020 chiar și răcirea aerului trebuie luată în considerare. Pe de altă parte nici încălzirea nu este satisfăcătoare: 51% dintre respondenți susțin că temperatura camerei se situează sub 22 °C. Orice măsură de eficiență energetică trebuie să ia în considerare confortul termic și efectele clădirilor asupra sănătății. În acest scop, contorizarea CO2 și a altor particule în școli, măsurarea temperaturii camerei și a umidității aerului sunt primii pași necesari. Reabilitarea clădirii unei școli arată că necesarul de căldură nu s-a diminuat după reabilitarea totală a clădirii și după introducerea utilizării unui sistem de încălzire eficient energetic: anterior renovării au existat săli reci și câteva săli mai calde. Problema încălzirii s-a rezolvat, devenind eficientă energetic, dar consumul de gaze naturale a rămas la fel, datorită sistemului ineficient de încălzire utilizat precedent. Dacă adaugăm necesitatea de ventilație cu scop de schimbare a aerului în școli și în spitale, 11 precum și în alte clădiri publice, este o presupunere normală că necesarul de energie rămâne neschimbat: confort mai ridicat, clădiri sănătoase, precum și eficiență ridicată. Măsurile de eficiență energetică în cazul clădirilor nu va contribui direct la reducerea emisiei de CO2, dar putem presupune că cel puțin jumătate dintre ele vor fi conectate la noul sistem centralizat de alimentare cu energie termică. B) Eficiență energetică în locuințe colective O treime din cei care locuiesc în locuințe colective au declarat că intenționează să izoleze termic clădirea în care locuiesc în următorii 5 ani, inclusiv schimbarea ferestrelor. Teoretic, asta înseamnă că o treime a locuințelor vor reduce necesarul de căldură cu 15%, care se transpune într-o reducere a emisie de CO2 cu 637 t până 2020. Din punct de vedere tehnic, izolarea termică a blocurilor nu se recomandă dacă ventilația și sistemul de încălzire nu se schimbă deodată cu izolarea termică, pentru a evita problemele de sănătate. Conceptul de eficiență energetică în cazul locuințelor colective este strict conectat cu cu problematica sistemului centralizat de alimentare cu energie termică, așadar se recomandă ca izolarea termică a blocurilor și eficientizarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică să aibă loc deodată. În acest respect este nevoie urgentă de intervenție publică. C) Eficiență energetică în cazul locuințelor individuale O cincime dintre cei care trăiesc în locuințe individuale au declarat că plănuiesc să investească în izolare și schimbarea ușilor și a ferestrelor în următorii 5 ani. Cu toate acestea, pentru a veni în ajutorul proprietarilor în selecția celor mai fezabile și eficiente soluții, sprijin de proiectare ar trebui să fie disponibil pentru ei. Cum majoritatea acestora utilizează lemn de foc ca sursă de energie termică, doar o reducere de 170 t de CO2 se poate asuma până 2020. Transport A) Transport public Sistemul de transport public al orașului a fost recent modernizat, utilizând autobuse de mâna a doua, reducând astfel consumul de combustibil și ca rezultat al acestuia, reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră până 2012 (anul de referință). Necesitatea de combustibil a transportului public ar trebui menținut la nivelul curent, iar numărul pasagerilor poate fi crescut prin realizarea unui chestionar, cu menirea de a înțelege nevoile oamenilor 12 legat de transportul public, și modificarea acestuia pentru a putea deservi mai eficient nevoile cetățenilor. În România, transportul public este privit ca un semn al sărăciei și al nivelului de trai scăzut, nu ca un mijloc de transport “verde” și eficient. În acest context, am putea conclude că costul capital al unui sistem de transport public eficient este prea ridicat, fiind nevoie de implicarea politicilor publice prin subvenții. Astfel, emisia de gaze cu efect de seră a transportului public ar trebui menținut la nivelul curent, nemodificând balanța de CO2 a orașului. B) Ciclism și orașul pietonal Pentru a veni în ajutorul oamenilor în cea ce privește trecerea de la utilizarea de zi cu zi a mașinilor la mersul cu bicicleta, mai întâi ar trebui planificat o rețea de piste de bicicletă adecvat, luând în considerare următoarele: - Măsuri de siguranță (semne de circulație, siguranța pietonilor)  - Parcări amenajate pentru biciclete în apropierea locuințelor colective, locațiilor de interes public - Îndemnizații sau reduceri de impozit pentru IMM-urile care schimbă la mersul pe bicicletă în oraș În jur de 15% al utilizării mașinilor în oraș poate fi substituit cu utilizarea bicicletelor până în 2020, fiind egal cu reducerea cu 1.584 t a emisiei de CO2. Iluminat A) Iluminat urban Agenția de Management Energetic al județului Harghita a finanțat un studiu de fezabilitate în acest domeniu. Câteva străzi din oraș vor beneficia de sistem de iluminat eficient energetic, cu măsurarea necesității de iluminare- reducând astfel considerabil consumul de energie al il [...]