HCL 182/2022 Miercurea Ciuc adoptată

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI MIERCUREA-CIUC CSÎIKSZEREDA MEGYEI JOGU VÂROS ONKORMÂNYZATA HOTĂRÂREA Nr. 182/2022 privind aprobarea depunerii cererii de finanţare cu titlul: „Asigurarea infrastructurii pentru biciclete în vederea facilitării transportului verde în Municipiul Miercurea-Ciuc”, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10- 1.1. 4 Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — piste pentru biciclete la nivel local/metropolitan și a valorii maxime eligibile a proiectului Consiliul Local al Municipiului Miercurea-Ciuc, întrunit în şedinţa extraordinară din data de 20 iunie 2022; Analizând Referatul de aprobare nr. 31166 din data de 13.06.2022 a viceprimarului Bors Bela şi Raportul de specialitate înregistrat cu nr. 31169 din data de 13.06.2022 întocmit de Direcţia proiecte cu finanțare nerambursabilă din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Miercurea-Ciuc, prin care s-a propus adoptarea hotărârii cu privire la aprobarea depunerii cererii de finanţare cu titlul „Asigurarea infrastructurii pentru biciclete în vederea facilitării transportului verde în Municipiul Miercurea-Ciuc”, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10- 1.1. 4 Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — piste pentru biciclete la nivel local/metropolitan și a valorii maxime eligibile a proiectului; Pe baza rapoartelor comisiei: - juridice - economice servicii publice şi comerţ - urbanism - În baza prevederilor Hotărârii nr. 43/2022 al Consiliului Local al Municipiului Miercurea-Ciuc privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Municipiului Miercurea- Ciuc pe anul 2022 şi estimări pentru anii 2023-2025, cu modificările și completările ulterioare; „= Reţinând prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență și ale Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și rezilienţă al României; - Ținând cont de prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; - Luând în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 530110 Miercurea-Ciuc, P-ţa Cetăţii nr. 1., jud. Harghita, România | 530110 Csikszereda, Văr târ 1. szâm, Hargita megye, România Tel.: +40 266 315 120, Fax: +40 266 371 165, E-mail: primaria Omiercureaciuc.ro | varoshazaQszereda.ro. www.szereda.ro 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; - Având în vedere prevederile Ordinului MDLPA nr. 999/2022 pentru aprobarea Ghidului Specific — Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente PNRR în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, componenta 10 - Fondul Local; - În baza prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările și completările ulterioare; - În temeiul art, 129 alin. (2). literele b) şi d) şi alin. (4) litera d), alin. (7) lit. k, art. 139 alin. (1) și (3), art. 196 alin. (1) lit. a) și art. 627 alin (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE Art. 1. Se aprobă depunerea cererii de finanţare cu titlul „Asigurarea infrastructurii pentru biciclete în vederea facilitării transportului verde în Municipiul Miercurea-Ciuc”, în cadrul apelului de proiecte cu titlul PNRR/2022/C10- 1.1.4 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — piste pentru biciclete la nivel local/metropolitan și a valorii maxime eligibile a proiectului, precum și măsurile propuse în cadrul Notei de Fundamentare a investitiei (Mode! F), împreună cu anexele 1 și 2, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului cu titlul „Asigurarea infrastructurii pentru biciclete în vederea facilitării transportului verde în Municipiul Miercurea-Ciuc” de 7.032.815,36 lei fără TVA. Art. 3. Se aprobă preluarea de către Municipiul Miercurea-Ciuc a tuturor costurilor neeligibile care pot apărea în perioada de implementare. Art. 4. Cu aducerea. la îndeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează viceprimarul municipiului, di. Bors Bela, Direcţia proiecte cu finanţare nerambursabilă, Direcţia economică - Biroul financiar-contabil din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Miercurea-Ciuc. Art. 5. Prezenta hotărâre se comunică: a) Instituţiei Prefectului - Judeţul Harghita; b) Primarului municipiului Miercurea-Ciuc, d. Korodi Attila; c) Viceprimarului municipiului Miercurea-Ciuc, dl. Bors Bela; d) Viceprimarului municipiului Miercurea-Ciuc, d-na S6gor Enik6; e) Biroului de investiţii; f) Compartimentului de achiziţii publice; 8) Direcţiei proiecte cu finanțare nerambursabilă; Contrasemnea [ereu legalitate — Secretar eral WOHLFAI DOLF Viceprimar Bors Bela Director executiv pi Aron m Vizat juridic Avwizat penfiu iegalitate [ler juridic ri Paula Verificat Director executiv Dosa Eszter Zsuzsanna Viză CFP Z JUDEŢUL HARGHITA MUNICIPIUL MIERCUREA-CIUC 20. IUN. 2022 inanciar preventiv Elaborat/redactat Consilier Gostian-Bara Noemi Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 - Fondul Local Anexă la HCL nr. APA __/2022 NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planului Naţionali de Redresare și Reziliență, Componenta 10 - Fondul Local Titlu apel proiect: Planului Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta 10 - Fondul Local „Asigurarea infrastructurii pentru biciclete în vederea facilitării transportului verde în Municipiul Miercurea-Ciuc” P în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10 - 1.1.4 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - piste pentru biciclete la nivel local/metropolitan. Descrierea pe scurt a situaţiei actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) Orașul Miercurea-Ciuc, reședința județului. Harghita, este situat în partea estică a Transilvaniei. Municipiul, fiind reședința de judeţ, funcționează ca un centru administrativ și cultural al regiunii. În ceea ce priveşte clima orașului, Miercurea-Ciuc este unul dintre cele mai reci orașe, iarna temperatura scade chiar și sub -30 *C, temperatura medie anuală fiind de 5,9 *C. Clima în această zonă este rece (zona fiind numită și "Mica Siberie"), verile fiind foarte scurte (2-3 luni pe an), cu temperaturi între 10*-32 *C în timpul zilei și 2*- 15 *C pe timpul nopții, iar iernile lungi (5-6 luni pe an) și geroase, cu temperaturi frecvent sub -30 *C. Acest fenomen este cauzat de microclima specifică zonelor dintre munţi înalți. În cazul Ciucului, este vorba de bazinul Ciucului de Mijloc - zona situată între Munţii | Ciucului și Munţii Harghita. larna în această zonă aerul rece nu poate să fie dizlocat, rezultând suprapunerea unor straturi de aer rece. Aceeași cauză este și cea care duce la persistenţa ceții pe perioade ] lungi (uneori chiar 7-10 zile). Municipiul Miercurea-Ciuc are o suprafață de 11.764 hectare, fiind format din trei suburbii și patru cartiere, respectiv o zonă industrială, unde se află supermarketuri. Centrul istoric al orașului era în jurul Pieței Cetăţii. În prezent există o zonă centrală cu două poluri. Unul dintre ele include strada istorică Pet&fi, stradă pietonală unde se găsesc numeroase case cu statut, monument istoric. Celălalt centru al orașului se află la o distanță relativ mică, construit în anii 1970- 1980, care cuprinde Piaţa Libertăţii, aici se află clădirea Consiliului Judeţean. Oraşul are trei suburbii, care erau înainte sate separate: Jigodin, aflat în partea de sud a orașului (aparține orașului din 1930), Toplița Ciuc situată în partea nordică a municipiului și Șumuleu la nord-estul orașului (ambele aparțin orașului din 1959). Conform recensământului din anul 2011, populația municipiului este de 38.966 locuitori. Beneficiile mersului pe bicicletă nu se limitează la reducerea traficului Bicicleta este cei mai sustenabil mod de transport pentru deplasările pe distanţe scurte și miedii în orașele urbane. În trecut, mersul pe bicicletă era considerat o activitate de agrement și nu atât de mult un mod de transport pentru deplasarea zilnică. Din fericire, în zilele noastre, tendința se îndreaptă spre aceasta din urmă. Pe baza indicelui mondial de ciclism realizat de Eco-Counter, putem spune că există un număr mai mare de persoane care folosesc “bicicleta pentru a face naveta decât pentru petrecerea timpului liber. Un pas esenţial pentru gestionarea urbanizării rapide, reducerea sărăciei și abordarea problemelor de echitate și de mediu în rândul locuitorilor din mediul urban este satisfacerea nevoilor acestora în ceea ce privește accesul la servicii și oportunități. Mersul pe jos și mersul pe bicicletă sunt mai mult decât moduri de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon, care îmbunătăţesc calitatea urbană și facilitează coeziunea socială. Acestea sunt moduri de transport ieftine, flexibile și personale, fără de care o parte a populaţiei nu ar putea participa la economie și la comunitate sau nu ar avea acces la educaţie, asistență medicală și alte servicii urbane, la costuri accesibile lor. Ciclismul a devenit popular din mai multe motive. Aceasta ajută la reducerea riscului de diabet, a unor forme de cancer, a bolilor cardiovasculare şi a depresiei. Cercetările din Regatul Unit au arătat că deplasarea cu bicicleta la serviciu este legată de un risc cu 45 % mai mic de a dezvolta cancer și cu 46 % mai mic de boli cardiovasculare, în comparație cu deplasarea cu mașina sau cu transportul public. Beneficiile pentru sănătate ale mersului zilnic cu bicicleta, mai degrabă decât ale mersului cu mașina pentru deplasări scurte, depășesc riscurile inhalării de poluanţi atmosferici. Utilizarea „regulată a bicicletei îmbunătățește condiția fizică și reprezintă o modalitate eficientă de prevenire a obezității. În organizarea unui oraș inteligent, transportul este unul dintre cele mai importante și relevante domenii: este prezent în toate ecuaţiile menite să rezolve funcţionalitatea inteligentă. Transportul se află la baza unor | probleme recurente ale orașelor. Indiferent dacă orașele sunt mari sau mici, ambuteiajele, poluarea și accidentele sunt efecte colaterale nedorite care decurg din utilizarea automobilului ca mijloc de transport preferat. În mod tradițional, au fost luate măsuri pentru a raționaliza utilizarea vehiculelor: promovarea transportului public, încurajarea folosirii mașinilor cu un număr mare de pasageri, crearea unor sisteme de transport în comun sau a unor sisteme de transport cu plată la utilizare. Modificarea orașelor pentru a face posibilă utilizarea bicicletei ca mijloc de transport este costisitoare la început, asta este sigur. Cu toate acestea, unele proiecte de cercetare au arătat că economiile rezultate din utilizarea bicicletelor sunt ridicate și implică și alte beneficii în aspecte non-economice, cum ar fi creșterea calităţii vieţii urbane. În ceea ce privește cercetările economice pe această temă, Federaţia Europeană a Bicicliștilor, ECF, a estimat că s-ar putea economisi 200 de miliarde de euro în fiecare an (aproximativ 400 €/locuitor în Uniunea Europeană) dacă numai 7,4% din totalul populaţiei Uniunii Europene ar folosi bicicleta ca mijloc de transport. Cea mai mare parte a economiilor totale ar proveni din reducerea costurilor cu asistența medicală, care s-ar ridica la un total de 110 miliarde de euro. Reducerea a fost calculată cu ajutorul instrumentului de evaluare economică a sănătății aplicat bicicletei, care a fost dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Utilizarea bicicletei ca mijloc de transport urban poate îmbunătăţi modul în care se bucură de orașe, atât bicicliștii, cât și ceilalți cetățeni (datorită reducerii poluării sau a zgomotului datorate utilizării unui mijloc de transport silențios). Din punct de vedere economic, se reduc costurile generate de efectele nocive ale poluării asupra oamenilor sau a infrastructurii publice, precum și cele legate de calitatea aerului și de curățenie. Bicicleta este un mijloc de transport curat și ecologic, este silențios si îmbunătățește condiţia fizică generală și contribuie la reducerea costurilor cu asistența medicală. Folosirea bicicletei reduce nevoia de combustibili fosili si este o sursă indirectă de reducere a costurilor pentru orașe. Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Miercurea-Ciuc 2016-2025, evidenţiază un oraș cu o suprafață relativ mică cu diferențe de elevaţie relativ mici, cu condiții de teren și distanțe favorabile traficului pietonal și celui ciclist. Structura urbană se caracterizează printr-un centru civic unic. După cum este descris și în Ghidul de proiectare a infrastructurii pentru biciclete, planificarea infrastructurii pentru bicicleta se bazează pe o înțelegere a nevoilor cetățenilor. Traficul cu bicicleta este tradițional pentru Miercurea-Ciuc. Sondajul realizat la întocmirea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Miercurea-Ciuc 2016-2025 și vizitele pe teren arată că toate categoriile sociale și toate grupele de vârstă folosesc acest mod de deplasare aproape zilnic. Pe baza răspunsurilor la întrebările sondajului și a celor constatate în deplasările pe teren, se poate afirma că bicicleta este utilizată într-o proporție importantă. În condiţii meteo favorabile, aproximativ 10% dintre cei care se deplasează în oraș o fac pe bicicletă. Cea mai ridicată proporție este înregistrată în cazul celor care se deplasează spre zonele Șumuleu-Ciuc (15,9%) și Toplița-Ciuc (13,8%). 20-30% dintre cei chestionaţi aleg acest tip de deplasare și în perioada iernii pentru a ajunge în anumite puncte ale orașului. 57% din familii dețin o bicicletă, și 36% cel puțin două biciclete. Mulți dintre cei chestionaţi au indicat ca o necesitate dezvoltarea condițiilor de parcare/stocare a bicicletelor, îmbunătăţirea iluminatului public și remedierea stării degradate a pistei de rulare. Din rețeaua de piste pentru biciclete fac parte toate secţiunile de drum și liniile de deplasare, unde circulația cu biciclete nu este interzisă. În acest context, principalele artere de circulaţie, străzile cu trafic redus, pistele și traseele pentru biciclete, suprafeţele pietonale sunt considerate elemente ale rețelei de piste pentru biciclete. Reţeaua de drumuri din Miercurea-Ciuc asigură un sentiment de siguranță bicicliștilor în general - dar sunt secțiuni de drum sau intersecţii, unde în faza de proiectare trebuie luat în calcul traficul ciclist. Anumite elemente ale rețelei proiectate au fost realizate odată cu reabilitarea străzilor, fiind înființate linii bidirecționale pentru pietoni și cicliști prin marcaje vopsite, sau cu pavaj diferit pentru cele două moduri de deplasare. Pe parcursul proiectării a fost luat în calcul faptul că în zonele dens populate această amenajare trebuie să asigure un acces direct și o deplasare continuă, porțile, străzile laterale sunt puncte de conflict (inclusiv pentru conducătorii auto), fiind accentuate chiar de amenajarea realizată. În prezent în Miercurea-Ciuc există trasee amenajate/marcate pentru biciclişti aproximativ 4-5 km, însă unele segmente nu au lățime corespunzătoare, iar segmentele nu au legături între ele. Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se.aplică Obiectivul general al PNRR este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situaţii de criză, capacitatea de adaptare şi potenţialul de creştere, prin reforme majore și investiţii cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Investiţia propusă se încadrează în Investiţia PNRR 1.1 - Mobilitate urbană durabilă, operaţiunea 1.1.4- Asigurarea — infrastructurii pentru transportul vărde - infrastructurii pentru biciclete la nivel local/metropolitan. Investiţia finanţează realizarea de piste de biciclete în intravilanul și extravilanul localităților. Strategia Integrată de dezvoltare urbană MIERCUREA-CIUC 2016-2025 formulează importanța existenţei pistelor de biciclete: "din punctul de vedere al îmbunătățirii calității mediului trebuie să se pună accent pe deplasarea pe jos, cu bicicleta, cu microbuze, în primul rând cu vehicule nemotorizate, pentru confort și siguranță”. Un studiu recent realizat de Deloitte, una dintre cele mai mari firme de consultanță din lume, a evidenţiat rolul important pe care bicicletele îl vor juca în anii următori în decongestionarea traficului și în îmbunătățirea calităţii aerului urban și a sănătății publice, în special în orașe, pe măsură ce acestea devin tot mai populate. În general, Deloitte preconizează că, până în 2022, numărul persoanelor care merg cu bicicleta la serviciu se va dubla în multe orașe mari din întreaga lume. Deloitte consideră, de asemenea, că această creștere spectaculoasă a numărului de persoane care se deplasează cu bicicleta la locul de muncă este stimulată în mare măsură de inovațiile tehnologice din întreaga industrie, care fac ca deplasarea cu bicicleta la locul de muncă să fie din ce în ce mai ușoară și mai atractivă pentru mulți. La baza acestei creșteri a numărului de biciclişti se află o serie de inovaţii tehnologice diverse, printre care se numără analiza predictivă, proiectarea produselor și aplicaţiilor, conectivitatea wireless, instrumentele digitale de planificare urbană, piesele imprimate 3D și electrificarea. Alte îmbunătățiri tehnologice facilitează și ele urcarea pe bicicletă a mai multor persoane: o varietate mai mare de aplicaţii pentru smartphone ajută acum bicicliștii să planifice și să determine trasee mai sigure de mers pe bicicletă, prin imprimarea 3D se fabrică căști de protecție mai bune, partajarea bicicletelor devine ceva obișnuit în orașe, iar urbaniștii dispun acum mai multe date ca niciodată pentru a dezvolta străzi mai sigure și mai prietenoase cu bicicleta. Trecerea de la mașină la bicicletă economisește 150 g de CO2 pe kilometru. La fiecare 7 km parcurși cu bicicleta se va economisi o emisie de 1 kilogram de CO2 în comparaţie cu aceeași distanță parcursă cu mașina. În 2017, 9,4% dintre cetăţenii europeni au folosit bicicleta ca mijloc de transport preferat, ceea ce înseamnă 94 de miliarde de kilometri. Beneficiile economice asociate cumulate ale mersului pe bicicletă în Uniunea Europeană au fost estimate la cel puţin 184 de miliarde de euro. Bicicleta este un mod de transport ieftin. O infrastructură reală (eficientă și sigură) pentru biciclete va atrage mai mulți oameni să folosească acest mijloc de deplasare. Existenţa mai multor biciclişti în trafic înseamnă că sunt mai puţini oameni în transportul în comun (deci autobuze mai puţin aglomerate). Existenţa mai multor biciclişti în trafic înseamnă că sunt mai puţine maşini în trafic - deci rezultă un trafic descongestionat, liber şi înseamnă mai puţină poluare. Mai mulţi oameni pe biciclete înseamnă mai mulţi oameni care fac mişcare, înseamnă .oameni mai “în formă” şi mai sănătoşi; deci mai puţini bani cheltuiţi pe produse pentru slăbit şi pentru medicamente. Folosirea [...]