HCL 257/2018 Miercurea Ciuc adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI MIERCUREA - CIUC HOTĂRÂREA Nr. 257/2018 privind însușirea propunerii de stemă a Municipiului Miercurea Ciuc pe baza Hotărârii Consiliului Local nr. 149/2009, cu modificările și completările ulterioare Consiliul Local al Municipiului Miercurea Ciuc, întrunit în şedinţa ordinară din data de 28.09.2018; Analizând Expunerea de motive nr. 16018 din data de 16.07.2018 şi Raportul de specialitate nr. 16019 din data de 16.07.2018 întocmit de Serviciul de programe şi proiecte culturale, tineret, sport şi turism din cadrul aparatului de specialitate al primarului; Pe baza rapoartelor comisiei: - pentru: studii, prognoze economico-sociale, buget, finanţe, investiţii, agricultură, administrarea domeniului public şi privat; - pentru activităţi ştiinţifice învățământ, cultură şi oraşe înfrăţite; - pentru administraţia publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; În conformitate cu prevederile art. 1, alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor județelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor; În contextul prevederilor art. 7 din Legea nr. 52/2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică, prezentul proiect de hotărâre a fost înregistrat în Registrul special pentru evidenţa anunţurilor referitor la elaborarea unor proiecte de acte administrative normative și la şedinţele publice ale consiliului local sub. nr. 64/16.08.2018 şi a fost afişat la sediul Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc, în spaţiul accesibil publicului atestat prin procesul verbal de afişare nr. 65/16.08/2018 şi a fost publicat pe pagina de internet www.miercureaciuc.ro Având în vedere Hotărârea Consiliului Local nr. 149/2009, privind însuşirea propunerii de stemă a municipiului Miercurea Ciuc; Având în vedere Hotărârea Consiliului Local nr. 6/2013, pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 149/2009, privind însuşirea propunerii de stemă a municipiului Miercurea Ciuc; Ținând cont de prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 4/2018, privind aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2018, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere adresa cu nr. de înregistrare 16650/24.07.2018 al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, referitor la stema Municipiului Miercurea Ciuc; În temeiul prevederilor art. 36, alin. (9), art. 45, alin.(1), precum şi ale art.115, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art. 1 Se însuşeşte propunerea de stemă a municipiului Miercurea Ciuc, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 Memoriul justificativ conţinând: cap. |. Date despre localitate: Istoric; prezentare geografică; soluri, vegetaţie, faună; organizare spaţială; structura geografică; şi cap. IL. Descrierea stemei şi semnificaţia elementelor stemej“ GSA prezentate în anexa nr. 2,care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3. Cu aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se însărcinează viceprimarul Fiileki Zoltân Ladislau şi Serviciul de programe și proiecte culturale, tineret, sport și turism din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Miercurea Ciuc. Art. 4. Prezenta hotărâre se comunică: a) Instituţiei Prefectului judeţului Harghita; b) Primarului municipiului Miercurea Ciuc, dl. Răduly R6bert Kâlmân; c) Viceprimarului municipiului Fiileki Zoltân Ladislau; d) Serviciului de programe şi proiecte culturale, tineret, sport şi turism Preşedintele şedinţei Contrasemnează pântru legalitate — ORBÂN ZSOLT Secretarul icipiului PA ( WU WOHLFARȚ RUDOLF Anexa nr. 1. la Hotărârea nr. 2 /28.09.2018 z ODA 2500” | */ ] a N C ulii PuLi | | i] Wom Bat Anexa nr. 2. la Hotărârea_nr. 257 din 30.09.2018 MEMORIU JUSTIFICATIV privind stema municipiului Miercurea Ciuc, județul Harghita Cap. L. DATE DESPRE LOCALITATE: ISTORICUL LOCALITĂȚII: Oraşul Miercurea Ciuc a fost înființat în mijlocul Depresiunii Ciucului, la răscruce de trasee comerciale importante — unul în direcţia nord-sud urmărind curgerea râului Olt, celălalt în direcţia est-vest trecând din Ghimeş înspre zona Târnavelor - în apropierea locului unde se ţineau tradiţionalele târguri săptămânale în zilele de miercuri, la marginea aşezărilor Şumuleu, Topliţa şi Jigodin, deja existente în secolele XII-XIII. La începutul secolului al XVI-lea Miercurea Ciuc a fost una dintre localităţile mărunte ale Depresiunii Ciucului, singurul oraş al scaunului Ciuc. Primul document care îl atestă este scrisoarea reginei Izabella emis pe 5 august 1558, în care este numit târg (Oppidium Mercurium). În însemnările sale de istorie locală Vâmszer Geza scria: „Având o suprafață de 144, apoi de 200 pogoane, Miercurea Ciuc aspira la statutul de centru de interes comercial al scaunului Ciuc. Această suprafață mică care aparținea de comunele învecinate Jigodin şi Topliţa, a fost desprinsă — cu destulă zgârcenie — la începutul secolului al XV-lea la ordin superior”. Potrivit recensământului din 1567, în orașul Miercurea Ciuc care purta numele de „Oppidium Zereda” au fost înregistrate 16 gospodării. La început, aşezarea avea doar o stradă principală care trecea de la est la vest şi se întindea între actualul centru al oraşului şi biserica romano-catolică în stil baroc. Mai târziu s-a format structura celor două străzi principale perpendiculare. La acestea s-a adăugat cu timpul porţiunea de stradă ce se întinde până la Gimnaziul Romano-Catolic făcând parte din Topliţa, denumită Csiitârtăkfalva. La sud de intersecţia amintită — strada principală până la cetatea Mik6, care făcuse parte din Jigodin sub numele de Martonfalva, a devenit o componentă a oraşului doar în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În afară de orașul Miercurea Ciuc, care în 1752 a fost încă o aşezare distinctă, teritoriul de azi al municipiului cuprinde Jigodin Ciuc, Topliţa Ciuc şi Cioboteni, dar şi zona Ciba, Băile Jigodin, Băile Miercurea Ciuc respectiv Băile Harghita. Construirea căii ferate în 1896 și mutarea Gimnaziului Romano-Catolic din Șumuleu în Miercurea Ciuc în 1910 marchează începutul dezvoltării economice şi culturale al oraşului, dezvoltându-se treptat şi caracterul civil al acestuia. Miercurea Ciuc a devenit reşedinţă de judeţ în 1879. PREZENTARE GEOGRAFICĂ: Municipiul Miercurea Ciuc se situează în estul Transilvaniei, în mijlocul Depresiunii Ciuc aflat între Munţii Ciucului şi lanţul vulcanic al Munţilor Harghita, pe terasele de pe malul stâng al râului Olt, la marginea conurilor de dejecţie ale pârâului Şumuleu, la poalele Muntelui Şumuleu-Mare (1033 m), la o altitudine de 655-730 metri. La marginea oraşului se regăsesc rocile sedimentare ale erei mezozoice, rocile vulcanice ale neogenului, în mare parte andezit şi sedimente fluviale și de lac mai tinere. În urma activităţii postvulcanice în regiune se găsesc ape minerale carbogazoase și mofete (erupții de gaze cu dioxid de carbon și cu hidrogen sulfurat). Cele mai importante izvoare de apă minerală din împrejurimi sunt cel din Șumuleu Ciuc alături de cel din Băile Jigodin şi cel de pe teritoriul oraşului din Băile Miercurea Ciuc. Acestea din urmă sunt şi staţiuni balneare recunoscute încă din Eyut- Mediuzeu mofete ale căror compoziţie chimică este recomandată în tratamentul diferitelor boli, 9 XI d y pr MAĂA 7, sea Se ă le Din cauza temperaturilor scăzute oraşul Miercurea Ciuc este considerat polul rece al bazinului carpatic. Din cauza caracterului închis al acestuia iarna sunt frecvente inversiunile termice urmate de apariția ceții. În astfel de cazuri în oraş se înregistrează temperaturi mai scăzute decât pe vârfurile înconjurătoare. De aceea în Miercurea Ciuc temperatura medie anuală este doar 5,9*C. Singurul avantaj al caracterului de depresiune este că orașul este relativ ferit de vânt. Vântul nu bate timp de jumătate, aproape 58,5% din an. Precipitaţiile medii anuale însumează 589 mm. Stratul de zăpadă se menţine timp de 27-124 de zile în fiecare an. INDICATORI DEMOGRAFICI: Primele înregistrări cu privire la populaţia oraşului datează din anul 1634: în evidenţa militară a acestuia figurând 44 de familii, în total 108 de persoane. Până în 1758 numărul populaţiei crește la 350 de persoane. În recensământul din 1850 au fost înregistrate 229 de gospodării și un număr de 961 de locuitori. În anul 1910 oraşul avea deja 3701 de locuitori din care 3591 erau maghiari, 45 germani, 44 români, 21 de persoane aparțineau altor etnii. Începând din anii '70 industrializarea forțată a orașului a cauzat nu numai creşterea rapidă a populaţiei, dar și schimbarea compoziţiei etnice. Conform datelor oficiale ale recensământului din anul 1992 numărul locuitorilor era de 46 029 de persoane, de atunci se observă o continuă descreştere. Zece ani mai târziu, potrivit datelor recensământului din 2002, numărul populaţiei era de 42 029 de persoane, dintre care 34 359 (81,75%) erau maghiari, 7274 (17,30%) români, iar 396 (0,5%) de altă etnie. Din datele recensământului din anul 2011 reiese că populaţia orașului a scăzut la 37.980 de persoane, dintre care 30.914 (81, 39%) maghiari, 6609 (17, 40%) români, numărul persoanelor de altă etnie însemnând mai mult decât un procent din numărul total al locuitorilor. Cap. IL. DESCRIEREA SEMNIFICAȚIEI ELEMENELOR ÎNSUMATE STEMEI MUNICIPIULUI MIERCUREA CIUC a) Descrierea propunerii de stemă Stema municipiului Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, în al cărei câmp de argintiu, dintr-o inimă roşie, se înalță trei fire de floare de nu mă uita, cu tulpini, respectiv frunzuliţe verzi şi flori albastre. Scutul este timbrat de o coroană murală cu şapte turnuri crenelate. b) Semnificaţia elementelor heraldice Este stema veche a localităţii. Coroana murală, cu şapte turnuri crenelate, arată rangul de municipiu reşedinţă de judeţ al unităţii administrativ-teritoriale. Preşedintele şedinţei Contrasemnează tru legalitate — ORBAN ZSOLT Secretarul icipiului d FA ZA WOHLF UDOLF / N